Umbla la un moment dat prin blogosferă o leapșă despre acțiunile/atitudinile care demască prostia. De asemenea, am tot întâlnit pe bloguri referiri constante la așa zisa “prostie” – se consideră proști oamenii cu un anumit fel de-a fi, cu un comportament care nu este pe placul tuturor.
Din câte am observat, se consideră proști următoarele categorii de oameni:
- persoanele care se comportă diferit de persoana care îi denumește în acest mod
- persoanele care nu au cei 7 ani de acasă
- oamenii îngâmfați
- oamenii încăpățânați
- persoanele care fac diverse lucruri ilegale/imorale
- oamenii răutăcioși
În mare, este vorba de persoane care au anumite defecte, dar în această lista intră și cei diferiți, cei care aleg să facă anumite lucruri altfel decât alții. Plus persoanele încăpățânate, care ar putea intra în categoria descrisă anterior, însă în nici un caz nu sunt oameni răi.
Nu am fost niciodată de acord cu această obișnuință de a folosi abuziv cuvinte ca “prostie” sau “proști”. În nici unul din cazuri nu consider că e vorba de prostie. Și Nice a zis într-un comentariu pe blogul Roșcatei exact ceea ce gândeam și eu și nu reușeam să exprim: “Pentru mine nu există prostie sau oameni proști. Există ignoranță și evident ignoranți, există indolență, răutate și infatuare.” Se vede că suntem născute în aceeași zi. 🙂 La ceea ce a zis ea, adaug că există și oameni diferiți de noi sau oameni care sunt extrem de încăpățânați.
Prost înseamnă om lipsit de inteligență sau de educație. Nu este cazul pentru marea majoritate a cunoscuților noștri. Putem să ne mințim pe noi zicând că e prost și că noi suntem destepți, poate pe unii îi ajută acest gând. Dar nu, nu caracterizăm corect, nu acesta este adjectivul pe care trebuie să-l folosim. Iar dacă într-adevăr omul nu este educat sau nu este suficient de inteligent, este chiar o cruzime din partea noastră să-l denumim astfel.
Și acum să luăm de la capăt categoriile menționate mai sus:
- persoanele care se comportă diferit de persoana care îi denumește în acest mod
Am tot observat frica și/sau dezgustul unora față de persoane diferite sau care procedează diferit. În primul rând nu înțeleg de unde atât de mult interes pentru activitățile altora, atât timp cât nu ne privesc. În al doilea rând, de unde știm sigur că noi procedăm bine și alții nu?
Și aici nu mă refer la exemple de genul “eu arunc gunoiul la pubelă, el pe jos”, ci la situații cum ar fi “eu mă duc în fiecare zi la școală iar colegul meu chiulește – asta înseamnă că e prost”. Nu, asta e alegerea lui, poate stilul lui de viață. Nu înseamnă că e prost, nu înseamnă că va deveni un ratat, nu înseamnă nimic. Alte exemple: “eu nu am blog, cei care au sunt niște proști, își pierd timpul pe net”, “eu citesc cărți serioase, X citește cărți chick lit – e o proastă”, “se căsătorește de tânără, e proastă”, “face copil la 22 de ani, ce proastă e”, ș.a. Exemple sunt multe, cred că v-ați dat oricum seama cam la ce mă refer.
- persoanele care nu au cei 7 ani de acasă
Am tot întâlnit astfel de persoane, dar n-am zis că-s proaste. Uneori sunt doar nesimțite, fără intenție, alteori o fac ca să deranjeze.
- oamenii îngâmfați
Nu știu dacă ați observat, dar de obicei oamenii își arată aroganța în grup. Când sunt singuri, sunt niște mielușei, dar când sunt cu gașca…au o atitudine complet diferită. În special la băieți am observat acest lucru. Am avut colegi care când erau cu prietenii, aveau niște mofturi pe ei de te scârbeau în ultimul hal. Dar când îi întâlneai singuri, aveai impresia că e cel mai politicos și de treabă om de pe lume.
Sunt bineînțeles și oameni care sunt aroganți și când nu au grupul de sprijin în apropiere. Eu cred că în realitate sunt oameni care nu au deloc încredere în ei, le este teamă de oameni, de posibilitatea de a se face de rușine, de a nu fi apreciat, de a nu fi stimat. Și de aceea aleg să procedeze astfel. Nu sunt oameni proști, sunt oameni care chiar au nevoie de ajutorul celor din jur.
- oamenii încăpățânați
Cu toții am fost încăpățânați măcar o dată în viață. Uneori suntem atât de siguri de un rezultat sau ne dorim atât de mult să facem un lucru într-un anumit mod încât nu mai luăm în seamă ce zic alții. Se poate să greșim, însă este posibil și să facem bine. Asta e, încăpățânarea poate fi atât un defect cât și o calitate.
- persoanele care fac diverse lucruri ilegale/imorale
Ce pot să zic despre această categorie de oameni? Mulți au fost traumatizați din copilărie și de aceea aleg să facă anumite lucruri (nu le găsesc însă scuze), alții pur și simplu procedează așa cum au văzut în jur. Unii sunt răi de la natură, alții o fac din disperare. Mai sunt și câțiva care nu au cei 7 ani de acasă.
Toate aceste categorii de persoane nu denumesc oameni proști. Părerea mea.
22 Comments on Despre prostie și proști
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
super bine punctat! adevarul este ca si mie mi se intampla cateodata sa arunc cu acest cuvant “prost”, dar dupa aceea imi dau seama ca totusi exista o diferenta intre prost si neinvatat…
Cred ca oricui i se intampla, insa cand stai si te gandesti, eventual pui si pe hartie, trebuie sa realizezi aceasta diferenta intre prostie si ignoranta (sau altele mentionate in articol).
Am si eu astfel de ,,prietene” care atunci cand ieseam in grup incepeau sa se laude si voiau sa fie doar ele bagate in seama, toata lumea sa le asculte atunci cand ele povestesc ceva … Sincer am inceput sa ignor total aceste persoane.Asa cum ai scris si tu, atunci cand te intalnesti doar cu una dintre ele e total diferita.
Da, eu am intalnit comportamentul asta mai ales la baieti, ei vor sa para mai tari decat sunt, atunci cand sunt insotiti de gasca. Oricum, pacat ca vor sa para altfel decat sunt…
Cum se numesc persoanele carora le explici un lucru simplu de zeci de ori si tot mai intreaba cum se face?.. sau cum se numesc persoanele care se cred extraordinar de destepte si de fapt sunt lipsite de inteligenta si fara judecata?
Cunosc doua persoane de acest gen. Sunt singurele care le consider asa si nu suport sa stau in preajma lor.
Pai primele pot fi neatente sau poate nu inteleg acel domeniu (acum nu stiu ce vor ele sa le explici). Stiu persoane care sunt extrem de talentate in domenii mai artistice, dar cand e vorba de matematica, fizica, chimie, nu inteleg nimic. Asta nu inseamna ca sunt proaste.
Cele care se considera mai bune decat sunt, sunt infatuate, increzute. Si am vorbit despre acest tip de oameni. 🙂
Crede-ma ca nu i-am explicat nimic complicat. Trebuia sa faca acelasi lucru in fiecare zi si dupa o luna inca ma mai intreba daca face bine o operatiune foarte scurta si simpla la calculator. I-am scris chiar si pe hartie fiecare pas.
Iar pe a doua persoana cand o vad ca nu are judecata, nu gandeste logic, spunane lucruri neadevarate pentru ca este sigura pe ea… cum vrei sa o fac? …
Daca ai fi cunoscut o persoana la fel ca si cea de-a doua, crede-ma ai fi de aceeasi parere cu mine. Sunt multe de povestit despre ea dar nu are rost sa o fac acum.
Poate fiecare dintre noi am facut lucruri pe care le regretam acum, nu din prostie… din naivitate, dragoste, imaturitate… dar unele fapte chiar nu pot fi scuzate de acestea
Mie mi se par foarte nedrepte aceste etichetari, chiar ma deranjeaza amploarea luata de fenomen atat in online cat si in offline, iar faptul ca cineva isi permite sa te judece, sa arunce cu cuvintele, fara a avea simtul masurii, e o dovada fie de teribilism, fie de superficialitate sau imaturitate. Pe mine ma uimeste lejeritatea cu care unii isi afirma inteligenta, caci, automat, daca numesti pe cineva prost, inseamna ca tu te crezi inteligent, superior.
Mai rau e ca unii te judeca fara ca macar sa te cunoasca. Nu le place ca tu scrii articole despre machiaj si gata, simt nevoia sa te numeasca intr-un anumit fel.
Si da, intr-adevar, daca numesti pe cineva prost, inseamna ca te crezi inteligent. Dar avem multi astfel de inteligenti in lume.
Sunt de acord cu tine. ai dreptate, oamenii nu sunt proşti, ci doar aroganţi, indolenţi, lipsiţi de buna educaţie. niciuna din toate astea nu îi face proşti. dar probabil că e mai uşor să spui că e prost decât să te gândeşti la ceea ce îl caracterizează pe acel om. mă întreb cum poţi numi un om căruia îi explici un lucru de cel puţin 7 ori şi tot nu îl pricepe.
Asta s-a intrebat si Ioana mai inainte, intr-un alt comentariu. 🙂 Nu stiu, eu cred ca daca acel om pricepe anumite lucruri, dar unele nu, nu inseamna ca e prost. E neatent, nu este interesat de domeniu, poate chiar nu vrea sa priceapa. Mai sunt si din astia.
Posibil. Probabil unii nu vor să înţeleagă anumite lucruri sau doar nu îi interesează.
Eu cred că cei care judeca subiectele despre care tu scrii sunt doar invidiosi sau ar vrea să vadă mai multe articole personale, în care tu să vorbeşti mai mult despre tine. şi nu înţeleg răutăţile unora.
Vorba aia, nu exista prosti veritabili ci doar momente de prostie. 🙂 Mie nici cei ce judeca nu-mi dau o stare prea placuta si mi-i doresc cat mai departe de mine! Cand vor fi capabili sa se uite in a lor jungla si nu a mea gradina am sa aplec urechea la ce au de spus.
Exact. Si sa stii ca ai dreptate, chiar exista momente de prostie si nu prostie in general.
Prost,prost e un termen prea general si vag.
Exista si prostie si oameni prosti dar cred ca mai de blamat sunt cei care i arata cu degetul. Ca si cum am fi din nou la scoala si i-am blama pe cei mai slabi decat noi. Atitudinea asta sincer mie mi se pare mai urata decat prostia insasi.
Da, atitudinea aia de “bullies”. Asta e, se pare ca o intalnim toata viata, indiferent de situatie.
Cei ce folosesc acest termen pentru a nu le scoate in evidenta calitatea intelectuala a unora de obicei au un vocabular stramt.
prostia relaxeaza, noi sarbatorim prostia,
si ne merge foarte rau aici la noi, în România.
subiectivismul fie el si exacerbat, tendentios, malitios trebuie raportat la ceva. iar acel ceva tot din experientele proprii de interactionare, relationare face parte, iar pe cat e de mare aria de acoperire a interactionarii, asa, in linii mari, generale, se poate spune ca exponentul acestei optici,rateaza mai putin intalnirea cu evidenta, cea din urma raportata la un areal bine-definit!
cu cat insa, raportul, sau aria de acoperire a interactionarii celui ce da verdicte despre altcineva decat el insusi e una limitata, atunci are foarte multe sanse ca respectivul sa greseasca in prezumtiile sale afirmate uneori cu mare fervoare. se recomanda vindecarea acestor obisnuinte, in cazul suficient de multor semeni!
De multe ori am vazut folosit acest apelativ “prost” mai mult din rautate/invidie, cat din convingerea sincera ca acel cineva este mai putin inteligent. Si asta mi se pare trist. E ca si cum ne-am minti pe noi insine ca suntem mai buni decat cei pe care nu-i suportam.
Subscriu intrutotul la articolul tau. Mi-a mers la inima
Nu folosesc eticheta de “prosti” IQ-ul cu care ne-a dotat natura, genele si pe care mai apoi eventual l-am valorificat nu e un computer caruia sa ii dai reset si sa atingi cu el rezultate mai bune.
Am categorii de oameni de care ma feresc, dar pe cat se poate incerc sa nu fac etichetari
Ai punctat bine. Chiar nu stiu ce semnifica “prost” sau la ce se refera cei care utilizeaza frecvent acest cuvant ca sa-si descrie semenii