Știți ce nu am înțeles eu din excursia intreprinsă în această vară? De ce oamenii refuză cu îndârjire să respecte niște reguli de bun simț adoptate tocmai pentru protejarea obiectivelor turistice.

Fie că vorbim de un parc național, de o pădure, sau de un obiectiv turistic închis (salină, biserică, cetate), sunt stabilite niște reguli de bună purtare, deloc exagerate, pentru evitarea distrugerii cu voie sau fără voie. În unele locuri regulile sunt făcute publice de către ghid, uneori chiar de mai multe ori, pentru a nu exista confuzie. Alteori apar scrise pe foi, plăcuțe, bannere, exact deasupra obiectelor protejate. În ciuda acestor lucruri, oamenii tot nu pricep și tot fac exact opusul a ceea ce li se cere. Din rea-voință nu cred că o fac, cine ar dori să distrugă un obiectiv turistic natural care nu mai poate fi remediat ulterior? Dar atunci de ce? Din prostie, ignoranță?

Am întâlnit acest tip de atitudine mai peste tot pe unde am fost. La Praid, deasupra fiecărui leagăn scria mare: “A se folosi doar de persoanele cu vârsta până în 14 ani.” Am văzut zeci de adulți care nu respectau acea regulă și se dădeau în leagăne. Cum să nu se strice dacă tu nu respecți o regulă simplă? Sau poate ei se gândesc că lasă, am dat 20 lei, au bani să repare…ce mă interesează pe mine?

La Peștera Muierii, ghidul ne-a spus de câteva ori că este interzis să punem mâna pe stalactite și stalagmite sau să le rupem. Ne-a explicat că ele trebuie să stea la o anumită temperatură și dacă punem mâna sau vrem să le rupem, să le scoatem afară, se vor topi, deci nu vom rezolva nimic. Cu toate acestea, am văzut cel puțin 3 persoane din grupul de vizitatori care puneau mâna pe ele. În general băieți tineri, că ei oricum se cred rebeli și liberi, ce le pasă lor că distrug ceva ce nu poate fi remediat?

În zona montană se menționa din când în când că se interzice camparea în alte locuri decât cele amenajate. Bineînțeles că erau corturi peste tot, nu conta dacă era sau nu loc amenajat. Dar să zicem că acest lucru nu e chiar atât de grav, sper doar ca acei oameni să nu lase mizerii unde au stat și/sau să nu aibă surprize neplăcute noaptea cu animalele sălbatice.

Despre alte reguli care nu se respectă, mai ales cele ce țin de curățenie, puteți citi pe blogul Iuliei.

12 Comments on Reguli care nu se respectă

  1. Sunt oameni carora nu le pasa de nimeni si de nimic, nu respecta absolut nimic din ce au facut altii sau natura. In plus, regulile si legile sunt facute sa fie incalcate in opinia lor.
    Asa cum ai spus si tu, pot fi dovezi de teribilism.

  2. Dar regula din muzee in care se specifica sa nu ne asezam pe cufere, paturi etc.? De fiecare data vad persoane care se “odihnesc” pe vreo lada de zestre veche de sute de ani.
    Nerespectarea regulilor despre care ai scris tu inseamna sa nu ai niciun respect pentru nimic din lumea asta…

  3. Eu cred ca e vorba aici de lipsa de bun simt, de respect fata de ce este in jurul tau, si de regula la multe persoane acestea vin de la lipsa de educatie… Pacat!

  4. Sunt de acord cu tine. Sunt niste reguli pe care trebuie sa le respectam ca sa putem pastra niste lucruri,locuri,obiceiuri,etc.
    Copilul din minte striga a mahnire la partea cu leaganul. Ravnesc sa ma dau in leagan ori de cate ori vad unul. Inteleg ca unele sunt firave si nu sustin cele 60 de kg ale mele, dar poate ca ar trebui sa existe leagane si pt noi. Cu atat mai mult cu cat e vb despre o salina unde ar trebui sau ai vrea sa-ti petreci cateva ore bune. Judecati de vreti, dar asta simt, asta gandesc si asta rostesc(sau scriu)

    • Roxana, si mie mi-ar placea sa ma dau in leagan. 🙂 Dar acele leagane erau pentru copii si cred ca trebuie sa le pastram pentru ei. Si pentru adulti erau suficiente locuri de distractie. Nu trebuiau sa ocupe leaganele copiilor (si sa le strice).

  5. De miri de Romania ca nu se respecta regulile turistice? 🙂 Nici la Paris nu se respecta. La Notre Dame nu ai voie sa faci poze cu blitz, si cand am vizitat catedrala, sclipeau blitzurile nevoie mare. De parca si-au propus sa sfideze afisul de acolo. La Luvru, in sala lui Picasso, iarasi nu erau permise blitzurile, si erau numai blitzuri-blitzuri. Erau doi angajati ai Luvrului acolo supraveghind sala lui Picasso, si le era deja jena sa le tot atraga atentia turistilor incapatanati sa nu mai faca poze cu blitz. La Sacre Coeur n-ai voie sa faci poze deloc, si unii faceau poze oricum. Nu stiu ce natii aveau turistii care incalcau aceste reguli simple si de bun simt, dar pana la urma nu conteaza ce natie esti, important este sa te comporti civilizat oriunde ai fi.

    • Da, ai dreptate. Imi amintesc si eu de blitz-urile de la Notre Dame. Nu stiu, eu respect regulile astea, ca asa mi se pare normal. De aceea am facut acolo poze fara blitz, chiar de nu se prea vedea nimic in poza. Dar asta e, asa e regula.

Leave a Reply to Mihaela Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.