Britannia Road 22 m-a impresionat teribil. Am mai citit cărți despre tragediile din cel de-al Doilea Război Mondial, dar nu și despre viața de după, despre cum oamenii au reușit sau nu să se refacă, fizic și emoțional. Iar autoarea a reușit să descrie totul foarte bine, chiar m-am simțit transpusă în acele vremuri și am simțit emoția și durerea personajelor.
Ni se vorbește în carte despre o familie poloneză destrămată de război. Janusz își părăsește soția, Silvana, și copilul, Aurek, pentru a lupta în cel de-al Doilea Război Mondial. După 6 ani îi regăsește și îi cheamă în Anglia, patria care l-a adoptat, iar aici încearcă împreună să-și refacă familia. Însă și Janusz și Silvana ascund secrete, amândoi au sufletul sfâșiat de tot ce s-a întâmplat între timp. Aurek în schimb este un mic copil sălbatic, complet dependent de mamă și care-și respinge tatăl.
De-a lungul celor 340 de pagini, suntem purtați în trecutul lor și ni se povestește cum au supraviețuit, ce sacrificii au făcut, cum au tot pierdut dar au găsit puterea de a se ridica. Cartea este un adevărat montagne russe, ne poartă de la agonie la extaz, ne ține cu sufletul la gură, sperând ca în final familia să aibă parte de acea fericire din povești.
Pentru mai multe detalii, vă invit să o citiți, nu vreau să vă stric plăcerea de a o descoperi singuri. A apărut la editura Allfa, colecția “Strada Ficțiunii – Contemporan” și costă 30 lei (cel puțin cu această sumă am cumpărat-o din librăria Casa Cărții, poate pe net o găsiți mai ieftin). Pe copertă se menționează că a fost declarată unul dintre cele mai bune debuturi literare ale anului 2011 de către Waterstones, și cea mai bună carte a lunii aprilie 2011 pe amazon.com. Am văzut-o printre finaliștii unui top al celor mai bune cărți din 2011 și pe GoodReads.com.
3 Comments on Britannia Road 22 – Amanda Hodginkson
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Am si eu cartea asta, nu stiu cum de nu m-am apucat de ea, inca. Ma apuc greu de cartile despre razboi, ma impresioneaza teribil. Asa a fost si cu Se numea Sarah, de exemplu, si asa e si acum cu Hotul de carti de Markus Zusak. Sper sa imi fac timp de ea, sa vad cum e. Uneori am senzatia ca nu pot suporta sa mai citesc despre ororile celui de-al doilea razboi mondial, parca ma coplesesc toate acele lucruri.
Intr-adevar, chiar nu e usor. Pe mine cel mai mult m-a impresionat Jurnalul Annei Frank, pentru ca stiam ca e real, stiam cand citeam acele pagini ce va urma, ca va fi omorata, ea si intreaga ei familie (fara tata). E incredibil sa citesti gandurile unui om si tu sa stii ce i se va intampla, ca nu va apuca sa creasca, sa iubeasca, sa aiba copii.
Dar si aceste lucruri trebuie cunoscute, poate asa apreciem si noi mai mult viata asta.
O carte buna ce merita citita!