Am primit o multime de lepse la inceput de an si adevarul e ca mi-au placut toate, asa ca nu am refuzat sa le fac. Astazi onorez leapsa trimisa de Larisa Cristina si de Addicted, si le multumesc pe aceasta cale.
SUNT fericita.
AS VREA ca lumea sa fie mai responsabila si sa nu mai faca rau cu atat de multa usurinta.
PASTREZ lucruri ce-mi amintesc de oameni dragi.
MI-AS FI DORIT ca viata sa fie mai simpla.
NU IMI PLACE nedreptatea.
MA TEM de nesiguranta si de esec.
AUD tot ceea ce mi se spune.
IMI PARE RAU ca am cunoscut anumite persoane.
IMI PLACE sa aud ca cei dragi sunt fericiti.
NU (mai) SUNT pesimista.
DANSEZ in casa, cand sunt vesela sau cand imi place foarte mult o melodie.
CANT uneori in casa sau in masina, cand sunt foarte vesela si mai energica.
NICIODATA sa nu spui niciodata. 🙂
RAR vorbesc urat.
PLANG cand citesc o carte cu un final nedorit sau cand ma uit la un film mai trist (uneori, nu chiar de fiecare data 😛 ).
SUNT CONFUZA atunci cand trebuie sa aleg un sortiment de ceai pe care sa-l beau, am prea multe. 🙂 (nu ca m-as plange)
AM NEVOIE de liniste.
AR FI TREBUIT sa vorbesc, sa nu-mi ascund sentimentele.
AS PUTEA sa mint, dar aleg sa nu o fac.
Leapsa poate fi preluata de oricine doreste. 🙂
19 Comments on Leapsa: Despre mine
Leave a Reply to Mihaela Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Interesanta leapsa asta. La cateva din ele ne potrivim, si eu as fi raspuns la fel. 🙂
Nu trebuie să-ţi pară rău că ai cunoscut anumite persoane, lor trebuie să le pară rău dacă te-au rănit sau jignit cu ceva. Tu mai bine consideri tot ce a fost ca o experienţă ce trebuie evitat a se mai repeta. Te pup!
Anca: Ai dreptate, a fost intr-adevar o experienta din care am invatat multe. Eu acum cativa ani eram incredibil de naiva, nu stiam cum e lumea, credeam ca prietenii sunt prieteni pentru totdeauna, dar nu e chiar asa. Imi pare insa rau ca i-am cunoscut pentru ca daca nu ii cunosteam nu as mai fi suferit atata.
Eram atat de dezamagita ca am zis ca nu mai am nevoie de prieteni noi, imi era prea frica sa nu fiu din nou ranita. Dar v-am cunoscut pe voi si ma bucur atat de mult! Mi-am schimbat complet parerea, mi-am dat seama ca nu tine de varsta la care iti faci prieteni, ci tine de felul de a fi al acelui om. Nu toti oamenii tradeaza, nu toti invidiaza, nu toti mint.
Te pup si eu!
Ce frumos! 😀 Si eu ma bucur foarte tare ca avem clubul de carte, e ceva extrem de proaspat si imbucurator cand ne vedem toate si incepem sa discutam despre o gramada de subiecte!
Cristina: Da, nu m-as fi asteptat niciodata sa ne cunoastem, sa devenim prietene asa bune toate 4 sau 5 sau 6 cate suntem :))
Nu trebuie sa-ti para rau c-ai intalnit anumite persoane si ca te-au dezamagit ranindu-te, ai avea de regretat de nu invatai nimic din toate astea … Capul sus, dezamagirile ne invata sa facem selectii in viata si ajungem sa tinem langa noi pe cine TREBUIE! >:D<
Addicted: Multumesc. Tu si Anca chiar m-ati invatat o lectie azi, sa iau lucrurile care au fost ca o experienta, ca ceva care ma va ajuta in viitor si sa nu regret nimic.
Ce frumos ai raspuns!
Sunt si eu de parerea Ancai. Persoanele pe care le credeai prietene/ prieteni si te-au ranit ar trebui sa regrete ca ti-au facut rau. Oricum, stii cum se zice: ca roata se intoarce la un moment dat….
Si mie imi pare tare bine ca v-am cunoscut pe toate si ca sunteti niste persoane atat de minunate si bune la suflet si pasionate de toate lucrurile faine care imi plac si mie, in toate rautatea asta din ziua de azi 🙂
Simona: Da, e super ca suntem pasionate de aceleasi lucruri, am putea vorbi o zi intreaga fara sa ne plictisim deloc. 🙂
S-a demonstrat teoria asta cu vorbitul aproape o zi intreaga la ultima noastra intalnire :))
Roxana: :)) Eu de-abia astept sa vin la tine sa servim ceai si sa vorbim. 🙂 Numai sa scap mai devreme de la servici…ca ajung franta acasa, nu mai am chef nici sa ma ridic de pe scaun. 🙂 Dar iti promit ca voi face asta cat de curand.
Te astept cu drag >:d<
Ma, dar vreau si eu sa ma dezghet cu voi si sa vorbesc pana mi se usuca gura. 😀
Alina, te asteptam cu drag la urmatoarea intalnire a Clubului de Carte. Ce tare ar fi daca ne-am imprieteni toate, sa fim chiar si mai multe. 😉
Noi ne-am cunoscut online, apoi am vorbit de ceea ce ne pasioneaza (nu doar carti, si ceai si cosmetice si haine si orice altceva) si incet, incet ne-am apropiat foarte mult. 🙂
si eu as avea nevoie de mai multa linniste;)
treaba cu linistea toti cred ca avem nevoie…
Bucur, Roxy: Unii vor/au nevoie de o viata palpitanta, de aventura, de distractie. Eu nu vreau decat liniste. 🙂
Eu zic că totuși e de bine când nu știi ce ceai să bei. 😛
Diana: Da, am zis si eu ca nu ma plang. 🙂 Imi place sa cumpar ceai, imi place sa primesc ceai. Cred ca mai am zeci de sortimente acasa pe acre nu le-am incercat. Dar de-abia astept sa o fac, este o bucurie pentru mine.