Am fost placut surprinsa sa aflu despre cele doi noi programe de master in limba engleza, realizate in parteneriat cu Universitatea din Groningen, Olanda. Cele doua programe sunt Finance and Risk Management si Marketing Management. Ma asteptam sa coste foarte mult, insa pretul lor este acelasi ca la programele obisnuite.

Marketing Management suna foarte interesant – mi-ar fi placut sa-l urmez. Ca prerequisite la acest program de master nu va trebuie decat Marketing si Statistica, obiecte facute de toti studentii care absolvesc FEAA. Studentii care vor absolvi acest master vor primi diploma dubla, din partea ambelor facultati.

Din cate am inteles sunt 20 de locuri disponibile, din care 10 bugetate.

Obiectele studiate in primul an sunt: Marketing Research, Research Paper in Marketing, Organization Theory and Design, Advanced Mathematics for Economics, Principles of Marketing – Advanced Topics, Business Research Methods. Optionalele pentru primul an sunt: Project Management, Information Systems and Business Processes, Financial Markets and Corporate Strategies, Financial Reporting and Analysis.

Obiectele studiate in al doilea an sunt la fel de interesante: E-commerce, Strategic Marketing, Advanced Research, Retail Marketing, Brand Management, Marketing Communication, Consumer Behavior, Marketing Research Practice.

Este clar ca acest master nu va fi unul simplu. Nu este usor sa faci o facultate in alta limba decat cea materna si de asemenea obiectele studiate sunt destul de dificile. Dar este o optiune pentru studenti, mai ales in aceste vremuri cand majoritatea prefera sa plece in alte orase sau tari ca sa faca masterul.

Aici puteti analiza toate programele de master. Succes la inscrierile din aceasta saptamana!

Semestrul I

• Publicitate

A fost unul dintre obiectele care m-au atras atunci cand am citit brosura acestui master. La acest obiect este un curs in fiecare saptamana si un seminar la 2 saptamani. Cursul este tinut de domnul profesor Munteanu, un bun specialist, foarte sever la note si considerat unul dintre cei mai buni profesori din FEAA. Daca nu ma insel, este seful catedrei de Marketing. Seminarul l-am facut cu domnisoara Anton, pe care o cunosteam din timpul facultatii.

La cursuri recunosc ca nu prea am fost prezenta. Seminarul in schimb a fost obligatoriu deoarece de fiecare data prezentam cate un proiect. Un lucru neplacut a fost acela ca am fost repartizati tocmai in fostul sediu Romtelecom si unii colegi chiar aveau ora dupa, asa ca trebuiau sa fuga repede pana sus in Copou, in corpul B.

Gruparea pe echipe pentru proiect s-a facut dupa bunul nostru plac. Eu am ales cateva colege de liceu, acum colege de master, deci ne cunosteam, stiam cam cum lucreaza fiecare. In total au fost vreo 4, 5 proiecte pe care le prezentam la fiecare seminar. Prezentarea se realiza numai in format Power Point, doar la final am dus dosarul final cu toate proiectele, puse cap la cap. Proiectele au fost despre reclame, analiza lor, precum si analiza pietei unui produs (noi am ales crema antirid de la Vichy). Inainte de fiecare prezentare, la inceputul seminarului, dadeam si un scurt test din 2, 3 articole alese de profesoara de pe www.iqads.ro.

Nota finala s-a calculat dupa urmatorul plan:

Punctaj seminar – 100 puncte

1. prezenta – 10 puncte
2. teste (QUIZ) – notare individuala -18 puncte
3. prezentari exemple si lucru in ora de seminar – activitate de echipa – 21 puncte
4. prezentari etape proiect – activitate de echipa – 21 puncte
5. proiect – notare de echipa – 30 puncte

Examenul final a fost unul cu surprize pentru mine deoarece nu eram familiarizata cu felul in care lucreaza domnul Munteanu. In primul rand ni se ofera 10 puncte in plus, in felul urmator: 50 puncte iti trebuie pentru nota 10 la examen, dar subiectele totalizate au 60 de puncte. Din aceste 60, 20 de puncte sunt pentru subiectele de logica (adica probleme de matematica). Aceste probleme nu au fost facute la clasa, daca iti merge mintea, le faci, daca nu, nu. Restul de 40 de puncte sunt pentru subiecte din teorie. Din fericire nu a fost necesara nota 5 la examen pentru a trece, ci media dintre nota de la seminar si nota de la examen trebuia sa fie peste 5. Altfel nu ar fi trecut 80% din cei 200 de studenti.

Examenul de publicitate este unul foarte dificil si va sfatuiesc sa invatati foarte serios pentru el.

• Strategii de produs

La acest obiect aveam curs in fiecare saptamana si seminar o data la 2 saptamani si ambele le-am facut cu domnul profesor Monoranu.

Am fost grupati cate 5 in functie de mediile de intrare la master (m-am bucurat sa fiu in prima grupa, deci media mea era printre primele 5 din grupa). Ni s-a dat o industrie si trebuia sa facem un proiect in care sa vorbim despre piata, concurenta, produs, promovare si multe altele. Noi am avut industria laptelui si am ales ca produs un iaurt de la Danone. La fiecare seminar se faceau prezentari de proiect in format Power Point iar la final am predat proiectul complet, in forma detaliata.

Pentru nota finala au contat notele de la prezentari, de la proiectul final, notele de la testele de la curs si bineinteles nota de la examen.

• Tehnici de negociere

Acest obiect a semanat mult cu un alt obiect, si anume Comunicare si negociere in afaceri (CNA), obiect pe care a trebuit sa-l fac ca prerequisita. Asa ca eu in semestrul I am facut doua obiecte care aveau acelasi manual si seminarii asemanatoare.

Seminarul a fost programat seara de la 8 la 10, asa ca nu era unul foarte placut. In schimb am facut, la fel ca si la CNA, multe joculete de negociere, foarte simpatice si interesante. Nota la seminar s-a pus in functie de punctajele de la aceste jocuri iar nota finala a mai continut si nota de la examen, unul foarte usor. Dar stiti cum e, tocmai atunci cand un examen e foarte usor se iau note foarte mici.

• Semiotica

Semiotica a fost unul dintre cele mai plictisitoare obiecte pe care le-am studiat vreodata.

Cursul si seminarul nu au fost obligatorii, insa la seminar puteai primi bonusuri daca raspundeai, asa ca era bine sa mergi. Eu am fost insa la doar 2 seminarii si la nici un curs, insa am luat nota mare la examen si la proiect, asa ca am terminat cu media 10.

Nota finala a fost compusa din nota pentru proiect si nota de la un test. Nu s-a dat examen la acest obiect insa s-a putut da marire la acel test, in caz ca nu-ti convenea nota.

• Engleza

La engleza, cursul si seminarul erau o data la 2 saptamani. Nu mai retin modul de notare, insa s-a pus note pe raspunsurile de la seminar, a trebuit realizat un cv si o scrisoare de intentie si s-a dat si un test (in loc de examen).

Semestrul II

• Strategii de pret

Acest obiect a fost al doilea studiat cu domnul profesor Munteanu. De acum stiam la ce sa ma astept, asa ca am fost mai atenta. Tot am lipsit de la cursuri (la acest obiect nu a fost seminar, ci doar curs in fiecare saptamana), dar pentru teste mi-am invatat mult mai serios si s-a vazut la note.

Nota finala a fost formata din nota de la un test din timpul semestrului si nota de la examen. La primul test am avut si probleme, nu de logica ci de strategii de pret. La examen au fost iarasi 60 de puncte, impartite la fel ca la examenul de Publicitate: 20 de puncte pentru probleme de logica, restul teorie si practica. Cred ca practica si problemele de logica m-au salvat de la o nota mica, deoarece in weekendul de inainte de examen eu am fost la munte si am invatat doar vreo 7 – 8 ore pentru examen.

• Relatii publice

La acest obiect am fost cel mai dezamagita. Nu de materie, nu de felul in care s-a desfasurat seminarul, ci de modul de notare.

Insa sa incep cu modul de organizare. Seminarul s-a tinut o data la 2 saptamani iar cursul in fiecare saptamana. La seminar s-a discutat in mare parte despre realizarea de comunicate de presa, lucruri pe care le cunosteam deoarece le studiasem pentru colaborarile mele. Prezenta la seminar a fost obligatorie, a fost singurul obiect la care chiar s-a facut prezenta ora de ora.

Nota finala s-a calculat in modul urmator:

- nota de la testul de la curs * 0,1

- nota de la proiectul de grup * 0,4

- nota de la examen * 0,5

Testul de la curs a fost foarte asemanator cu examenul, scopul lui fiind de a ne pregati. Cred ca modul de corectare a examenului a fost unul foarte sever, altfel nu-mi explic de ce au picat mai bine de jumatate dintre studenti la examenul din sesiune.

Proiectul a fost si el unul dificil, insa stateam linistita deoarece eram in grupa cu doua dintre cele mai bune studente din an. Mare supriza am avut cand ni s-a comunicat nota de la un proiect foarte bun (dupa parerea noastra): 7.5. Chiar meritam mai mult, la cat am muncit si la cate traduceri din spaniola am facut (proiectul a fost despre Zara, trebuia sa facem un brief de companie si sa realizam o campanie verde, inclusiv cu materiale specifice).

Pana la urma totul s-a terminat cu bine, in sensul ca am trecut la acest obiect, cu o nota decenta. Am fost surprinsa sa vad ca inca au ramas multi care nu au trecut, chiar si dupa sesiunea de restante.

In afara de Publicitate, acesta este obiectul la care va avertizez sa va invatati extrem de bine, inclusiv de pe cursuri si nu doar din manual.

• Webdesign

Webdesign a fost in mod surprinzator obiectul cu cele mai multe ore din semestrul II, in fiecare saptamana tinandu-se atat cursul cat si seminarul. Afland ca nu se face prezenta, nu am frecventat nici una, nici alta. Nota finala s-a calculat in modul urmator: 25% test 1, 25% test 2, 50% proiectul final. Cursurile au fost puse pe portal, de unde le-am si luat, le-am invatat bine si am luat note foarte mari la teste. Pentru proiectul final trebuia sa realizam un site, care sa contina urmatoarele:

• schitarea unor design-uri de baza si obtinerea aprobarii pentru unul din ele {cele 3 schite in saptamana 9}
• selectarea culorilor {5 culori + rol}
• selectarea fonturilor {2, 3 fonturi SansSerif+Serif}
• logo/sigla site-ului {in Illustrator/CorelDraw}
• implementarea design-ul de baza in Photoshop {fisierul PSD, layere grupate);
• crearea imaginilor distincte pentru banner, butoane si alte elemente {fisiere PSD};
• crearea unui sablon HTML si CSS {fisierul index.html, style.css …};
• testarea design-ului pentru compatibilitate si accesibilitate {testare pe Firefox, Internet Explorer}.

Cum nu am fost la cursuri, aveam 2 optiuni: fie citeam fiecare prezentare ppt facuta pentru fiecare seminar in parte (puse la dispozitie de profesor), fie il rugam pe Felix sa ma ajute si sa-mi explice. Proiectul trebuia si prezentat profesorului, nu doar predat, asa ca varianta “las’ ca imi face site-ul cineva care se pricepe” a cazut din prima.

In doar o zi, Felix mi-a explicat si mi-a aratat cum sa fac un logo in Illustrator, cum sa fac designul de baza in Fireworks (l-am preferat lui Photoshop). Cu Dreamweaver ma descurcam, am mai avut de facut un site in primul an de facultate.

Am pregatit si dosarul pentru site, cu explicatia culorilor, fonturilor si a altor detalii cerute de profesor. Il voi pune la dispozitie pe blog. La prezentarea site-ului profesorul ne-a cerut sa mai facem o data fie logo-ul sau baza site-ului si sa-i explicam cum am facut anumite lucruri de pe site.

• Comunicare organizationala

La Comunicare cursul s-a tinut saptamanal iar seminarul o data la 2 saptamani. Nota finala a fost formata doar din evaluarea de la curs si seminar, nu s-a dat examen.

Mi-a placut acest obiect. Desi materia nu era pe placul meu, doamna profesoara Danilet a stiut sa ne trezeasca interesul si sa tina un seminar antrenant si interesant. A pus accent pe comunicarea dintre noi, a dorit sa ne cunoastem mai bine, mai ales ca noi inca nu ne stiam desi eram in semestrul II. Ni s-au dat teme de discutat in doi, a trebuit sa aflam informatii unii despre altii si sa le retinem. Am jucat diferite roluri, am mers legati la ochi prin facultate (ce mai radeau de noi cei de pe sala, credeau ca am inebunit ), ne-am jucat cu cuburi, s.a. A fost usor sa intelegi anumite lucruri prin aceste metode propuse de doamna profesoara.

La majoritatea seminariilor trebuia sa scriem cate ceva pe o foaie de hartie si sa ne notam, asa ca am fost evaluati continuu. De asemenea s-au dat si 2 teste (la curs) si a trebuit sa realizam si sa prezentam un proiect de grup.

• Engleza

Engleza a avut in acest semestru un curs si un seminar la fiecare 2 saptamani. Cursul nu l-am frecventat, de fapt cred ca in cei 3 ani de facultate + un an de master, am fost la un singur curs de engleza. Seminariile sunt obligatorii, conteaza prezenta. Nou in acest semestru a fost faptul ca fiecare student prezent primea o nota la sfarsitul orei. Daca nu raspundeai deloc, primeai 7, daca raspundeai asa si asa, 8…si tot asa. Din pacate pentru mine am lipsit la vreo 2 seminarii si degeaba am luat eu 10 la cele la care am fost prezenta, ca media mi-a iesit tot 9.

Ca proiect a trebuit sa ne grupam cate 3 – 6 si sa realizam o prezentare Power Point despre o companie si despre un eveniment.

Cam atat despre primul an de master. Am lucrat la acest articol aproximativ o saptamana.

Probabil am uitat anumite detalii, daca aveti intrebari va rog sa lasati un comentariu. De asemenea, asa cum v-am obisnuit, ofer celor care doresc proiecte, dar doar proiectele realizate individual de mine, deoarece nu vreau sa-mi supar colegele de proiect.

Pot oferi proiecte la urmatoarele obiecte: engleza, webdesign, publicitate, semiotica.

Atunci cand am inceput acest master, aveam anumite idei despre cum va fi, idei care au decurs din cei 3 ani de facultate. Credeam ca nu se poate lucra, ca vom avea ore in timpul zilei, ca profesorii nu vor fi intelegatori. Ma gandeam cu groaza ca in timpul sesiunii, ce dureaza de obicei 2 saptamani, va trebui sa imi iau concediu si nu gaseam o solutie pentru ca angajatorul sa fie de acord cu asa ceva. Ba chiar am renuntat la o oportunitate de job (una chiar foarte buna) deoarece presupunea sa lucrez pana la 17.30 si am presupus (iarasi) ca ar trebui sa-mi mut masterul la ID, lucru neacceptat de parintii mei care isi doresc sa invat serios si sa iau diplomele “pe bune”. Dupa un an pot spune ca am facut multe presupuneri gresite si am pierdut din cauza lor. Voi incerca sa le enumar mai jos si sa va explic de ce sunt gresite (miturile de mai jos se refera doar la masterele de la FEAA, nu si de la alte facultati).

1. Seminariile si cursurile sunt programate si in timpul zilei, nu ai posibilitatea sa mergi la servici

Complet fals. Toate seminariile si cursurile se desfasoara incepand cu ora 16.00, cu mici exceptii. Au mai existat cazuri de cursuri sau seminarii care sa aiba loc la ora 14.00, dar doar pentru unele grupe. Daca nu puteai veni atunci, mergeai cu alta grupa. Fata de perioada facultatii, se accepta si chiar se recomanda mersul cu alte grupe, daca orarul nu-ti permite altfel.

In cazul unei programari care nu-ti permite recuperarea cursului sau seminarului, profesorii sunt foarte intelegatori. Trebuie doar sa discuti cu ei si se vor gasi solutii pentru ca sa poti merge la servici (sau la orele de la un alt master – multi colegi fac doua mastere in paralel) si sa ai si nota la acel obiect. Solutii posibile: predarea unui proiect la sfarsitul anului, sustinerea unui test la alta ora decat colegii tai.

2. In sesiune trebuie sa-mi iau concediu ca sa pot invata

Iarasi fals. Datorita ultimelor modificari privind evaluarea pe parcurs, sesiunea nu mai cuprinde 5 sau 6 examene, ca pana acum. Poti avea 2 sau 3 examene in sesiune, ba chiar poti sa n-ai nici unul (caz prezent la masterul de turism, din cate am auzit). Iar pentru acele examene nu-ti trebuie mai mult de o zi sau doua de invatat. Invatat insemnand citit. Nu se mai pune accent pe invatatul pe de rost, nu mai sunt examene grila. Acum important este modul in care ganditi, daca reusiti sa faceti legatura intre diverse lucruri. Ti se cere parerea, profesorii vor sa vada cum ai reactiona tu in anumite cazuri.

3. Dupa servici, sunt prea obosita sa merg la master, unde voi scrie neintrerupt si voi fi stresata de profesori

In acest an de master nu cred ca am scris la seminarii mai mult de 20 de pagini in total. In general discutam despre subiect, ne grupam pe echipe, aflam lucruri despre noi – comunicam foarte mult.

Nu mai esti scos la tabla cu forta, nu te jigneste nimeni si nu esti obligat sa faci ceva ce nu-ti doresti.

4. Am 30 de ani. As vrea sa fac un master dar imi este rusine sa merg intr-un colectiv de tineri de 22 de ani.

Orice varsta ai avea, nu trebuie sa-ti refuzi dreptul de a studia. Mai ales un master, unde studentii sunt de o diversitate incredibila. In grupa mea nu sunt numai proaspat absolventi de facultate, ci avem si multi angajati, unii chiar manageri de firme. Varstele celor din grupa variaza de la 22, 23 de ani si pana la 35. Job-urile masteranzilor sunt si ele foarte diferite: jurnalisti, copywriteri, directori comerciali, secretare, agenti de vanzari, informaticieni.

5. Sunt pasionata de un anumit domeniu dar nu am suficiente cunostinte pentru a studia masterul bazat pe acel domeniu

Eu am terminat specializarea de Economia Comertului, Turismului si Serviciilor. Am facut obiecte comune cu specializarea de Marketing, dar nu am facut nici un obiect legat de Comunicare (acestea au fost realizate de studentii de la Jurnalism si de la Comunicare). La inceput am crezut ca sunt in dezavantaj fata de colegii care au terminat specializari de Marketing, Jurnalism, Relatii Publice, insa mi-am dat repede seama ca nu este cazul. Suntem toti egali, profesorii ne iau de la inceput daca realizeaza ca nu avem anumite cunostinte.

Chiar e bine sa alegi un master pe un alt domeniu decat cel invatat in facultate. Iti ofera mai multe posibilitati de angajare. Cu cele 2 specializari pe care le voi avea, ma voi putea angaja atat la agentii de turism sau hoteluri, cat si la firme pe post de consultant de marketing.

6. Masterele costa foarte mult

Intr-adevar un master te costa ceva bani, dar doar daca nu reusesti sa ai o medie suficient de buna pentru buget. Nu mai stiu care este suma pe an, anul trecut era vorba de 3500 dar am auzit ca va fi in jurul a 4000-4500 in acest an. Preturile vor fi anuntate dupa sustinerea examenului de licenta, cand se va promova inscrierea la master.

Locuri la buget sunt suficiente (dupa parerea mea). Semestrul trecut ultima medie la buget a fost de 8.

Daca mai aveti intrebari legate de masterele de la FEAA va rog sa imi lasati un comentariu. Nu mai faceti presupuneri.

Cu aceasta ocazie am descoperit ca exista probleme in comunicarea dintre profesorul indrumator si student. Studentul doreste sa primeasca multe informatii, privind absolut toate elementele licentei, iar profesorul nu are nici timpul si nici rabdarea necesara pentru a explica in fiecare an, de nenumarate ori, aceleasi lucruri.

Studentii vor sa stie exact cum sa arate cuprinsul, cum sa fie bibliografia, cate pagini sa aiba rezumatul introductiv sau capitolele privind teoria. Pentru profesori aceste elemente de structura sunt mai putin interesante, ei oricum sunt acolo pentru a te ajuta privind continutul licentei si nu astfel de detalii.

La toate acestea se adauga si tot felul de zvonuri, parca tocmai pentru a-i speria si mai mult pe studenti inainte de prezentarea lucrarii. Chiar si eu, cu 2 zile inainte de sustinerea licentei, aproape am avut un atac de panica, numai cand ma gandeam la “ziua cea mare”.

Mai mult, modificarile aduse in fiecare an deruta si mai tare viitorii absolventi. Daca anul trecut o licenta putea sa aiba 80 de pagini, anul acesta ea nu trebuie sa depaseasca 40. Eu nu stiu cum as fi putut sa ma incadrez in doar 40 de pagini. Daca stam si ne gandim doar cuprinsul are 2 pagini, rezumatul alte 2 pagini, bibliografia 2 pagini, introducerea 2 pagini, copertile alte 2 pagini…deja sunt 10 pagini. Partea teoretica ar mai cuprinde 10 – 15 pagini si nu-ti mai ramane mai nimic pentru partea practica. Capitolul cu cercetarea mie mi-a luat vreo 20 – 25 de pagini, cu toate calculele de rigoare (si fara chestionarul propriu-zis, pe acesta l-am pus la anexe).

E important sa stiti ca licenta nu e mare lucru, o sa treaca foarte rapid si o sa ramana doar o amintire vaga. Ba chiar o sa va placa si de-abia o sa asteptati sa dati si dizertatia. Eu cam asa ma simt acum.

Am ales urmatorul print, a carei imagine am preluat-o de pe iqads.ro (un site foarte folositor pentru studentii de la Marketing sau Publicitate). Mai am inca 2 exemple de proiect, date de profesor, daca cel de jos nu este suficient, lasati-mi un comentariu sau trimiteti-mi un mail si vi le trimit si pe acelea.

CODURI SEMIOTICE APLICABILE MESAJELOR VIZUALE

Euro Mini Storage – depozit cu autoservire

Printul publicitar pentru depozitul cu autoservire EuroMiniStorage este realizat de cǎtre agenţia Rusu + Bortun, fiind unul din cele douǎ prezentate publicului. Printurile sunt adresate persoanelor care doresc depozitarea obiectelor personale, cu acces permanent şi uşor la acestea.

I. Codul morfologic: Fotografie/Slogan/Imaginea produsului

Codul morfologic este format din elemente care vizeazǎ lectura mesajului în formǎ de Z. Fotografia prezintǎ, centrat în imagine, un frigider şi produsele pe care le conţine iar în faţa frigiderului se poate observa o pisicǎ. Pisica apare cu faţa cǎtre frigider, stând cu spatele faţǎ de cei care privesc printul.  În partea de jos, stânga, este prezentat sloganul campaniei Euro Mini Storage “Pasiunile ar trebui sǎ-ţi ocupe timp, nu spaţiu.” iar sub slogan se poate citi un paragraf despre serviciile firmei “De acum poţi închiria un spaţiu oricât de mare sau de mic pentru a-ţi depozita bunurile nefolosite sau de sezon. La Euro Mini Storage te bucuri de soluţii pentru depozitare avantajoase, flexibile şi sigure. Şi pentru casǎ şi pentru birou.” În partea dreaptǎ (tot în josul paginii) regǎsim sloganul firmei Euro Mini Storage “Recâştigǎ-ţi spaţiul de trǎit!”, împreunǎ cu marca (formatǎ din patru simboluri), numele brandului şi date de contact (numǎr de telefon şi adresa site-ului de prezentare). Nu avem prezentatǎ imaginea produsului, deoarece printul este realizat pentru o firmǎ de servicii, însǎ serviciul este explicat şi se poate deduce din slogan.

II. Codul iconic (vizual)

a) Mesajul denotaţiei

Macheta folositǎ pentru campania Euro Mini Storage prezintǎ ca elemente principale un frigider şi o pisicǎ. În schimb, frigiderul este umplut cu diferite produse: alimente, rǎsfirate pe toate rafturile, o vioarǎ, gantere, becuri ecologice, patine cu role, o cascǎ de protecţie, ochelari de protecţie, trusǎ de scule. Pisica este poziţionatǎ cu faţa cǎtre frigider, într-o poziţie nefireascǎ, încordatǎ (spatele este curbat în sus). Aceastǎ atitudine a pisicilor este regǎsitǎ atunci când ele sunt speriate. Tot în print se pot observa sloganul campaniei “Pasiunile ar trebui sǎ-ţi ocupe timp, nu spaţiu.”, cât şi sloganul companiei “Recâştigǎ-ţi spaţiul de trǎit!”, precum şi alte texte de informare asupra serviciilor oferite de Euro Mini Storage. De asemenea sunt prezente şi sigla şi datele de contact ale firmei.

b) Mesajul conotaţiei

Codul pictural

Elementul din centrul printului şi cel cu cea mai mare importanţǎ şi relevanţǎ este imaginea frigiderului arhiplin, oarecum comic prin prezenţa produselor neobişnuite în interiorul sǎu, precum vioara, patinele sau casca de protecţie. Personajul din print este o pisicǎ, aflatǎ într-o poziţie încordatǎ, de fricǎ şi totodatǎ curiozitate, stǎri induse de vizualizarea frigiderului arhiplin. Atitudinea pisicii este similarǎ cu cea a oamenilor, atunci când sunt puşi în faţa unei astfel de probleme (aglomerarea cu lucruri şi necesitatea de a le depozita într-un alt spaţiu).

Este anunţat atât sloganul campaniei actuale cât şi cel al firmei. Primul, “Pasiunile ar trebui sǎ-ţi ocupe timp, nu spaţiu.”, este menit a fi o explicaţie şi a dezvǎlui mesajul printului. Când ajunge la slogan, cititorul realizeazǎ care e soluţia problemei şi deduce semnificaţia frigiderului plin cu lucruri neobişnuite. Al doilea slogan, cel al companiei, “Recâştigǎ-ţi spaţiul de trǎit!” este mai general dar are aproximativ aceeaşi semnificaţie – îndemnul de a cere spaţiu pentru depozitare.

Imaginea este luminatǎ, atât de lumina naturalǎ cât şi de cea a frigiderului deschis.

Codul cromatic

Culorile folosite în print sunt diverse, multe fiind folosite pentru a reprezenta coloritul natural al produselor din frigider. Cu toate acestea putem observa o oarecare predominare a culorilor maro şi roşu. O bandǎ roz este afişatǎ în josul paginii, în cadrul cǎreia se regǎseşte textul (slogan, descriere, date de contact, nume companie, siglǎ). Culoarea a fost aleasǎ deoarece sigla companiei prezintǎ aceeaşi culoare. Sloganul campaniei, cât şi textul de informare, sunt scrise cu font alb, peste culoarea roz a fondului iar sloganul firmei cât şi descrierea “DEPOZIT CU AUTOSERVIRE” apar scrise în culoarea gri, pentru a scoate în evidenţǎ asocierea brandului cu culorile roz şi gri (site-ul de prezentare al firmei este realizat şi el în concordanţǎ cu aceste culori).

Codul socio-cultural

Frigiderul şi celelalte elemente din bucǎtǎrie care apar în pozǎ (caloriferul din aluminiu din dreapta, geamul de termopan) sugereazǎ modernitate, un venit mediu spre mare, o gândire occidentalǎ, fiind în conformitate cu piaţa ţintǎ. Obiectele din frigider (vioara, patinele cu role, casca de protecţie, ochelarii de protecţie) sugereazǎ un stil de viaţǎ activ, pasiuni interesante iar  prezenţa numeroaselor fructe indicǎ oameni care doresc sǎ fie sǎnǎtoşi şi au o alimentaţie corectǎ.

III. Codul verbal

a) Codul tipografic

Mesajul text al printului foloseşte un font obişnuit (Times New Roman), sloganurile fiind scrise cu litere de tipar, pentru a fi scoase în evidenţǎ. Sloganul campaniei actuale este scris cu o dimensiune mai mare decât sloganul firmei (care apare în dreapta). Restul textului, ce cuprinde informaţii suplimentare despre serviciile oferite de Euro Mini Storage, apare scris cu litere mici, însǎ oferǎ o lizibilitate bunǎ.

b) Codul retoric

În printul Euro Mini Storage este folositǎ ca figurǎ de gândire ironia şi paradoxul iar ca figurǎ de construcţie antiteza. Paradoxul este evidenţiat prin imagine, prin produsele neobişnuite ce se gǎsesc în frigider, antiteza şi ironia apar în sloganul campaniei “Pasiunile ar trebui sǎ-ţi ocupe timp, nu spaţiu.”

c) Codul hermeneutic

Cuvântul cheie, care apare în ambele sloganuri (atât cel al campaniei, cât şi cel al firmei) este SPAŢIU. Firma oferǎ spaţiu, astfel acest cuvânt este accentuat pentru a indica serviciile firmei.

Ambiguitatea este întâlnitǎ la nivel fotografic, cititorii putând fi uimiţi de conţinutul frigiderului, însǎ odatǎ cu lecturarea sloganului, cititorul realizeazǎ pe deplin mesajul printului. Mesajul este clar şi concis şi sunt absente elemente ce ar sugera stereotipuri şi prejudecǎţi.

Simbolurile ce apar în acest print sunt cele din logo-ul companiei. Euro Mini Storage se identificǎ cu un logo cu patru simboluri, care sugereazǎ etapele prin care trece un client al firmei: iniţial are casa plinǎ de lucruri (primul simbol), le încarcǎ în maşinǎ (al doilea simbol), le duce la depozit, unde stau sub cheie (al treilea simbol) iar la final casa este golitǎ de lucruri inutile (al patrulea şi ultimul simbol). Sigla firmei apare în print pentru ca cititorul sǎ identifice firma care oferǎ serviciul prezentat şi pentru a i se forma o pǎrere despre companie şi valorile sale.

d) Discursul global

Printul foloseşte un mixt între raţiune şi emoţie. Se doreşte a se atrage atenţia asupra lipsei de spaţiu şi asupra consecinţelor acestui fapt, dacǎ nu sunt luate mǎsuri. Serviciul oferit de Euro Mini Storage este prezentat ca fiind soluţia la aceastǎ mare problemǎ: “Pasiunile ar trebui sǎ-ţi ocupe timp, nu spaţiu.”

În print, frigiderul este principalul “actor”, el conţinând restul elementelor (alimente şi produsele ce sugereazǎ pasiunile proprietarilor). Atenţia este concentratǎ de conţinutul frigiderului şi apoi de pisica din josul paginii, aflatǎ într-o poziţie ce indicǎ teama.

Mesajul este concis şi extrem de persuasiv şi eficient. Compatibilitatea cu publicul ţintǎ este una totalǎ, ajutatǎ de realizarea artisticǎ inspiratǎ.

1. Esti persoana desemnata sa negocieze revendicarile salariale ale unui angajat valoros si pe deplin constient de importanta serviciilor sale pentru compania – angajator. In deschidere, angajatul cere ferm un salariu lunar de 10 000 lei. Prima data, ii oferi 6000. In replica, angajatul coboara brusc pretentiile sale la 8000 de lei. Cum vei proceda in pasul imediat urmator?

a) Te enervezi si pleci.

b) Oferi 6100 lei.

c) Oferi 7000 lei.

d) Oferi 8000 lei.

e) Oferi 9000 lei.

f) Oferi 10000 lei.

DE CE?

Raspuns corect: Pentru o relatie buna, ramane de ales intre d si c, in aceasta ordine a eficacitatii. Pentru o tranzactie buna, alegem intre b si c, in aceasta ordine.

Solutii eronate: a, f si e, in aceasta ordine a gravitatii erorii.

2. Cumperi un soft pentru monitorizarea performantelor angajatilor. Este nou pe piata, insa are referinte excelente din partea specialistilor. Furnizorul cere un pret cu 15 – 20% peste media pietei, dar negocierea abia incepe. Obiectivul tau de negociere a pretului va fi unul de tipul:

a) Voi obtine cea mai mare reducere posibila.

b) Voi obtine o reducere de exact x%.

c) Nu ma las pana ce nu obtin cel mai bun pret!

d) Voi obtine o reducere cuprinsa intre (x-20)% si (x+20)%

DE CE?

Raspuns corect: b (explicatia se afla in capitolul privind obiectivele negocierilor)

3. Formuleaza cel putin un motiv pentru care mandatul de negociere este considerat “document secret”.

Raspuns corect: Mandatul contine limitele prerogativelor negociatorului (pozitiile de ruptura minime si maxime). Dezvaluirea lor reduce marja negociabila de la un interval la un punct. Explicatiile se afla in capitolul privind pragmatica negocierilor.

4. Oferta unui furnizor insotita de esantioane si mostre cuprinde mentiunea: “Daca nu raspundeti expres si nu returnati mostrele in termenul de optiune, oferta va fi considerata acceptata”. In consecinta:

a) tacerea destinatarului va fi considerata acceptata;

b) restituirea esantioanelor si mostrelor este obligatorie;

c) destinatarul nu are obligatii, oferta fiind lipsita de efecte juridice;

d) restituirea esantioanelor si mostrelor este optionala, dar raspunsul este obligatoriu.

Raspuns corect: c. Explicatia in capitolul destinat administrarii procesului de negociere.

5. Ti-ai onorat obligatiile asumate prin contractul incheiat cu clientul tau. Termenul de plata a fost stabilit la 30 zile de la data prestatiei. Acum, in a 61-a zi, te afli in biroul clientului si soliciti plata scadenta. In replica, el contesta calitatea prestatiei si acuza faptul ca ai abuzat de bunavointa si nepriceperea lui. Urla si ameninta ca nu va mai face afaceri cu tine, ca te va denigra in mediul local de afaceri. In final, iti cere sa renunti la 20% din suma datorata. Ce faci?

a) Raspunzi la fel de dur, amenintand cu un proces rasunator;

b) Ii ignoi comportamentul si soliciti ferm suma datorata;

c) Te ridici si pleci;

d) Raspunzi intr-o maniera altruista, politicos, concesiv si cedezi 20% din suma;

e) Soliciti prezenta directorului general sau a patronului;

f) Te prefaci ca ti s-a facut rau si il rogi sa sune salvarea;

g) Il suni pe Prutianu sa-ti dea un sfat intelept.

DE CE?

Raspunsul corect: b, d si f, in aceasta ordine a eficacitatii.

6. Un dealer auto propune oferte din afara UE si pretul este formulat astfel:

Model: LAVA NIVA 4×4

Date tehnice: 1.7 TDI/90 CP

Pret CIP (EURO): 9843

Pret DDP (EURO): 13800

Specifica trei elemente semnificative pe care pretul DDP le cuprinde in plus fata de CIP!

Raspuns corect: Atunci cand un dealer auto comunica pretul CIP, vom avea de adaugat taxele vamale la import (exceptie fac produsele fabricate in UE, indiferent de marca), costul formalitatilor vamale la import, taxa pe valoare adaugata (aplicata la CIP + vama) si acciza.

7. Hai sa ne targuim! Pe produsul meu voi cere 100 lei, iar dumneata vei oferi 80. In pasul imediat urmator, voi cobori pretul la 90 lei. Cat vei oferi?

a) Te enervezi si pleci.

b) 81 lei

c) 85 lei

d) 90 lei

Timp de gandire: 0.2 secunde (atat ai avea in realitate) sau cat te lasa intelepciunea.

DE CE?

Raspuns corect: b.

8. Vinzi copiatoare in judetul tau si ai difuzat un catalog de preturi: modelul X la 2500 lei si modelul Y la 2200 lei. Directorul unei scoli iti face o vizita si spune ca ar dori sa cumpere modelul X. Din pacate, scoala are prevazuta in buget doar suma de 2000 lei. Ce faci prima data?

a) Ii spui ca regreti, dar nu poti face nimic pentru el;

b) Ii oferi un pret cu 10% mai mic (cel mai mare discount pe care il poti acorda personal);

c) Il contactezi pe directorul de zona pentru a-i solicita un discount de 20%;

d) Ii propui modelul Y;

e) Il suni pe Prutianu sa-ti dea un sfat intelept;

f) Ii sugerezi modelul Z oferit de concurenta la pretul de 1990 lei.

Ce faci a doua oara? Alege raspunsul din aceeasi lista.

Raspuns corect: Prima data d si a doua oara b.

9. In perspectiva unei relatii comerciale durabile cu clientul, cea mai buna negociere a primei tranzactii ar fi aceea in care:

a) eu castig, iar clientul pierde;

b) eu castig destul, iar clientul castiga mai mult;

c) eu pierd, iar clientul pierde mai mult;

d) eu castig totul, iar clientul nu pierde si nu castiga nimic;

e) nu castigam si nu pierdem nici unul, dar punem temelia unei relatii amiabile.

DE CE?

Raspuns corect: b.

Definitiile sunt preluate de pe site-uri de specialitate de catre colegii mei, eu doar le mentionez aici si incerc sa pun ambele variante (in engleza si in romana).

1. Accordian insert

An ad inserted in a magazine, folded with an accordion-style fold.

Reclama inserata intr-o revista, impaturita in stil de acordeon.

2. Advertising page exposure

Number of times the reader of a publication has the opportunity to see a print advertisement, whether or not he/she actually sees it.

3. Advertorial

Large advertisement deliberately styled to look like the editorial (non-advertisement) matter of a newspaper or magazine in which it appears. Its television equivalent is ‘infomercial.

Un hibrid intre publicitate si jurnalism intalnit mai ales in reviste. Clientul plateste echipa editoriala sa scrie un articol ce ii prezinta produsul in stilul acelei reviste in speranta de a induce asupra acelui produs/serviciu valorile revistei.

4. Affirmative disclosure

Revelation of information that may be damaging to the one revealing it, such as admission of limitation(s) in an offer or product by an advertiser.

O parte din informatia continuta de o reclama, care este inclusa la cererea unei autoritati (CNA, de exemplu), fara a se tine cont de firma care face publicitate. Aceasta parte de informatie deseori atrage atentia asupra unor limitari ale produsului sau ale ofertei facute in reclama.

5. Agate line (agate)

US measure of printing and advertising space. In printing, one agate equals 5.14 points. In advertising, one column-inch is divided into 14 agate lines, each equal to 1.81 millimeter or 0.07 of an inch. See also Milline rate.

Spatiu de publicitate intr-un ziar de 14 inch pe 1 inch, adesea denumita simplu “linie”. O alternativa mai putin folosita la masurile “coloanelor inch” de afisare a spatiului de media. 14 agate lines = 1 inch pe o coloana( a se vedea SCC, SCI).

6. Audilog – diary for recording television viewing habits

A diary kept by selected audience members to record which television programs they watched, used as a means of calculating television program ratings.

7. Bait/ Bait and switch advertising – scheme to tempt buyers

A tactic used in sales in which buyers are tempted by an advertised bargain but are then persuaded to buy a more expensive item instead.

8. Bleed – something that overruns printed page

1. An illustration or piece of text printed in such a way that part of it is cut off the page. 2. Printing industry term for a page on which the printed (inked) area does not have the usual blank (inkless) margins. In all printing processes, a narrow space must be left along the paper’s edges for it to be gripped, and to prevent printing ink/toner from going on the ink-free/toner-free parts of the machine. Bleed printing is more expensive where it requires oversized printing plates and/or paper (from which inkless margins are trimmed off to leave only the inked part).

O reclama tiparita care depaseste marginea paginii. Are un pret de rate card mare, desi poate fi diminuat prin negocieri.

9. Buried position

Placement of an advertisement, announcement, or news, deep in the clutter of other printed matter in a publication, that makes it difficult to be noticed.

Plasarea unei reclame intre alte reclame dintr-o publicatie, astfel incat ea este greu de observat.

10. Cease-and-desist order

Order issued by the federal trade commission to stop a particular advertising practice or unfair method of competing that the commission feels is in violation of any of the acts that govern commerce and that fall under the agency’s jurisdiction.

11. Claymation (SYN. trademark)

A service mark for an animated motion-picture process using clay figurines that are moved and filmed so as to create lifelike imagery and motion.

Metoda de animatie care foloseste figurine de lut.

12. Collectibles

Rare, valuable items such as antiques, art, books, coins, acquired for their value as an investment. This value rises in inflationary times and falls in deflationary times.

Un tip de recompensa pe care consumatorii ar dori sa o primeasca pentru a completa o colectie mai mare de bunuri similare.

13. Column inch (colum centimeter)

Unit of measure in which advertising space is sold in most of the world. Each unit is one column wide and one centimeter high. Width of the column, which may vary from one publication to another, remains unchanged within a publication. In the US, column-inch unit is used which is one column wide and one inch high. The standard US column width is 2 1/16 inch.

14. Combination rate – rate for advertising in multiple publications

1. A rate that a publisher charges advertisers for advertising in more than one of its publications. 2. Reduced rate offered to advertisers for placing advertising in two or more publications owned by the same publisher. In order to take advantage of a combination rate, the advertisement must be the same for all publications in terms of copy and size, and the individual publications must be bought at the same time or within the same 24-hour period. Combination rate advertising appears most frequently in a morning and evening edition of the same paper or morning and evening editions of newspapers under the same ownership.

Un discount oferit agentiilor care cumpara spatii in doua sau mai multe publicatii ale aceluiasi trust.

15. Cooperative advertising

1. Agreement between a manufacturer and a member of distribution chain (distributor, wholesaler, or retailer) under which the manufacturer shares a certain percentage of the member’s advertising and promotion costs, or contributes a fixed sum. 2. Agreement between two or more marketers with complementary products (such as cosmetics and toiletries) or different seasonal sales cycles (such as raincoats and winter coats) to promote or sell each other’s products with their own. Also called cooperative marketing or co-marketing.

16. Cost per inquiry (CPI)

Standard unit of cost used in direct response marketing, computed by dividing total promotional cost with the number of inquiries generated. 2. Mathematical calculation of the promotion costs divided by the number of inquiries received. The cpi is used to evaluate the relative performance of a promotion. A promotion begins to be profitable at the point revenue expected from inquiry conversions equals or exceeds promotion costs.

Costul necesar pentru a face o persoana sa se intereseze de produsul sau serviciul companiei. Acest standard e folosit in advertisingul cu raspuns direct.

17. Counter advertising

Advertising that takes a position contrary to an advertising message that preceded it. Such advertising may be used to take an opposing position on a controversial topic, or to counter an impression that might be made by another party’s advertising.

Advertising platit de grupuri de presiune care apar in opozitie cu anumite produse.

18. Cumes (acronim cumulative audience)

Number of unduplicated individuals or households reached by (or exposed to) an advertising medium (broadcast or print) over a specified period. Also called accumulated audience, cumulative reach, Reach, net unduplicated audience, or unduplicated audience. {Cumes – An abbreviation for net cumulative audience. Refers to the number of unduplicated people or homes in a broadcast program’s audience within a specified time period. This term is used by A.C. Nielsen. It also is used by many advertising practitioners to refer to the unduplicated audience of a print vehicle, or an entire media schedule.}

Abreviere pentru audienta cumulativa neta. Se refera la numarul de persoane sau case in audienta unui canal de difuziune pe o perioada de timp. Termen folosit de A.C. Nielsen. Termenul este folosit si de multi practicieni de advertising cu referire la audienta nedublata a unui canal mediatic tiparit sau a intregului program mediatic.

19. DAGMAR

Refers to a process of establishing goals for an ad campaign such that it is possible to determine whether or not the goals have been met. It stands for Defining Advertising Goals for Measured Advertising Results.

Acronim pentru Defining Advertising Goals for Measured Advertising Results (definirea obiectivelor de advertising pentru rezultatele masurate de advertising), dupa titlul unei carti de Russell H. Colley (New York: Association of National Advertisers, 1961).

20. Double truck

Wide advertisement that spreads over two facing pages.

21. Drive time

In radio broadcasting, the morning and afternoon hours during which the listeners are commuting. Generally, it is considered to be from 6 a.m. to 10 a.m. and 3 p.m. to 7 p.m., Monday through Friday.

Calupurile publicitare de dimineata si seara care se dau la radio, numite asa pentru ca sunt in perioada in care oamenii se duc/intorc la/de la serviciu. Modelele de ascultare a radioului tind sa fie complementare celor TV, cu audiente mai mari in timpul diminetii decat in timpul serii.

22. Earned rate – discounted advertising price

A price for advertisements that includes discounts for volume and frequency.

23. Em

Unit of relative distance in typography, one em being equivalent to the point size of the type. In 8 point type, an em is 8 point wide; in 9 point type, 9 point wide; in 10 point type, 10 point wide … and so on. So named because traditionally it is defined as the width of a capital (uppercase) letter ‘M’ in the face and point of type being used.

24. Exposure

Degree to which an audience (readers, listeners, viewers, visitors to a website) is in receipt of a promotional message.

25. Flat rate

Service charge or advertising rate where no discount is offered to repeat customers or volume buyers.

Pret pentru canalele mediatice care nu permite nici o reducere.

26. Fringe time

Period that precedes or follows prime time.

Perioada de timp care precede direct si care urmeaza imediat dupa prime time, in televiziune.

27. Full position

Placement of a print advertisement in which it is surrounded by reading (editorial) matter.

Print care este inconjurat de articole intr-un ziar, lucru care face mai probabila citirea lui. Este un spatiu extram de dezirabil pentru un print.

28. Gatefold

One or more large pages that are inserted and folded to fit the page size of a publication. The gatefold must be opened or unfolded in order to read the content. Vehicle manufacturers often use gatefolds in automobile magazines to advertise new models.

O macheta de presa care se impatureste. Acorda unui advertiser cel putin 2 pagini succesive din acelasi spatiu publicitar. De obieci este atasta la coperta a II-a. Poate fi, de asemenea, un leaf impaturit care se desface intr-un print.

29. Gross impressions

Total number of unduplicated people or households represented by a given media schedule.

Numarul toatal, fara dubluri, de oameni sau de locuinte pe care ii reprezinta un anumit program mediatic.

30. Holding power

Ability of a radio or television program to keep the audience from switching the channel or station, expressed as the percentage of total audience.

Abilitatea de a tine audienta pe un canal. Reprezentata ca procent din audienta totala.

31. Hot composition

A method of typesetting that uses molten metal to form the letters for a typeface. 2. automated composition technique that utilizes a machine to create properly spaced metal type in one complete line at a time. This solves some of the problems of manual composition, such as the storage, retrieval, and composition of individual type slugs. Hot type is melted down after use rather than returned to storage. It is used for newspapers, print advertisements, business forms, and all types of promotions. Hot type is not as versatile as computerized composition because word breaks at the end of each line must be operator controlled. There are two types of hot-type composition. Monotype systems create individual slugs of metal type for each character or space. Linecasting machines create a solid line of metal type.

32. Inquires

Preliminary response from prospective customers, generally following an advertisement or sales promotion campaign. Number of inquiries (and their conversion into sales revenue) is a measure of the effectiveness of a firm’s marketing efforts. Also spelled as enquiry.

33. Intaglio

In the various intaglio printing methods, the area of the image to be printed is recessed into the surface of the printing plate and the recessed areas are filled with ink. The incised image may be etched, engraved with chemicals or tools. The image to be printed is incised into the plates, the incisions filled with ink, and excess ink wiped from the plates. Heavy pressure is applied to transfer the ink from the plates to the paper, leaving the surface slightly raised and the back side slightly indented.

Forma de tiparire pe o suprafata neplana.

34. Kerning

Adjustment of space between certain characters in a line of text, using their natural shape and slope to improve their appearance. Without kerning, several letter combinations (such as WA and VA) can look awkward and may impede smooth flow of eye movement along the text. Kerning becomes more important in italic types, and as the size of the font increases (such as in headlines). Modern desktop publishing programs (such Adobe Pagemaker, Adobe Indesign, and Quark’Xpress) allow both automatic and manual kerning. Simultaneous adjustment of space between many letters in a piece of text is called range kerning. See also letter spacing and tracking.

Spatiu intre literele unui cuvant.

35. Linage (alta scriere pt. lineage.)

Total number of lines in a classified advertisement used in its costing. It is computed by multiplying column width of the ad by the number of lines per column. For example, a three column by 90 line ad will have a lineage of 270. Also spelled as linage.

Se refera la marimea unei reclame, masurata in numarul de linii tehnoredactate dupa o reclama.

36. Loss leader

Good or service advertised and sold at below cost price. Its purpose is to bring in (lead) customers in the retail store (usually a supermarket) on the assumption that, once inside the store, the customers will be stimulated to buy full priced items as well. See also price leader.

Produs oferit spre vanzare la costul de achizitie/de fabricatie (sau chiar in pierdere) – in scopul sporirii traficului unui magazin. V. produs de atractie.

37. Media concentration theory

The idea that for an advertising message to be effective, it must be continually carried before the public.

38. Media dominance theory

Technique of scheduling media that involves buying a large amount of space in one medium, and shifting to another medium after achieving optimum coverage and frequency.

39. Near-pack

An item offered free or at a discount with the purchase of another product. The item can be positioned close to but may not touch the purchased product. A type of product promotion.

Promovare a vanzarilor in care cadoul va fi ridicat de cumparatorii unui anumit produs din alta locatie din acelasi magazin.

40. Open end

(1) Time left at the end of a commercial or program which is provided for the use of local advertising or station identification. (2) A radio or television program with no specific time to end.

1) Timp ramas la sfasitul unei reclame sau program, careeste folosit pentru advertising local sau pentru indentificarea postului. (2) O emisiune radio sau tv care nu are durata fixa.

41. Out-of-home advertising

Exposure to advertising and mass media away from one’s home. Included are outdoor, point-of-purchase, and radio.

Expunerea la advertising si mass media in afara casei. Inclusiv reclamele outdoor, punctele de cumparare si radio.

42. Overrun

Additional numbers of a print vehicle that are produced in excess of those needed for distribution. Overruns may take place to meet unexpected needs or demands.

Numarul aditional de copii produse in exces de un aparat de printare, pe langa cele necesare pentru distribuire. Overrun-urile pot aparea pentru comenzi suplimentare.

43. Pass-along readers

A reader which becomes familiar with a publication without the purchase of a publication. These readers are taken into account when calculating the total number of readers of a publication.

Cititorii unei publicatii, altii decat cumparatorii propriu-zisi sau celor carora li se adreseaza o publicatie gratuita.

44. Phantom

An illustration showing the exterior of an object as if it were transparent, while revealing interior detailing.

O ilustratie care arata exteriorul unui obiect ca si cum ar fi transparent, aratand interiorul.

45. Piggyback

(1) A direct mail offer that is included free with another offer. (2) Two commercials which are shown back-to-back by the same sponsor.

Sistem de transport care necesita transferarea cantainerelor din camion in tren

46. Preferred position

A position in a printed publication that is thought to attract most reader attention and is sold at a higher rate; for example, the back cover of a magazine.

O pozitie intr-o publicatie despre care se crede ca atrage atentia majoritatii cititorilor si care este vanduta la o rata mai mare, de exemplu, coperta din spate a unei reviste.

47. Private brand

Product brand owned by a retailer, wholesaler, dealer, or merchant, as opposed to a manufacturer or producer, and bearing it’s own company name or another name it owns exclusively. Also referred to as Private label. 

Un brand detinut de un wholesaler sau retailer, numit si si eticheta personala.

48. Progresive proofs (Progs)

Set of proofs made during the four-color printing process which shows each color plate separately and in combination. Also referred to as Color proofs.

Set de urme facute in timpul procesului de printare in 3 culori, care arata fiecare culoare separat si in combinatii.

49. Puffery

A legal exaggeration of praise lavished on a product that stops just short of deception.

O practica legitima de a face evidente afirmatiile exagerate din advertising,e.g “cleaner than clean”.

50. Rating point

(1) In television, one percentage of all TV households who are viewing a particular station at a given time. (2) In radio, one percentage of all listeners who are listening to a particular station at a given time. Both instances vary depending on time of day.

Puncte de rating reprezinta procentul din totalul impresiilor audientei tinta disponibila, care este reusit de catre un mijloc de media.

51. Remnant Space

Discounted magazine space which is sold to help fill regional editions of the publication.

Spatiu dintr-o publicatie, aflat la reducere, care este vandut pentru a ajuta la completarea editiilor regionale ale publicatiei.

52. Renewal Rate

The percentage of individuals that renew their print media subscriptions to extend beyond the previous expiration date.

Procentajul de indivizi care isi reinnoiesc abonamentele la printuri media care se exind peste data de expiarare.

53. Road Block

A method of scheduling broadcast commercials to obtain maximum reach by simultaneously showing the identical advertisement on several different stations.

O metoda de stabilire a unui program pentru reclame pentru a obtine audienta maxima prin difuzarea simultana a aceleiasi reclame pe mai multe posturi.

54. Rotoscoping

The process of using live and animated characters within an advertisement.

Procesul de a folosi personaje vii sau animate intr-un advertisement.

55. Run-of-press (ROP)

A newspaper publisher’s option to place an ad anywhere in the publication that they choose, as opposed to Preferred position. Also referred to as Run-of paper.

Optiunea unui editor de ziar de a plasa un ad oriunde aleg in publicatie, in opozitie cu Preferred position.

56. Run-of-schedule (ROS)

A station’s option to place a commercial in any time slot that they choose.

Optiunea unui post de a plasa o reclama in orice segment de timp doresc.

57. Seasonal rating adjustaments (Seasonality)

The variation in sales for goods and services throughout the year, depending on the season, e.g. hot chocolate is advertised more in the winter, as opposed to summer months.

In media(radio si tv), modificarile de rating care reflecta schimbarile dintr-un, e.g. starea vremii si vacantele.

58. Slicks

A high-quality proof of an advertisement printed on glossy paper which is suited for reproduction.

O dovada a unui ad, de calitate exceptionala, printata pe hartie lucioasa si care este potrivit pentru reproducere.

59. Speculative (spec) Sample

A sample promotional product, with the prospective buyer’s imprint on it, produced with the hope that the customer will purchase it.

Un produs monstra, promotional, cu marca potentialului cumparator , produs in speranta ca clientul il va cumpara.

60. Split Run

Two or more different forms of an advertisement which are ran simultaneously in different copies of the same publication, used to test the effectiveness of one advertisement over another to appeal to regional or other specific markets.

Are loc atunci and rulezi o reclama in distributia unui mijloc media si alta reclama, de obicei pentru aceeasi companie, la sfarsitul distributiei. Adesea folosit in advertising-ul cu raspuns direct pentru a testa eficacitatea a 2 oferte diferite, tehnici sau mijloace creative. Aceasta metoda este folosita si in media pan-regionala pentru a oferi flexibilitate geografica.

61. Staggered Schedule

A schedule of advertisements in a number of periodicals which have different insertion dates.

Un program al reclamelor intr-un numar de perioade care au date de insertie diferite.

62. Stop Motion

A photographic technique in which inanimate objects appear to move.

O tehnica fotografica in care obiectele neanimate par sa se miste.

63. Superimposition (Super)

A process in TV production where an image, words, or phrases are imposed over another image.

64. Swatch Proof

A sample of the material for a promotional product, with the customer’s artwork printed on it in the specified colors.

65. Tag Line

A slogan or phrase that visually conveys the most important product attribute or benefit that the advertiser wishes to convey. Generally, a theme to a campaign.

Un slogan sau fraza care exprima vizual cel mai important atribut sau beneficiu al produsului, pe care advertiserul vrea sa-l transmita. In general, o tema a campaniei.

66. Tear Sheets

A page cut from a magazine or newspaper that is sent to the advertiser as proof of the ad insertion. Also used to check color reproduction of advertisements.

O pagina taiata dintr-o revista sau ziar care este trimis advertiserului ca dovada a insertiei ad-ului. De asemenea, folosita pentru verificarea reproducerii culorii reclamelor.

67. Traffic Builder

A promotional tactic using direct mail. Designed to draw consumers to the mailer’s location.

Obiectul cu pretul cel mai mic dintr-o linie de productie. Vezi Prestige Builder, Product Line.

68. Unique Selling Proposition

The unique product benefit that the competition can not claim.

Calitatea, beneficiul sau trasatura specifica a unui produs pe care nu o poate oferi nici un competitor. Folosit uzual sub forma de USP.

69. Vertical Publications

Publications whose editorial content deals with the interests of a specific industry, e.g., National Petroleum Magazine and Retail Baking Today.

Publicatii ale caror continut se confrunta cu interesele anumitei industrii, de exemplu National Petroleum Magazine (revista petrolului national) sau Retail Banking Today.

70. Voice-pitch Analysis (VOPAN)

An advertising research technique of analyzing a subject’s voice during their responses, to test their feelings and attitudes about an ad.

Tehnica de cercetare de marketing care analizeaza vocea persoanelor chestionate cu scopul de a afla atitudinile si sentimentele pe care le au vizavi de o reclama.

71. Voiceover (VO)

The technique of using the voice of an unseen speaker during film, slides, or other voice material.

Suprapunerea unei voci pe fundalul unui spot publicitar filmat.

72. Waste Circulation

(1) Advertising in an area where the product or service is not available or has no sales potential. (2) Persons in an advertiser’s audience who are not potential consumers.

(1)    advertising intr-o zona in care produsul nu este disponobil sau unde nu are potential de vanzare. (2) Persoane din audienta care nu pot fi potentiali consumatori.

73. Wear Out

The point reached when an advertising campaign loses it’s effectiveness due to repeated overplay of ads.

Descrie momentul in care eficacitatea unei campanii se diminueaza datorita expunerii prelungite sau supra-expunerea aceleiasi reclame.

74. Wipe

A transition of scenes in a visual production where one image appears to wipe the previous one from the screen.

Tranzitie de scene intr-o productie vizuala in care o imagine apare pentru a o sterge pe cea de dinainte de pe ecran.

75. Cut-in

1. (broadcasting) a local announcement inserted into a network program) 2. film a still picture that is introduced and that interrupts the action of a film)

76. Pre-emption

The substitution of one advertiser’s local TV commercial by another advertiser paying a higher price for the spot, or by a different program of interest.

77. Overnight

Audience data provided by Nielsen or Arbitron to metered market clients the day after the broadcast.

78. Simulcast

A broadcast that is carried simultaneously by radio and television (or by FM and AM radio)

79. Strip

Futures and options trading: Triple-option contract consisting of one call option and two put options at the same exercise price and expiration date, and for the same underlying asset. (Stripping – Positioning film negatives or positives of copy and illustrations for the purpose of creating a printing plate for that ad or page. Also referred to as image assembly.

80. Total Audience Plan (TAP)

An advertising schedule that places ads in a pattern that utilizes all station dayparts for maximum station audience exposure.

81. Turnover

The rate of audience change for a specific program during a specific amount of time.

82. Up-front (Buys)

The purchasing of both broadcast and print early in the buying season.

83. (Right) First Refusal

Contractual right under which a seller must give a party (such as a partner) an opportunity to match (within a specified timeframe) a price at which a third party agrees to buy a specified asset (such as a certain number of shares), on the same terms offered to the third party. Compare with preemption right.

84.Heavy-up

An advertising term referring to a high concentration of advertising for a short period of time in a media schedule.

85. Hiatus

A period during a campaign when an advertiser’s schedule is suspended for a time, after which it resumes, as seen in a burst laydown pattern for example (see Burst Campaign).

86. Make Good

(1) To present a commercial announcement after it ”s scheduled time because of an error. (2) To rerun a commercial announcement because of technical difficulties the previous time it was run. (3) To rerun a print advertisement due to similar circumstances.

87. Per Inquiry

An agreement between a media representative and an advertiser in which all advertising fees are paid based on a percentage of all money received from an advertiser’s sales or inquires.

88. Roll Over

An advertising technique where advertising is expanded to cover more and more markets as distribution/ product sales are also expanded.

89. Short rate

The cost difference between the discounted contract rate and the higher rate actually earned by an advertiser if he fails to fulfill the contracted amount of advertising.

90. Answer Print

The final edited version (print) of a television commercial, for approval by the client. It may still need color correction, etc.

91. Back To Back

Running more than one commercial, with one following immediately after another.

92. Blow-in Card

An advertisement, subscription request, or other printed card “blown” into a print publication rather than bound into it.

93. Bridge

Transition from one scene to another, in a commercial or program.

94. Broadside

A promotion that is printed on a single large sheet of paper, usually on only one side of the paper, as opposed to a tabloid or other off-size newspaper.

95. Bulldog Edition

An edition of a print publication that is available earlier than other editions. Usually, this is the early edition of a large circulation newspaper.

96. Competitive Parity

A method of determining an advertising budget, designed to maintain the current “share of voice.”

97. Controlled (Qualified) Circulation

Publications, generally business-oriented, that are delivered only to readers who have some special qualifications. Generally, publications are free to the qualified recipients.

98. Crop Marks

Marks to indicate which portions a photograph or illustration are to be used, and which are to be eliminated.

99. Dissolve

Fading from one scene to another in a film or television production.

100. Facings

Refers to the number of billboards used for an advertisement.

101. Fixed-sum-per-unit Method

A method of determining an advertising budget, which is based directly on the number of units sold.

102. Galley Proof

A typeset copy of an ad or editorial material, before it is made into pages for final production.

103. Grid Card

A broadcast media rate card that lists rates on a grid, according to the time periods that might be selected for the ad.

104. Gutter

The inside margins of two pages that face each other in a print publication.

105. Horizontal Discount

A discount on a media purchase resulting from a promise to advertise over an extended period of time.

106. Vertical Discount

A reduced rate offered to advertisers who purchase airtime on a broadcast medium for a limited amount of time, e.g., one week.

107. Holdover Audience

The percent of a program’s audience that watched or listened to the immediately preceding program on the same station. Also called Inherited audience (see below).

108. Horizontal Publications

Business publications designed to appeal to people of similar interests or responsibilities in a variety of companies or industries.

109. House Organ

A publication owned and operated by an advertiser, and used to promote the advertiser’s products or services.

110. Island Display

An in-store product display situated away from competing products, typically in the middle or at the end of an aisle.

111. Jumble Display

A mixture of products or brands on a single display, such as a clearance table.

112. Letterpress

A printing method that stamps ink onto paper, using raised lettering.

113. Local Rate

An advertising rate charged to a local advertiser , typically a retailer, by local media and publications, as distinguished from a national rate that is charged to a national advertiser, typically a manufacturer.

114. Master Tape

An edited audio tape or video tape to be recorded on quantity prints or dubs.

115. Matte Shot

A camera shot made with a matte or mask in part of the frame to allow another shot to be printed in the opaque area.

116. Milline Rate

Used to determine the cost effectiveness of advertising in a newspaper; reached by multiplying the cost per agate line by one million, then dividing by the circulation. Also referred to as Milline.

117. Narrowcasting

Using a broadcast medium to appeal to audiences with special interests. For example, the “All Knitting Station” would be a narrowcast, because it appeals to an audience with a specific interest.

118. On-air Tests

Tests recall among viewers of a commercial or program during a real broadcast of the tested communication.

119. Photoboards

A set of still photographs made from a television commercial, accompanied with a script, to be kept as records by an agency or client.

120. Picture Window

An ad layout in which the picture is placed at the top of the page, and the copy is placed below.

121. Preemptible Rate

A usually discounted rate for commercial time which is sold to an advertiser and is not guaranteed. Time may be sold to another advertiser who is willing to pay more; therefore, the advertiser buying this rate gambles to save money on the spot.

122. Residuals

A sum paid to a performer on a TV or radio commercial each time it is run, and is usually established by AFTRA (American Federation of Television and Radio Artists) or SAG (Screen Actors Guild) contract.

123. Romance Card

Written material that accompanies an advertising specialty, providing information about the product and its background.

124. Rough Cut

A preliminary arrangement of film or tape shots that are roughly edited together without voice-over or music to serve purpose in the early stages of editing.

125. Scene Setting

The process of using realistic sounds to stimulate noise in backgrounds during radio production such as car horns, sirens, recorded laughter, etc.

126. Self-mailer

A direct-mail piece in which no envelope or wrapper is required for mailing.

127. Shelf Screamers (shelf talkers)

A printed advertising message which is hung over the edge of a retail store shelf, e.g. “On Special,” or “Sale item.”

128. Step-and-repeat

A single image printed repeatedly in a pattern on a single sheet of paper.

129. Thumbnail

A rough, simple, often small sketch used to show the basic layout of an ad.

130. Trim Size

A size of a magazine or newspaper page after trimming.

131. Velox

A type of paper used for it’s superior reproduction qualities.

132. Word Painting

A technique used in the radio broadcast industry that uses highly descriptive words to evoke images in reading material as an attempt to place the listener into the scene.

133. Broadcast calendar

Standardized calendar used primarily for the planning and purchase of radio and television programs and advertising. Every week in the broadcast calendar starts on a Monday and ends on a Sunday, and every month has either four or five such weeks. Broadcast calendar months thus have either 28 or 35 days.

134. Spill-In

The amount of programming viewed within a market area to stations that are licensed to an adjacent market.

135. Spill-Out

The amount of viewing to local stations outside the home market area.

136. Adjacencies

Time periods immediately before and after a television program, normally used as a commercial break between programs.

137. Blueline

A blue line drawn on a mechanical to indicate where a page will be cut.

138. Chain Break

A pause for station identification, and commercials, during a network telecast.

139. Closing Date

The day final copy and other materials must be at the vehicle in order to appear in a specific issue or time slot.

140. Corrective Advertising

Advertisements or messages within advertisements, that the Federal Trade Commission orders a company to run, for the purpose of correcting consumers’ mistaken impressions created by prior advertising.

141. Envelope Stuffer

A direct mail advertisement included with another mailed message (such as a bill).

142. Flighting

A media schedule that involves more advertising at certain times and less advertising during other time periods.

143. Participation

1) Announcements made inside the context of a program as opposed to those shown during station breaks. (2) An announcement or amount of broadcasting time which is shared by several advertisers.

144. Air date

The first broadcast of a commercial; also refers to the exact date of a particular TV or radio program

145. Bonus spot

Additional TV or radio spot provided to an advertiser at no charge to raise the overall audience delivery of the schedule.

146. Break position

A broadcast commercial aired between two programs instead of in the middle of one program.

147. Fixed positions

Matching advertising or marketing claims to the consumer’s prior knowledge or experience so that a product or service will fit within a prospective buyer’s thought patterns. For example, when General Electric attempted to get into the mainframe computer business, it told prospective buyers that its computers were better than those of IBM. However, the buying public did not believe General Electric because IBM enjoyed a fixed position in the prospective mainframe computer buyers’ minds.

Roc Retin Ox Wrinkle – spot
• Metoda de persuadare folosita: logica
• Se utilizeaza un rationament format dintr-o succesiune de inlantuiri pentru a conduce la o concluzie.
• Argumentele folosite sunt statistici, exemple si adevaruri.
o Statistici: 7/10 femei au constatat o diferenta dupa folosirea cremei
o Exemple: ilustrarile realizate pentru sustinerea faptului ca datorita cremei, tenul arata mai bine
o Adevaruri: informatii despre vitamina A

• Rationamentele folosite sunt:
o Inductiv: se ofera statistici, adevaruri, cu ajutorul carora se ajunge la concluzia ca Roc Retin Ox Wrinkle imbunatateste aspectul pielii
o Deductiv: datorita faptului ca vitamina A este cel mai eficient ingredient antirid se deduce faptul ca Roc Retin Ox Wrinkle este o crema buna antirid
o Cauzal: vitamina A este cel mai eficient ingredient antirid si din aceasta cauza Roc Retin Ox Wrinkle este o crema buna antirid

Am vazut ca foarte putini si-au ales si desi mai este timp, nu cred ca toti studentii stiu ca trebuie sa faca aceasta alegere acum.

Cei din promotii anterioare 2009, precum si absolventii altor facultati, trebuie sa trimita un email la optionalemaster@feaa.uaic.ro, in care sa precizeze: nume inainte de casatorie si dupa casatorie (daca e cazul), prenume, cnp, masterul la care au fost admisi si optionalele alese.

La masterul ales de mine, Marketing si comunicare in afaceri, aveti de ales intre limba engleza si germana (pentru semestrul I) si baze de date in marketing si webdesign (pentru semestrul II). Eu am ales engleza si webdesign:)

Optionalele pentru celelalte mastere sunt:

La achizitii – distributie – logistica puteti alege intre: geopolitica, competitivitate si istoria culturii si civilizatiei europene (pentru semestrul I) si comunicare in lb engleza, comunicare in lb franceza, comunicare in lb germana si comunicare in lb rusa (pentru semestrul II).

La administratie publica trebuie sa alegeti intre dreptul mediului si politici de dezvoltare regionala (pentru semestrul II).

La afaceri internationale si strategii interculturale aveti de ales intre: leadership, le francais de la communication commerciale interculturelle, Viajar en Espana/Travelling in Spain (semestrul I) si Managementul vânzărilor, Le francais des negociations, Conseguir trabajo/Applying for a Job (semestrul II). Trebuie sa spun ca mi se par foarte interesante aceste optionale, mi-ar placea si mie sa fac aceste obiecte.

La analiza si strategii de marketing puteti alege intre: Limba germană I pentru afaceri, Limba rusa I pentru afaceri (semestrul I) si Baze de date în marketing, webdesign (pentru semestrul II).

La banci si piete financiare aveti de ales doar pentru semestrul II intre International banking si evaluarea intreprinderii.

La economia si dreptul afacerilor aveti de ales pentru semestrul I intre: Fundamentele filosofice ale economiei, Fundamentele filosofice ale dreptului, Lb engleza, Lb franceza si Lb germana si pentru semestrul II intre: economie politică internaţională, Reglementările pieţei interne, Lb engleza, Lb franceza, Lb germana.

La economie si afaceri internationale e simplu. Trebuie sa alegeti pentru semestrul I intre lb engleza, franceza sau germana.

La finante – asigurari aveti de ales pentru semestrul I intre politici monetare si asigurari sociale.

La management turistic si hotelier trebuie sa alegeti ca optional pentru semestrul II limba germana sau limba franceza.

La managementul mediului si resurselor naturale puteti alege intre: Formarea comportamentului ecologic, Ecoturism şi turism rural (pentru semestrul I) si Metodologia cercetării ştiinţifice a mediului, Gestiunea investiţiilor de mediului (pentru semestrul II).

La managementul organizatiilor aveti de ales intre: Comunicare in: lb engleza, lb franceza, lb germana (pentru semestrul I) si Managementul Marketingului, Managementul relaţiilor cu clienţii, Sisteme de managementul calităţii si de mediu (pentru semestrul II).

La managementul si dezvoltarea resurselor umane aveti de ales doar pentru semestrul I intre comunicare in limba engleza, franceza sau germana.

La sisteme informationale pentru afaceri trebuie sa alegeti 4 obiecte (pentru semestrul II), in ordinea preferintei, dintre: Administrarea bazelor de date, Testarea şi evaluarea aplicaţiilor informatice, Retele II, Managementul resurselor informaţionale, E-Comunicare şi E-Documente, Medii integrate de dezvoltare, CRM (Customer Relationship Management), Comunicare organizaţională, E-Business.

Cam atat. Nu uitati sa faceti alegerea pana pe 5 septembrie.

Trebuie achitata o taxa de 40 lei pentru cei care au intrat la buget si suma de 450 + 40 lei pentru cei care au intrat la cu taxa. Partea buna este ca s-au facut casierii separate pentru cei de la buget si cei de la taxa iar la cea de la buget nu am stat deloc la coada, a mers totul foarte repede.

In continuare se merge in sala B503, unde se completeaza in dublu exemplar o declaratie pe propria raspundere si apoi datele sunt introduse in calculator. Chitanta si una dintre declaratii le pastrati. Pentru cei din ciclu I de invatamant, declaratiile se completeaza si se depun in salile B313 si B324a.

Succes!