Va spun de la inceput ca o sa plangeti 🙂
Anna este o fetita de 11 ani, care mereu a stiut ca nu a venit intamplator pe aceasta lume. S-a nascut pentru a o ajuta pe sora ei, bolnava de cancer. A fost facuta in laborator, pentru ca doctorii sa fie siguri ca este 100% compatibila cu Kate, si inca de cand s-a nascut a trebuit sa treaca prin multiple proceduri si operatii pentru a-i darui surorii ei inca cateva clipe de viata.
Insa a venit momentul ca sora ei sa aiba nevoie de un transplant de rinichi. Anna a economisit o suma modica de bani si a mers la un avocat (l-a vazut pe bannerele din oras, se lauda cu un procent de 91% cazuri castigate). I-a explicat acestuia ca doreste sa fie emancipata din punct de vedere medical, adica sa ia singura deciziile in ceea ce priveste corpul ei – nu mai dorea sa suporte nici o procedura medicala de care nu avea EA nevoie. In America nu exista un precedent pentru un astfel de caz, decat de la 14 ani, dar in acest caz, avocatul a facut o exceptie si a riscat.
Bineinteles ca mama (interpretata de Cameron Diaz) a fost devastata. Nu putea intelege de ce Anna nu vrea sa o ajute pe sora ei. Nu va zic mai mult…uitati-va la film, o sa va placa. 🙂
6 Comments on My Sister’s Keeper
Leave a Reply to Mihaela Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Coincidenţă, am văzut filmul chiar ieri, şi astăzi găsesc recenzie la tine pe blog 😀 Mi-a plăcut filmul, şi chiar mult, însă nu am plâns (probabil sunt eu cam insensibilă). Fusesem avertizată că se lasă cu lacrimi 🙂 Mi-a plăcut de Cameron Diaz în rolul mamei, ceva nou. Plus că nu o vedeam pe ea într-un rol atât de dramatic.
A, şi mi-a plăcut enorm povestea de dragoste dintre Kate şi Taylor.
Da,si mie mi-a placut de Kate si Taylor 🙂
Eu am plans si chiar o gramada :)) Se intreba prietenul meu ce e cu mine, de sunt asa trista si i-am zis ca de la un film 🙂
am vazut si eu filmul undeva pe la 2 noaptea.Am vazut la tine pe blog si l-am luat de pe net…vreau sa zic ca am plans intruna .Filmul este super.
Da,si la mine tot cam asa a fost. Am plans chiar intruna 🙂 Nu e un film unde plangi la final, ci plangi pe tot parcursul actiunii.
o sa ma uit ca tot ii pliktiseala…
@AxelPain: Incearca si The Last Samurai sau Knowing…desi cred ca le-ai vazut pana acum 🙂