M-am gândit să culeg zâmbete și să le notez undeva, ca să nu uit. Ca să-mi reamintesc când mi-e greu că poți zâmbi și poți fi fericit și din nimicuri, și din întâmplări obișnuite, de zi cu zi. Nu sunt toate, bineînțeles, am încercat să nu le mai menționez pe cele legate de viața mea cu partenerul sau cele care se repetă (de exemplu Albert mă face să zâmbesc în fiecare zi…cum să nu zâmbești când vezi o ființă atât de drăgălașă?).
15.11.2011
Am zâmbit uitându-mă la pozele de nuntă ale unui coleg, postate pe Facebook. M-am bucurat pentru fericirea lor, pentru cât de frumoși și bucuroși sunt.
M-am amuzat de emoțiile acelui coleg, vizibile din poze.
M-a distrat să-l văd pe Albert fără zgardă la gât – parcă e dezbrăcat.
16.11.2011
Am zâmbit când prietena mea mi-a dăruit un cadou frumos, pentru onomastica mea: un ceainic roșu, cu o buburuză, și o carte despre fericire.
Am zâmbit când mi-a arătat câteva poze de la nunta ei și câteva din luna de miere.
Am zâmbit la vederea unei poze cu soțul ei, sărind în apă, deoarece fotograful a prelucrat poza și a adăugat în stânga jos și un crocodil cu gura deschisă.
Am zâmbit la vederea lui Albert, ne-am distrat cu jucăria lui, am râs când a început să se cațere pe scaunul meu, cu gândul să mă pupe.
17.11.2011
Am zâmbit atunci când am găsit niște poze amuzante – le-am pus și la un articol, ca să zâmbiți și voi.
18.11.2011
Am zâmbit când mi-am găsit timp să mai citesc puțin din “Britannia Road 22”.
Am zâmbit mulțumită după ce mi-am rezolvat niște treburi prin oraș, bucuroasă că nu a fost aglomerat și totul a mers foarte rapid.
Am zâmbit atunci când am găsit acasă un plic cu ceaiuri de la Mihaela.
19.11.2011
Am zâmbit când am văzut că noua temă a blogului este bine primită de cititori.
Am zâmbit când am văzut că unei prietene îi merge din ce în ce mai bine afacerea.
20.11.2011
Am zâmbit atunci când am aflat niște vești (o să le aflați și voi, cât de curând – until then, please don’t ask 🙂 ).
Am zâmbit când am discutat în familie aceste vești.
Am zâmbit la cinematograf.
Am zâmbit când am reușit să evadăm din Mall-ul super aglomerat, parcă nici nu mai puteam respira acolo.
Am zâmbit pe un drum izolat, pe timp de noapte, deoarece cerul era plin de stele.
Am zâmbit când a căzut o stea și mi-am pus o dorință.
21.11.2011
Am zâmbit de dimineață, m-am trezit cu chef de glumă.
Am zâmbit când am văzut că am primit un mail de la Raluca.
Am zâmbit când am găsit o carte interesantă, la doar 10 lei (anticariatul Sophia).
Am zâmbit când am găsit un produs pe care mi-l doream de mult timp, mai ieftin; l-am cumpărat imediat.
Am zâmbit când el mi-a zis ceva drăguț.
Am zâmbit după ce am vorbit cu o prietenă la telefon.
Am zâmbit când l-am văzut zâmbind.
Nu uitați să zâmbiți. 🙂
29 Comments on Zâmbete din ultima săptămână
Leave a Reply to Mihaela Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
continua sa zambesti 😉
Si tu! 🙂
cum ti se pare experimentul meu? te bagi? 😀
Ma gandesc. 🙂 Nu stiu ce blogger sa aleg…
Pick me, pick me! 😀 Mihaela, sa stii ca nu sunt deloc pretentioasa, o excursie la Praga ma va face sa zambesc pentru eternitate. Cum in strainatate sunt urmarita de noroc, cu siguranta voi pleca cu tolba plina de peripetii pe care mi le voi aminti cu drag toata viata.
Joking. 😛 Ti-am scris la Roscata. 😀
:)) Uite ca m-ai facut sa zambesc, citindu-ti comentariul. 🙂 Atunci ramane stabilit, eu am oricum datele tale, iti trimit mail si ne apucam de treaba. 🙂 :* Multumesc!
Foarte interesanta ideea! E de pus in practica!
Multumesc! 🙂 Da, ar fi interesant sa ne facem fiecare un jurnal al bucuriei, al zambetelor. Macar o data pe zi sa notam ceva ce ne-a facut mai fericiti.
da…. asa e, foarte buna ideea postului si e si foarte interesant pentru noi sa citim
E bine sa zambesti.. si e bine ca ai pus si motive, caci zambitul fara motiv (doar de dragul de a zambi/ranji), mie mi se pare doar un zambet (cam): TAMP!
Eh, cred ca oricine zambeste, aparent fara motiv, are totusi un motiv. Si nu stiu, prefer sa vad zambete in jurul meu, chiar daca stiu sau nu stiu motivul lor, decat tristete si ura. M-am saturat sa vad pe strada numai oameni posomorati, ce bine ar fi daca toti ar zambi…
In lipsa zambetului nu trebuie sa fie neaparat tristete sau ura. Cred ca e si SERIOZITATEA nu ?
Cat despre “toata lumea ar zambi” cam greu.. In Romania multi sunt cu griji/probleme (chiar apasatoare) pe cap.. asa ca asta cu (mai) mereu zambete e grea spre imposibil. Dar ce-ti doresti tu, am citit la o tipa pe-un blog (tipa fiind stabilita in Germania (Berlin), deci daca vrei populatie asa, go to Germany :))
Germani zambitori? Hmmm…nu m-as fi asteptat. Ei sunt f seriosi de obicei. 🙂 Sau cel putin asa se presupune.
Tipa spunea ca de cand e acolo, nu a mai fost jignita/impinsa de nimeni.. si ca mai toti sunt de treaba, respectuosi si te ajuta cand ai nevoie de informatii (desi ea a invatat limba lor si mna, nemtii te privesc mai bine dupa ce le inveti limba) si tot ea zicea ca de cand e acolo e numai un zambet si e fericita (in mediul lor) si se plimba pe strada, cu zambetul pe buze.
Ah, super. 🙂 Poate chiar ar trebui sa ma mut acolo, mai ales ca parintii ar vrea sa mergem undeva, unde sunt mai multe posibilitati. Plus ca si prietena mea cea mai buna vrea sa se mute acolo in viitor. 🙂
Oho, cate motive gasesti zilnic sa zambesti. 🙂
Pai trebuie sa gasesti. 🙂 Ca sa te ajute sa mergi mai departe.
Articolul tau m-a facut sa zambesc. Mi-ai facut ziua mai frumoasa 🙂
Ma bucur Roxana. 🙂 :*
Ce frumos! Asa ar trebui sa zambim si nou de cel putin 4-5 ori pe zi 🙂
Am zambit cand am citit acest articol
Ma bucur Alice! 🙂 Cu siguranta zambim, chiar de mai multe ori, numai ca uitam sau nu mai tinem minte. Cu siguranta si tu zambesti de fiecare data cand il vezi pe Kari. 😉
Imi place faptul ca ti-ai notat momentele astea si le-ai impartasit cu noi
Azi am zambit toata ziua. Ba mai mult…..Am fost fericita pentru ca mi-au reusit mici proiecte
Ma bucur ca a fost o zi buna pentru tine! 🙂
am zambit cand am citit articolul tau 🙂
🙂 Ma bucur!
Si eu am zambit cand am primit pachetelul de la tine :). Si cu alte ocazii, dar acolo ai si tu implicare.
🙂 Ma bucur.
Motive aparent minore dar valoroase. 🙂
Da, sa stii. Si daca nu le notam, pe multe cred ca le uitam pana acum. De aceea e bine sa tii o mica evidenta. 😛