Mihaela Anghel

Unii se intreaba cum de am ajuns sa scriu despre ceea ce scriu…sau cum de a ajuns Mihaela sa faca un blog despre moda in general, un blog de nisa? De ce nu scrie despre ceea ce face ea zilnic sau ceea ce o supara, etc.

As putea sa scriu numai despre asta…mai scriu, dar rar. In ultimul timp am mai schitat cateva articole despre intamplari deosebite in viata mea (excursii, evenimente). Dar nu cred ca ma veti vedea vreodata scriind un articol despre cum plang eu, despre cat de mult sufar sau alte chestii emo Normal ca in viata mea fac si asemenea lucruri, dar mi se pare jenant sa le scriu pe blog. Nu intereseaza pe nimeni ca eu sufar de singuratate, ca nu dorm noptile, ca plang ca o fetita mica. Adevarul e ca nici nu am asemenea probleme…dar intr-adevar dorm putin ca ma uit la filme pana la 2 noaptea (glumesc mama, daca citesti acest articol – ca daca nu stiati, au inceput sa-mi citeasca si parintii blogul de cand au aflat ca am inceput sa castig bani de pe urma lui, si chiar le place )

Nu ma intelegeti gresit…sunt multe bloguri unde oamenii scriu despre ceea ce fac ei zi de zi (precum blogul Inkei) si le citesc cu mare placere – pentru ca sunt articole interesante, justificate – nu se plang de toate lucrurile de pe lumea asta.

Concluzia: de asta nu scriu eu articole “care sa trezeasca sentimente”…pentru ca nu intereseaza pe nimeni daca esti tu singur acasa si bocesti, nu o sa-i curga nimanui vreo lacrima cand afla ca esti extrem de nefericit. Mai bine scrie lucrurile astea in jurnal si nu mai obosi lumea cu deprimarea ta constanta.