Scriu acest articol mult timp după rezolvarea problemei așa că sper să nu fi uitat prea multe, dar chiar și așa, sper să îi ajute pe cei care se confruntă cu crustele de lapte.
Ce sunt crustele de lapte? Reprezintă o dermatită seboreică, care se manifestă prin apariția de cruste uscate pe suprafața scalpului.
Citeste in continuare: Cum a scăpat copilul meu de crustele de lapte
Astăzi vă voi vorbi despre lipsa de vitamina D nu la copii, ci la adulți. Ca adult, nu prea pui preț pe astfel de deficiențe, analize pentru verificarea nivelului de vitamina D se fac rar sau deloc. Eu mi-am făcut din întâmplare în luna martie, nu mai făcusem niciodată această analiză. Costă aproximativ 110 lei, nu se decontează (dacă nu spun bine, va rog să mă atenționați).
Și da, se pare că am o mare lipsă de vitamina D. Cine știe de când…Am început tratamentul, primele 2 săptămâni iau chiar doză dublă (bineînțeles, așa mi-a recomandat medicul de familie), voi lua suplimente 3 luni după care voi reface analizele. Discutând cu cei din jur am înțeles că acest deficit este ceva frecvent și se pare că este dificil să îmbunătățești situația, chiar și luând tratament.
Citeste in continuare: Nu uitați de vitamina D
N-am scăpat nici noi de COVID, oricât de tare ne-am protejat. Cred că este aproape imposibil să nu te îmbolnăvești, dacă ai copii la grădiniță/școală. Nu poți cere unor copii de 3-4 ani să poarte mască, nu ore întregi cel puțin.
Motivul din cauza căruia ne-am îmbolnăvit contează mai puțin. Să vă povestesc cum a fost experiența noastră cu COVID. Luați in considerare că ne-am îmbolnăvit cel mai probabil cu Omicron și noi, adulții, suntem triplu vaccinați cu Moderna.
Citeste in continuare: Am avut COVID – cum a fost?
Pentru că în aceste zile a apărut informația cum că este disponibilă a 4-a doză de vaccin anti-covid (recomandată în special pentru persoanele vulnerabile), m-am gândit să vă povestesc experiența mea cu primele 3 doze.
Citeste in continuare: M-am vaccinat cu Moderna – de 3 ori
Care este unul dintre cele mai populare cadouri? Dacă nu chiar cel mai popular? Acel cadou care merge la toată lumea, care te salvează de lipsa de inspiraţie?
Cutia de bomboane. Sau ciocolata fină. Sau alte dulciuri asemenea.
Cred că ni se trage de dinainte de 1989, când cutia de bomboane era o delicatesă, pe care reuşeai să pui mâna doar de sărbători, uneori nici atunci. Chiar şi imediat după 1989, dulciurile nu erau la ordinea zilei, primeam un ou Kinder o dată pe an iar ciocolata care era pe piaţă nu era aşa grozavă la gust, aşa că nu mă atrăgea nicicum. Citeste in continuare: Cadouri care fac mai mult rău decât bine
Nu mi-aş fi imaginat ce plăcut e să conduci cu ochelari de soare cu dioptrii şi cu lentile polarizate. Dacă purtaţi ochelari de vedere ştiţi cum e să stai cu ochii strânşi, să-ţi lăcrimeze, să te orbească soarele sau albul zăpezii. Dacă nu purtaţi, sunteţi nişte norocoşi.
Înainte de ochelari de soare cu dioptrii
Port ochelari de vedere de la vârsta de 12 ani. Până la 18 ani mi s-au tot mărit dioptriile şi am schimbat ochelari după ochelari. Nu aveam pe atunci grija costurilor. A urmat o perioadă de stagnare, cu mici măriri, o dată la câţiva ani buni. Când am început să-mi schimb ochelarii pe banii mei am realizat cât de greu este. La dioptrii ca ale mele, unde este nevoie şi de o subţiere sau două, lentilele ajung la 1000-1500 lei. Citeste in continuare: Cum e la drum cu ochelari de soare cu dioptrii
Anul trecut vă povesteam că am reuşit să slăbesc câteva kilograme şi să ajung în sfârşit la greutatea pe care eu o consider ideală, greutate pe care nu o mai avusem de pe la vreo 18 ani. Am vrut să scriu aici reţeta succesului meu, însă n-am mai făcut-o. Acum câteva săptămâni o cititoare mi-a scris şi m-a rugat să-i povestesc pe mail, am făcut asta şi acum m-am decis să scriu şi aici câteva observaţii din această mică aventură a mea.
Nu o să dau reţete de slăbit, nu o să vă spun ce să mâncaţi, când să mâncaţi şi cum să mâncaţi. Voi spune însă ce m-a ajutat pe mine şi nu sunt cine ştie ce secrete, sunt lucruri care se ştiu dintotdeauna.
După mai mulţi ani în care am ales să-mi îngrijesc tenul după tratamente citite pe bloguri sau auzite de la cunoştinţe, am ajuns la concluzia că trebuie să întreb şi-un specialist. Aşa am ajuns la un dermatolog (dr Cherciu), recomandat de o prietenă.
Din start i-am zis doamnei doctor că am încercat tot felul de creme din farmacie, diverse branduri, dar că acestea parcă mai mult rău decât bine mi-au făcut. I-am mai povestit despre cum tenul meu parcă arată mai bine atunci când nu folosesc absolut niciun produs de îngrijire. Sau despre cum tenul meu se umple de coşuri dacă folosesc produse de machiaj. Voiam o soluţie de la ea care să mă ajute. Şi nu voiam să mai testez o mulţime de creme care de care mai scumpe, doar pentru a o găsi pe cea potrivită.
Uite că am trecut şi peste asta, peste evenimentul de care îmi era cel mai frică: o triplă extracţie de molari de minte. Acum am scăpat de toţi cei 4.
La recomandarea doctorului şi pentru că îmi doream să rezolv odată problema asta, am acceptat să îi scoatem deodată pe cei 3 rămaşi. Credeam că va fi foarte, foarte rău, mă gândeam că dacă la un molar de minte am făcut atât de urât, la 3 o să fiu absolut terminată. În schimb am avut surpriza să fie ok, chiar rezonabil.
În aprilie vă povesteam despre prima extracţie pe care am suferit-o. Atunci ştiam că o să urmeze şi altele, dar tot amânam, mă gândeam că poate la toamnă va fi momentul potrivit.
Dar ştiţi cum e cu socoteala de acasă. Mi-a apărut o aftă la gingie şi m-am dus de curiozitate să văd ce e cu ea, că nu mă durea dar nici nu-mi trecea. Şi de fapt afta apăruse de la o problemă cu un dinte (culmea, de lângă măseaua de minte pe care am scos-o la începutul anului), dinte la care aveam diverse probleme de vreo 10 ani. Şi acel dinte n-a putut fi salvat, a trebuit să fac iarăşi extracţie, adică fix de ce mă feream mai tare. Şi mai rău, din punct de vedere financiar (şi probabil că nici nu e o procedură nedureroasă) e că în 3 luni trebuie să-mi pun implant acolo.