Nu am fost până acum interesată să aflu mai multe despre gastrită sau ulcer, deși tot auzeam în jurul meu persoane care sufereau de aceste boli. Dar niciodată nu era vorba de cineva foarte apropiat, așa că nu auzeam prea multe detalii și deci nu mă speriam. Știam că apare datorită unei alimentații necorespunzătoare, dar și stresului, și cam atât.

Însă de curând, un prieten apropiat a devenit suspect de ulcer. Nu se simțea bine, îi venea rău de la aproape orice mânca. I s-au prescris medicamente, și a început o dietă, care trebuie menținută cel puțin 2 luni. Asta însă nu înseamnă că după vindecare, gata, poate reveni fără nici un risc la mâncărurile nesănătoase, gen prăjeli și fast food.

După ce-am aflat toate aceste detalii despre problema lui de sănătate, l-am contactat pe domnul doctor Șerban Gologan și l-am rugat să-mi vorbească puțin despre aceste boli ale stomacului și mai ales să-mi spună ce alimente constituie un factor de risc și care sunt recomandate a fi adăugate în meniul zilnic al unui bolnav de gastrită/ulcer.  Așa că dacă vreți să știți câteva date generale despre aceste boli, vă recomand să citiți răspunsul dumnealui:

Dacă vorbim de prevenție, în boala ulceroasă nu există recomandări dietetice speciale, în afara unor mese regulate și a unui regim de viață echilibrat. Fumatul, unele medicamente (aspirină, antiinflamatoare non-steroidiene) și stresul sunt factori de risc ulcerogeni recunoscuți și exercită un efect cumulativ în apariția ulcerului peptic. Infecția cu Helicobacter Pylori este un factor de risc independent, dar tratamentul de eradicare nu este recomandat de rutină în scop profilactic.
La pacienții care suferă de gastrită sau ulcer este important să se stabilească un diagnostic corect gastroenterologic al afecțiunii înainte de a începe un regim alimentar. De multe ori pacienții auto-diagnosticați cu “gastrită” au de fapt dispepsie funcțională, boala de reflux gastro-esofagian, sindrom de intestin iritabil sau asocieri ale acestora. Ulcerul este de regulă o afecțiune acută care se tratează eficient medicamentos și se vindecă în 1-2 luni, fără a necesita un regim alimentar restrictiv pe termen lung.
Ca recomandări dietetice generale, pe perioada tratamentului se vor evita carnea grasă (porc, oaie), prejelile în ulei, afumăturile, conservele, condimentele, mezelurile, rantasurile, supele concentrate, brânzeturile fermentate, sosurile, maioneza, murăturile, ciocolata, băuturile alcoolice, cele carbogazoase și cafeaua.
Se preferă carnea slabă de pasăre, pește sau vițel (fiartă, la grătar sau înăbușită la cuptor), lactatele (laptele, iaurtul, brânza de vaci, urdă, caș), pastele, tăițeii, spaghetele, legumele proaspete sau preparate (piureuri, soteuri, budinci), fructele natur fără coajă sau coapte, sucurile sau compoturile de fructe, ceaiul de tei, musețel, sunătoare, gălbenele.

Dacă suntem printre norocoșii care încă nu au astfel de probleme cu stomacul, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche și să sperăm că nici nu ne vom îmbolnăvi vreodată. O alimentație echilibrată și sănătoasă ne poate salva de multe probleme, atât de cele de la stomac, cât și de multe altele. De aceea cred că este foarte util meniul zilnic și rețetele recomandate în Programul Activia. Îmi place că oferă soluții care stau la îndemâna oricui și mai ales că recomandă și preparate ce pot fi comandate în oraș. Eu mănânc deseori în oraș și nu prea știu ce să aleg ca să fie sănătos și bun și pentru o dietă. Cât despre rețeta zilei, au fost alese preparate nu foarte complicate, dar delicioase și diverse, precum: humus de năut, ton cu susan, piept de pui la grătar cu iaurt și lime, piure de morcov și suc de mere, salată Caesar, omletă spaniolă. Și multe altele, pe care le puteți consulta dacă începeți și voi programul Activia. Eu m-am familiarizat deja cu sfaturile legate de nutriție și sport, urmează cele de stil. 🙂

2 Comments on Alimentația și bolile de stomac

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.