Anul acesta a fost primul an în care m-am bucurat că urma să-mi aniversez onomastica. N-am mai simţit teamă, ruşine, sau orice alt sentiment tembel asociat cu timiditatea, ci m-am gândit doar că va fi o zi foarte frumoasă, o zi în care mă voi simţi apreciată şi iubită. Şi aşa a şi fost.
Primul lucru pe care l-am făcut când m-am trezit pe 8 noiembrie a fost să-mi verific mailul şi am găsit o urare de la prietena mea dragă Raluca, şi ea sărbătorită pe 8 noiembrie:
