Știți de ce am citit această carte de-abia acum, la 4 ani de la apariția sa? Pentru că văzusem filmul The Other Boleyn Girl și m-am gândit că nu e cazul să citesc și cartea, că oricum nu voi afla nimic nou. Și cum știam în mare parte ce se întâmplă, cum începe și cum se termină acțiunea, nu m-am așteptat ca cele 650 de pagini să-mi placă atât de mult.
Filmul e ca un rezumat al cărții, s-au pierdut multe detalii și informații importante pe drum. De aceea vă recomand să citiți cartea, dacă vă interesează să aflați mai multe despre familia Boleyn, dacă sunteți pasionați de istorie sau doar vă plac romanele Philippei Gregory.
Cartea este scrisă din punctul de vedere al lui Mary Boleyn, sora mai mică a Annei. Aceasta a fost împinsă de familia sa să devină amanta regelui, după care a ajutat-o pe Anne să ajungă regina Angliei, îndepărtând-o pe prințesa Caterina de Aragon. Nu voi da prea multe detalii despre acțiune, mulți dintre noi știm deja cam ce s-a întâmplat și ar fi păcat să dezvălui aici alte informații care poate v-ar răpi din plăcerea de a citi această carte.
Ceea ce mi-a confirmat această carte și bineînțeles, istoria, e că nu e bine să-ți clădești fericirea pe nefericirea altuia. Se tot dă cu presupusul dacă Anne Boleyn a fost sau nu nevinovată, dacă și-a meritat soarta sau nu. Bineînțeles că nu merita să moară, însă singură și-a făcut rău. A creat precedent – l-a forțat pe Henric să scape de soția sa legitimă. Ce siguranță mai avea după aceea că nu va păți și ea la fel? Ambiția și lăcomia ei, fie că au fost impuse de familia ei sau nu, au dus-o la moarte.
Așa e și în zilele noastre. Sunt atât de multe femei “salvează” soți din căsnicii nefericite, fără să se gândească că astfel creează precedent, și iubiții sau viitorii lor soți le vor trata și pe ele la fel cum și-au tratat fostele. Pentru că nu, chiar ele au arătat că este bine să te porți așa, că nu e nepotrivit sau interzis. Mulți oameni sunt atât de egoiști și nu au în vedere decât lăcomia, de iubire, bani sau statut, și nu se gândesc nici o clipă că fericirea furată nu va străluci prea mult pe strada lor.
Nimeni nu știe cu adevărat ce s-a întâmplat sau nu, dar nu pot să nu înclin în favoarea reginei Caterina, care s-a purtat cu demnitate până la moarte, și chiar să mă gândesc la Jane Seymour ca o femeie bună, deși și ea l-a încântat pe rege în timp ce era căsătorit cu Anne Boleyn. Proceda așa cum i s-a arătat că se poate, Anne prin ambiția ei a deschis calea tuturor femeilor avide de bogăție și statut.
Revenind la cartea propriu-zisă, am fost dezamăgită de mulțimea de greșeli de scriere. Mă așteptam să primesc un produs de calitate, având în vedere că are un preț de vânzare de 45 lei. Nu știu cine e de vină, dar din ce în ce mai multe cărți sunt puse la vânzare cu greșeli și apoi ne mai mirăm că unii scriu prost. Cărțile trebuie să fie un exemplu pentru noi, să ne învețe să scriem, să citim și să vorbim mai bine, nu să fie pline de litere mâncate sau de fraze unde nu s-a făcut bine acordul între subiect și predicat. O explicație ar fi că se oferă salarii foarte mici corectorilor sau că aceștia sunt angajați pe pile, fără a avea habar de ceea ce fac. O soluție ar fi ca noi, cumpărătorii, să așteptăm mereu să cumpărăm cărți la reducere sau să le luăm în engleză, de pe site-urile străine. Așa măcar cheltuim mai puțin pentru aceeași calitate sau primim cărți în limba engleză, fără greșeli de scriere.
17 Comments on Surorile Boleyn – Philippa Gregory
Leave a Reply to Nice Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Eu am citit intai cartea si apoi am vazut filmul si singurul lucru care mi-a placut la film au fost costumele – rochiile, machiajul. 🙂 Intradevar, se pierd atat de multe detalii incat parca nici n-ar fi aceeasi poveste.
Am citit mai multe pareri referitoare la Anne si se pare totusi ca nu a fost chiar atat de diabolica pe cum o descrie toata lumea. Trebuie tinut cont si de faptul ca fetele astea asa erau crescute…pentru a fi maritate cat mai avantajos pentru familii. Asta erau invate sa faca si cred ca foarte putine se revoltau si se impotriveau familiei. Desi mi-a placut si mie de regina Caterina din cartile P.Gregory, nu pot sa nu simt mila si fata de Anne.A fost atat de inversunata in a pune mana pe rege cu orice pret pentru a-i darui apoi un singur copil si acela fata (sa nu uitam ca telul suprem era ca regele sa aiba un mostenitor baiat) iar apoi a fost acuzata de vrajitorie si incest doar pentru ca regele era (cel mai probabil) impotent si nu prea fertil ceea ce a dus la nasterea unui copil cu malformatii – o poveste tragica fie chiar si pentru un personaj care este cealalta femeie. De fapt…tragica e in general conditia femeii pe vremea aceea.
Cat despre greseli…sa stii ca romanul in limba engleza este impecabil asa ca toate problemele mentionate de tine se datoreaza doar traducerii sau corecturii.
Nu stiu daca reusesc sa simt mila pentru Anne…e clar ca in carte e si multa fictiune si presupuneri, dar totusi daca nu ar fi fost ea si familia ei, Henric nu ar fi divortat, nu ar fi facut atata taraboi si cu religia. Nu ar fi avut motiv, probabil si-ar fi facut-o pe Anne amanta si atat. Deci e clar ca s-a insistat, ca a fost ideea lor in primul rand si de-abia apoi al lui Henric.
Cat despre impotenta sa…nu stiu ce sa zic. Cum de Jane Seymour i-a nascut apoi un copil? Nu cred ca nu era a lui…Bine, sa nu crezi acum ca zic ca Anne era vrajitoare sau ceva, se mai intampla pana la urma sa se nasca copii cu malformatii.
Si da, tragica conditia femeii de atunci. Tragica si conditia femeii din China in anii 1800-1900. M-am apucat de citit Floare-de-Zapada si evantaiul secret si m-au ingrozit detaliile despre legarea picioarelor. Citisem si la tine pe blog ca se vorbeste despre asta, dar nu credeam ca o sa fie atat de rau cand citesti…
E adevarat ca Anne si familia ei au schimbat cursul istoriei si sunt vinovati de divortul regelui dar cred si ca era in natura lui sa comita toate crimele pe care le-a facut in numele regalitatii. Probabil faptul ca a fost atat de greu pentru el sa obtina mostenitori l-a afectat mult (si in zilele noastre barbatii cu probleme de fertilitate sunt foarte frustrati – si cine n-ar fi pana la urma) iar in combinatie cu megalomania sa si cu faptul ca a reusit sa obtina tot ce isi dorea (indiferent de metode) – toate astea au facut din el un tiran si ar fi ajuns la aceasta finalitate indiferent de divort si de amante.
Cat despre faptul ca Jane i-a nascut un copil…ma gandeam chiar ca ar fi putut fi vorba de o incompatibilitate genetica intre el si celelalte femei (desi si Caterina a nascut-o pe Mary dar tot cu mari eforturi) sau poate avea RH negativ…nu putem stii dar pentru mine e clar ca era o problema medicala.
Cat despre Floare de zapada…da..intradevar cutremuratoare sunt detaliile de acolo. Mi se facea pielea de gaina cand citeam cum le pune sa mearga pe picioarele legate si cum le trosnesc oasele. Apoi m-am uitat pe net la poze si a fost si mai rau…nu pot sa inteleg nici acum cum pot exista astfel de obiceiuri(vezi si mutilarile femeilor la extremistii islamici). E peste puterile mele de intelegere si acceptare.
Inca n-am terminat cartea, dar scria undeva Floare-de-Crin ca legatul picioarelor demonstreaza cat de puternice sunt ele, ca vor rezista cu bine la durerile nasterii, ca sunt ascultatoare si supuse mamei lor – si toate acestea arata ca vor fi neveste bune.
Henric era cu adevarat un frustrat, obsedat de ideea mostenitorului (dar aici oarecum inteleg, nu voia sa fie in tara razboi dupa ce murea el, sa nu se bata lorzii intre ei pentru tron – el credea ca o printesa nu va rezista fara sa o dea nobilii jos). Insa cu toata obsesia asta nu trebuia sa faca ce a facut. Si putea sa o trimita pe Anne la o manastire, in exil, nu trebuia sa o omoare. Nici pe Katherine Howard, aia era doar un copil, indiferent ca i-a fost infidela sau nu, nu trebuia sa-i faca asa ceva.
Si da, probabil a fost vorba de niste probleme medicale. Anne ca Anne, dar Caterina a nascut o gramada de copii morti sau care au murit dupa cateva zile.
Evident, actiunile lui nu sunt scuzabile in nici un fel.
Iata unul din principiile dupa care-mi ghidez si eu viata(ca tot vorbeam noi despre principii): “sa nu-ti cladesti fericirea pe nefericirea altuia”.
Si cu toate astea, in jurul nostru vedem multe asemenea exemple, istoria se repeta fara ca oamenii sa fi invatat prea multe din ea. Apropos de femeile care in acele vremuri erau educate de mici sa puna cu orice pret mana pe un barbat instarit…constat ca in prezent lucrurile nu s-au schimbat semnificativ.
Singura diferenta e ca atunci o faceau in beneficiul familiei. Acum uita si de familie si de tot…bani sa fie. 🙂
Asa e Nice. 🙁
Am vazut filmul, si pe urma am citit cartea, acum 4 ani. De atunci nu mai am memoria la fel de proaspata, dar imi aduc aminte de unele diferente intre cele doua, si filmul pirede multe detalii din carte. De exemplu Anna, cand deja a devenit sotia lui Henric, a avut mai multe pierderi de sarcina in carte, dar una singura in film. Sau cand s-a iubit in taina cu acel nobil si s-a casatorit cu el, in carte relatia lor este mult mai detaliata; pe cand in film au aparut impreuna doar de vreo doua ori.
Dar asa se intampla tot timpul — un film niciodata nu va fi la fel de detaliat ca si cartea sursa.
Da…cartea are si 650 de pagini si prezinta cam 10 ani din viata personajelor. E greu de pus intr-un film de o ora, o ora si ceva, asa multa actiune.
Trebuie neaparat sa mi fac si eu timp sa citesc.
Recunosc ca nu am citit pana acum nicio carte a Philippei Gregory, dar din descrierea ta de aici cu siguranta o sa o pun pe lista de must read pe anul asta.
Apropo, cu ce carte a ei imi recomanzi sa incep?
Chiar cu Surorile Boleyn. Este si prima carte tiparita in Romania. Iti deschide apetitul pentru romane istorice. 🙂
Eu am văzut filmul și mi-a plăcut foarte mult, acum urmează să comand cartea și să mă apuc de citit!
E clar ! mi-ai starnit interesul ! 🙂
Pentru mine, filmul este o copie palida a cartii. Cartea e o capodopera literara. Intr-adevar, sunt greseli de exprimare, dezacorduri, dar nu cred ca explicatia e salariul mic pe care-l primeste un corector. Inseamna ca trebuie sa le platim un bonus si lor, ca si unor medici? Cred ca tine de bunul simt, etica profesionala a fiecaruia!
Ai si tu dreptate Carmen. Fiecare trebuie sa-si faca treaba bine…