Am început să lucrez la mai multe capitole: alimentație, sport, îngrijire (frumusețe + modă + întreținere), sănătate. Și voi vorbi despre toate acestea într-o serie de articole, ce vor apărea din când în când pe blog.

Până atunci însă, vreau să încep prin a enumera aici câteva din informațiile peste care am dat, în lecturile mele din ultimele săptămâni. Poate le știți, poate nu, însă cred că este bine să le mai citim odată, să le înțelegem, să le băgăm la cap și să încercăm să ne schimbăm în bine, pentru o viață mai sănătoasă și fericită.

• O alimentație corectă presupune o dietă echilibrată, care să conțină cele patru grupe fundamentale de alimente: fructe și vegetale, cereale, lapte și produse lactate, carne și ouă.
• O dietă corectă a adultului conține 60% glucide, 25% lipide și 15% proteine.
• Necesarul zilnic de apă este de 35-40 grame apă/kg corp.
• Nevoile energetice medii zilnice pentru menținerea funcțiilor vitale sunt de 1650-1700 kcal.
• Trebuie realizată o concordanță între necesitățile organismului și aportul de alimente.
• Trebuie asigurată alimentația adecvată cantitativ și calitativ vârstei, activității profesionale, stării fiziologice a organismului, ș.a.
• Se recomandă respectarea ritmicității alimentației zilnice. Pentru 3 mese/zi: micul dejun 30%, prânz 50%, cina 20%. Pentru 4 mese/zi: micul dejun 25%, gustare 15%, prânzul 35-40%, cina 15-20%.
• Regimul alimentar trebuie diversificat.
• Trebuie asigurate condițiile corespunzătoare (ambianță, ordinea servirii, temperatură).
• Fibrele vegetale, deși nu sunt digerate (pentru că sunt compuse din celuloză), sunt indispensabile pentru asigurarea tranzitului alimentar. Nu trebuie să lipsească din dieta zilnică.
• Obiceiurile alimentare greșite, precum consum de alimente prea reci, prea fierbinți, abuz de alcool, înlocuirea micului dejun cu cafea și țigări, pot duce la afecțiuni digestive: ulcer, gastrite, colite, etc.
• Obezitatea apare printr-un aport excesiv de energie în comparație cu consumul. Aceasta se întâmplă numai în faza de instalare a obezității; odată instalată, pentru menținerea ei, aportul și consumul sunt egale.
• Vitamina  A are rol în creștere, vedere. Se găsește în urzici, ardei, pește, lapte, unt, ouă, morcovi.
• Vitamina D are rol în metabolismul calciului. Se găsește în drojdia de bere, untura de pește, ouă, ficat, ciuperci, raze UV.
• Vitamina E are rol în imunitate și diviziunea celulară. Surse de vitamina E: măceșe, mere, ouă, ficat, țelină, germeni de cereale.
• Vitamina C are rol în procesele de oxidoreducere, în funcționarea sistemului nervos. Se găsește în citrice, ardei, salată, ficat.

Astazi mi-am facut cont si am inceput Programul Activia - timp de 14 zile voi primi sfaturi referitoare la nutriție, sport și stil. Informațiile pe care le-am găsit în program sunt foarte interesante, vă recomand și vouă să vă faceți cont, poate astfel veți fi mai inspirați și mai determinați să vă țineți de treabă.

Acestea fiind zise, dau startul campaniei Obiceiuri Sănătoase și pe acest blog. Sper să reușesc să vin cu cât mai multe informații utile și poate în aceste luni voi reuși și eu să mă schimb în bine, să simt că am mai multă energie și putere de muncă. I’ll keep my fingers crossed.

În cazul meu revista Miresici chiar îmi amintește de ceva frumos – de logodna mea. Nu voi da prea multe detalii, vreau ca povestea din spatele cererii în căsătorie să rămână doar între noi 2 și prietenii apropiați, dar totul a început de la revista asta. Nu logodna în sine, oricum ne logodeam, dar revista a ales ziua în care s-a întâmplat evenimentul.

Și de atunci revista asta este preferata mea. Și-mi place nu doar pentru că este legată de seara logodnei mele, ci pentru că are într-adevăr informații utile, spre deosebire de alte reviste de mirese de acest tip.

Singurul lucru care nu prea-mi place la revistă este numele ei – miresici. Mă distrează cuvântul ăsta.

Cum spuneam și înainte, față de alte reviste, aceasta chiar prezintă lucruri interesante, produse care chiar se pot cumpăra, articole cu sfaturi utile. Niciodată n-am înțeles de ce în revistele pentru mirese se tot prezintă rochii couture și nu rochii ready-to-wear, la prețuri mai decente. Câte femei din România își pot permite să dea zeci de mii de euro pe o rochie de mireasă? Iar acele femei care își pot permite, nu cred că își cumpără reviste pentru mirese din România.

Din ultimul număr al revistei mi-au plăcut mult articolele: “Mireasa panicată. Te regăsești?”, “Cum îți alegi rochia de mireasă”, “Cum strunim fiara numită buget”, “Lecția despre decolteu” (o enumerare a tipurilor de decolteu, cu imagini și detalii). Am găsit și articole “do it yourself” – cum să faci evantaie de nuntă, sfaturi de coafuri și machiaj pentru nuntă, idei de locații, recomandări ținute pentru mire și mireasă.

Ah, și încă un lucru pe care eu îl apreciez. Atât pe copertă cât și în articolele mai vaste, s-au folosit ca modele femei normale, cu un corp frumos și normal. Nu femei la 30-40 de kg, înalte, pe care stau rochiile ca pe umerașe. Așa chiar poți observa cum stă o rochie de mireasă pe un corp normal. Aceste femei au un zâmbet natural și din punctul meu de vedere arată de 100 ori mai bine decât un model, cel puțin îmbrăcate într-o rochie de mireasă. Mai degrabă mă identific cu ele decât cu un model șters.

Această revistă este singura pe care o cumpăr în acest moment. În rest mă documentez de pe net. Înainte mai cumpăram reviste de modă, dar au început să mă plictisească, au aceleași articole, dezbat aceleași subiecte și de multe ori nu mi se par de actualitate.

Up este unul dintre filmele mele preferate - dacă nu l-ați văzut până acum, vi-l recomand cu căldură!

• În călătorii, oamenii cară tot felul de lucruri cu ei, mai mult sau mai puțin necesare. Pentru un circuit prin Spania, o doamnă pe la vreo 50-60 de ani s-a gândit că este absolut necesar să-și ia cu ea pălării, pentru că acolo e cald și să nu cumva să o bată soarele în cap. Până aici nici o problemă. Numai că doamna nu s-a mulțumit să ia cu ea o pălărie, două, trei, ci a luat vreo 6-7 (dacă nu mai multe), elegante, mari, pe care le-a înșirat în autocar, deasupra scaunelor, în spațiul pentru bagaje. Să vedeți ce bucurie era în curbe când toate pălăriile alea cădeau pe jos și toată lumea le strângea și le înmâna doamnei. După care povestea se repeta.
• Nu mai știu dacă era aceeași călătorie sau nu, însă altă doamnă s-a gândit să ia cu ea din România altceva: multe mere. A luat vreo 2 tăvițe pline cu mere, le-a așezat în spatele autocarului. Și bineînțeles că în curbe sau pe drumuri mai proaste, merele alea ieșeau din tăvițe și circulau prin tot autocarul.
• Când mergi în excursie cu grupul, riști să fii făcut și de rușine. Am pățit-o noi atunci când doi bătrânei din grup au început ca în fiecare dimineață, la bufetul suedez organizat de hotel, să ia mâncare și la pachet, umplându-și sacoșele. Au făcut asta de câteva ori, până când un reprezentant de la un hotel a observat și a vorbit cu responsabilul de la agenția de turism, reproșându-i acest tip de comportament. Iar agentul de turism a venit și a discutat cu noi toți (mai degrabă ne-a certat), că îl facem de rușine. Nu a numit pe nimeni, dar cred că toată lumea știa despre cine era vorba.
• Se pare că pentru ghidul nostru din cele 2 călătorii de tip circuit, o doamnă pe la vreo 60-70 de ani, numele meu era foarte greu de reținut. Și-l tot încurca cu “Luminița” (se gândea probabil la Luminița Anghel). Și tot timpul mă striga Luminița. Eu, politicoasă, nu i-am atras atenția, răspundeam, că nu aveam ce să fac. La un moment dat m-am enervat și nu mai răspundeam, o lăsam să strige, dar ea credea că nu aud…În fine, având în vedere că reprezentatul agenției de turism ne striga numele în fiecare seară, pentru a ne da cheile de la hotel, ar fi putut să-și dea seama de greșeala făcută.

Cu siguranță au mai fost multe faze amuzante, dar acum atât îmi amintesc. Voi reveni cu un articol dacă îmi mai amintesc ceva memorabil. O zi frumoasă vă doresc!

Acum câteva zile am terminat de citit prima carte din cele 3, Oracolul din Stambul, și nu oricum, ci am stat trează până la 2 dimineața pentru că nu reușeam să o las din mână, voiam neapărat să aflu deznodământul ei. Mi-era dor să citesc o carte captivantă, care să mă țină cu sufletul la gură.

Cartea m-a atras nu numai prin acțiunea trepidantă, ci și prin faptul că o parte din poveste se desfășoară în Constanța. Aici se și naște eroina cărții, Eleonora Cohen, într-o vară, în timpul unei furtuni, când semnele se adună deasupra orașului: Steaua Nordului este aliniată cu Luna, are loc invazia armatei țariste și un stol de pupeze purpurii apar deasupra casei.

Din păcate mama Eleonorei moare la naștere și aceasta va fi crescută de tatăl ei, Yacob, și de mătușa ei, Ruxandra. Ei descoperă că Eleonora este un copil minune, însă deși Yacob este încântat, Ruxandra este speriată de această calitate a nepoatei ei, așa că face tot posibilul să o țină departe de cărți sau educație. Viața lor de familie se schimbă când Yacob pleacă în Istanbul, într-o călătorie de afaceri. Fără știința lui, Eleonora îl însoțește, iar cei doi vor începe o nouă viață în orașul turc.

Mai mult nu vă dezvălui, nu vreau să vă stric plăcerea de a citi această carte. O puteți achiziționa de pe site-ul all.ro la prețul de 25 lei.

Am aflat și eu de eveniment sâmbătă seara, de pe Facebook (unul din motivele pentru care sunt pro Facebook – afli, în timp util, de cele mai interesante și faine evenimente) și m-am grăbit să ajung duminică la cafenea, să nu ratez degustarea de preparate japoneze. Menționez că nu am mâncat niciodată până acum sushi și nici nu prea vedeam vreo oportunitate de a-l testa în viitorul apropiat.

Așadar am comandat un platou de sushi pentru 2 persoane. Din meniul pus la dispoziție de Maideyi am aflat că sushi sunt rulouri înfășurate în foi de alge marine presate, cu bucăți de orez, avocado, kiwi, castravete, surimi de crab și somon afumat. Alături de sushi ni s-au servit și 3 sosuri: wasabi, soya și teryaki. Am primit bețișoare și cu ocazia asta am învățat să le folosesc. Mi-a explicat Felix de vreo 2 ori, n-am priceput nimic, le-am luat apoi în mână, am încercat să mănânc cu ele și surpriză, m-am descurcat. Prea multe explicații dăunează, mai bine iei și încerci din prima.

Sushi e…diferit. Dar bun. Mi-a plăcut. Și spune asta o persoană care e foarte mofturoasă la mâncare și căreia nu-i place să testeze lucruri noi și ciudate. Mi-a plăcut surimi de crab, orezul și sosul teryaki, care era cel mai dulce. Wasabi era foarte picant, soya și somonul afumat nu mi-au plăcut în mod deosebit. Combinația de peste+orez+kiwi+avocado+castravete e foarte interesantă, o noutate pentru papilele mele gustative.

În meniu mai erau disponibile și salată japoneză (cu alge, morcov, castravete, sos de soya picant), sake și ceai japonez. Mi-ar fi plăcut tare mult să încerc și sake, dar eram cu mașina și nu am avut cum. În schimb m-am răsfățat cu un fresh de banane, foarte bun și energizant.

Chiar mă bucur că am avut ocazia să o fac și pe asta: să mănânc sushi și nu oricum, ci cu bețișoare. A început să-mi placă din ce în ce mai mult să fac lucruri noi, să mai aduc mici schimbări vieții mele. Dacă înainte nu-mi plăcea să testez nimic nou, să schimb, să încerc, acum parcă sunt din ce în ce mai deschisă în fața acestor lucruri. Și mă bucur pentru asta, vă spuneam și înainte că nu vreau să treacă viața pe lângă mine și să mă trezesc că n-am făcut nimic captivant, nimic…altfel.

La final vreau să-i felicit pe cei de la Maideyi pentru evenimentele pe care le organizează: degustări, spectacole de teatru, speed dating. Și pentru atitudinea lor, sunt mereu zâmbitori și prietenoși cu cei care le trec pragul. Și nu în ultimul rând pentru meniul absolut delicios, mereu când ajung aici nu știu ce băutură să-mi aleg, toate sună (și sunt) foarte, foarte bune!

Sursa ultimelor 3 poze: Pagina de Facebook a Cafenelei Maideyi 

Vă rog să-mi acordați 5-10 minute din timpul vostru pentru a răspunde la întrebările din acest sondaj. Este vorba de ediția 2012 a studiului de audiență pentru blogurile românești, o cercetare împărțită în 3 pagini, una despre blogul meu, a doua despre bloguri în general și a treia cu informații demografice despre cititor.

Chiar mi-ar plăcea (și m-ar și ajuta) să aflu mai multe despre voi, despre preferințele voastre, despre ceea ce vă place la acest blog. La final voi împărtăși rezultatele analizei cu voi – pe mine un astfel de sondaj m-a ajutat mult când mi-am pregătit lucrarea de disertație, poate vă va interesa și pe voi.

Și pentru că nu vreau ca eforturile voastre să rămână nerăsplătite, voi oferi prin tragere la sorți unuia dintre respondenți, la alegere, o carte sau o mulțime de sortimente de ceaiuri (20-25 pliculețe de ceai de diferite feluri). Vă rog să anunțați printr-un comentariu că ați răspuns la studiu ca să puteți fi luați în considerare pentru tragerea la sorți.

Vă mulțumesc!

Nu știu despre voi, dar eu cu siguranță mă voi afla acolo. Nu va fi prima mea experiență de acest gen, ne-a venit și nouă ideea să facem așa ceva, am cumpărat încă de anul trecut din China niște lampioane și le-am lansat de ziua mea, în ianuarie.

Nu am făcut prea multe poze în acea seară, ne concentram mai mult asupra spectacolului. Am făcut însă și un mic filmuleț și am mai extras de acolo câteva imagini (le puteți vedea mai jos). A fost tare frumos și romantic, mai ales că eram doar noi doi acolo, ne-am pus și dorințe…Se spune că lampioanele simbolizează noroc, longevitate, fericire, prosperitate și împlinirea dorințelor.

Cum ne-a venit ideea? De pe blogul Iuliei, anul trecut. Nu știu dacă ea a mai reușit să facă un astfel de show pentru nunta ei, dar noi ne gândeam să încercăm să vedem cum e, poate ne propunem așa ceva pentru nunta noastră. Încă nu ne-am hotărât, mi se pare cam multă bătaie de cap. În primul rând probabil îți trebuie autorizație de la Primărie, trebuie să cumperi o mulțime de lampioane (și nu sunt chiar ieftine, noi am găsit cu 5.70 dolari/2 lampioane) și trebuie să ai și o mulțime de oameni dispuși să le lanseze și totuși la nuntă nu voi pune invitații la treabă. Și nici să angajez persoane care să facă asta. Mă gândesc să apelez la artificii, am găsit la târgul de nunți o firmă care se ocupă de absolut tot (autorizații, artificii, lansare, ș.a.).

* După ce am scris articolul am găsit un site unde se vând destul de ieftin lampioane – 498 lei/100 lampioane de diferite culori. Bine, dacă cumperi unul, două lampioane, prețul e cam la fel cu cel găsit de noi în China.

Mai jos am adăugat și afișul promovat de Palas, poate nu ați reușit să-l vedeți până acum. Cred că o să iasă ceva tare frumos și de-abia aștept să merg să văd spectacolul. E frumos și cu un lampion, două, dar e cu totul altceva când e vorba de 20.000!

Mi-aș dori din suflet să fiu și eu la fel. Să nu mai fiu atât de aeriană uneori, să nu mă trezesc visând la cai verzi pe pereți, să nu aleg o viață compusă doar din servici și casă. Nu mai vreau să mă simt atât de obosită, fără motiv. Cu sănătatea stau foarte bine, nu țin diete, nu mă înfometez. Până acum dădeam vina pe lenea mea, dar cred că totuși este vorba de altceva. De o alimentație necorespunzătoare, de sedentarism, de lipsă de motivație poate.

Și pentru că vreau cu adevărat mai multă energie, pentru a avea timp și chef să fac toate acele lucruri pe care mi le doresc, la care visez, dar pe care simt că nu am puterea necesară de a le realiza, am făcut un pic de muncă de cercetare pentru a găsi metode de a câștiga mai multă energie. Bineînțeles că am dat și peste tot felul de suplimente sau medicamente, ceaiuri, dar nu le voi menționa aici. Aș accepta să iau doar vitamine, dacă aș ști că am nevoie, însă mi-am făcut analizele de curând și totul este în regulă.

Așadar, pentru a avea mai multă energie:

• dormi 8 ore pe noapte, evită să dormi prea puțin sau prea mult (peste 10 ore);
• după ce te-ai trezit, nu mai lenevi în pat, ridică-te, altfel vei fi somnoros toată ziua;
• evită consumul de zahar;
• nu bea prea multă cafea – consumată excesiv, duce la deshidratare, iritabilitate și creșterea pulsului;
• redu consumul de carne și grăsimi;
• la orele de masă nu mânca exagerat de mult, o masă copioasă determină apariția somnolenței;
• bea cel puțin 2 litri de apă pe zi;
• fă exerciții fizice;
• stabilește ca ora de culcare să fie înainte de miezul nopții – se pare că dacă adormi înainte de ora 12 noaptea, te trezești mai odihnit (am testat acest sfat mai ales în liceu și într-adevăr, parcă mă simțeam mai bine dimineața, mai în forță);
• consumă alimente care dau energie: legume (broccoli, sparanghel sau spanac), fructe (fructe de pădure, portocale, lƒămâi, kiwi), carne de pui, semințe de floarea-soarelui, cereale.

Cam asta e ce am aflat eu. Pe unele le respect, pe altele nu. Pe unele le pot respecta, pe altele nu (nu că n-aș putea, dar de exemplu nu prea am cum și nici nu vreau să mă culc înainte de 12 noaptea).

Voi cum stați cu nivelul de energie?

Primul ceai preparat în Piao I a fost un oolong bineînțeles (sortimentul meu preferat). Am ales Jade Oolong, sortiment de la Canton Tea, vândut în România de Compania Ceaiului. Jade Oolong este un ceai de zi cu zi, din Taiwan, producție 2010, descris de producător ca având frunze închise la culoare, uşor oxidate, rulate în formă de biluţe, aromă florală și gust floral, fructat, susţinut de o nuanţă cremoasă, minerală.

Pentru preparare se folosesc 2 linguriţe de ceai la 200 ml de apă la temperatura de 90 grade. Se infuzează timp de 2-3 minute. Se poate reinfuza de mai multe ori, lucru care se poate face foarte ușor cu ceainicul Piao I.

Uitasem cât de bun este un ceai oolong de calitate. Jade Oolong este absolut minunat, are un gust intens, dulceag, floral, un parfum plăcut, caracteristic de oolong, și un aftertaste cremos.

Jade Oolong poate fi cumpărat de pe Compania Ceaiului, cu 7.5 lei (mostra de 10 grame) sau 23.5 lei (50 grame).

Ceainicul Piao I nu este disponibil în acest moment pe site, dar probabil stocul va fi reînnoit cât de curând. Prețul pentru un astfel de ceainic, de 300 ml, este de 95 lei.

Despre ceainicul Piao I puteți citi mai multe informații pe blogul Dianei.