Category: cărţi

Fetele din Shanghai – Lisa See

Am tot văzut această carte pe rafturile librăriilor, însă de-abia după ce am citit prezentarea făcută de Simona, mi-am dorit să o citesc. Simona mi-a împrumutat şi cartea – mulţumesc! 🙂

La început nu credeam că “Fetele din Shanghai” o să mă impresioneze atât de mult. Primele capitole prezintă viaţa a două surori bogate, frumoase şi răsfăţate, din Shanghai – Pearl şi May. Lucrau ca modele pentru artişti, îşi petreceau nopţile în cluburile din cartierele internaţionale, îşi sfidau părinţii de câte ori puteau. Făceau bani frumoşi, pe care îi dădeau tatălui pentru păstrare, iubeau, se distrau. Însă visul frumos s-a terminat atunci când tatăl lor le-a spus că le-a aranjat căsătoriile.

Citeste in continuare: Fetele din Shanghai – Lisa See

Misterioasa dispariţie a Katharinei Linden

Mi-am dorit să citesc această carte imediat ce am văzut coperta. Asta e, dacă nu auzi nimic despre o carte sau dacă nu ţi-o recomandă nimeni, rolul de a te atrage pentru a descoperi conţinutul rămâne copertei. După ce m-am convins că este ceva care mi-ar place, am avut şi plăcuta surpriză să o primesc cadou de la librăria online Libris. Vă mulţumesc pentru profesionalismul, seriozitatea şi amabilitatea de care aţi dat dovadă de fiecare dată când am colaborat!

Misterioasa dispariţie a Katharinei Linden” pare a fi, la prima vedere, o carte pentru copii. Eu însă nu aş recomanda-o copiilor sub 14-15 ani, pentru că subiectul cărţii este totuşi unul destul de dur.

Citeste in continuare: Misterioasa dispariţie a Katharinei Linden

Tuareg & Ochii tuaregului – Alberto Vazquez-Figueroa

Odată cu finalizarea acestor 2 cărţi (la care se adaugă şi Bora Bora) pot spune că Alberto Vasquez – Figueroa este unul dintre autorii mei preferaţi. Cărţile lui sunt interesante, captivante, te ţin cu sufletul la gură, nu poţi lăsa din mână romanul până nu ajungi la finalul său.

Tuareg este romanul cel mai de succes al autorului. Ochii tuaregului vine ca o continuare a acestuia, scris şi publicat la 20 de ani distanţă. Ambele romane se axează asupra unui singur personaj: Gacel Sayah, însă în Tuareg e vorba de tatăl, iar în Ochii tuaregului de fiul său, care îi poartă numele. Din câte am observat, Tuareg este un roman mai descriptiv, pe când Ochii tuaregului prezintă mai multe dialoguri. De aceea Ochii tuaregului se parcurge mult mai uşor şi, deşi a fost preferatul meu din cele două, nu este la fel de emoţionant, nu are calitatea primului.

Citeste in continuare: Tuareg & Ochii tuaregului – Alberto Vazquez-Figueroa

Tânără în comă – Douglas Coupland

Tony Parsons (jurnalist englez) a spus despre această carte că este un roman excelent, pe de-a-ntregul original. Şi într-adevăr, chiar nu pot spune că am mai citit ceva asemănător. Cred că a fost puţin cam fantastic pentru gusturile mele, mai ales că nici nu mă aşteptam la un asemenea deznodământ, dar per total mi-a făcut plăcere să-mi ocup câteva zile cu lecturarea sa.

La începutul anului 1979, Jared, un tânăr de 18 ani, moare. La sfârşitul aceluiaşi an, Karen, una din prietenele sale, ajunge în comă, ca urmare a unei supradoze de calmante (sau cel puţin aşa se presupunea). Richard, Wendy, Pam, Linus şi Hamilton, amicii celor 2, rămân să înfrunte lumea. Richard, iubitul lui Karen, va continua să o viziteze şi va încerca pe cât posibil să fie un tată prezent pentru Megan, fiica lor (care se naşte la 9 luni după ce Karen intră în comă). Wendy devine medic, lucrează mult, nu-şi găseşte timp de iubire. Pam începe o carieră de succes ca fotomodel dar în final ajunge dependentă de droguri. Toţi duc o viaţă anostă, singuri, deprimaţi, luptând să supravieţuiască de la o zi la alta. Asta până când, după 17 ani de somn, Karen se trezeşte. Atunci totul se va schimba. Şi va urma apocalipsa.

Citeste in continuare: Tânără în comă – Douglas Coupland

O mie de cocori – Yasunari Kawabata

“O mie de cocori” este prima carte ce descrie societatea japoneză care m-a dezamăgit. Mi s-a părut plictisitoare, cu un subiect încărcat, din care nu reuşeşti să înţelegi mare lucru. Bineînţeles, este doar opinia mea, poate unora dintre voi o să vă placă.

Kikuji, un băiat tânăr, de-abia rămas fără familie, este chemat la o ceremonie a ceaiului de Chikako, una din fostele amante ale tatălui său. Deşi o dispreţuieşte (în special pentru semnul maroniu de pe sân, pe care l-a văzut din întâmplare când era un copil), merge la întâlnire, unde Chikako i-o va arăta pe domnişoara Inamura, cu care Chikako doreşte să-i aranjeze o căsătorie. La această ceremonie de ceai, Kikuji o vede şi pe doamna Ota şi pe fiica sa, doamna Ota fiind o altă amantă a tatălui său. Nu vă mai plictisesc cu multe detalii, important e că doamna Ota ajunge să fie amanta lui Kikuji, acesta fiind însă fermecat şi de domnişoara Inamura. Doamna Ota, poate pentru a impedica căsătoria lui Kikuji cu domnişoara Inamura, se sinucide, iar Kikuji ajunge să discute mai mult cu fiica sa, Fumiko. În final, domnişoara Inamura se căsătoreşte cu altcineva iar Fumiko se sinucide – Kikuji va rămâne doar cu Chikako, exact fiinţa pe care o dispreţuia cel mai mult.

Citeste in continuare: O mie de cocori – Yasunari Kawabata

Împărăteasa – John Burnham Schwartz

Înainte de toate vreau să mulţumesc librăriei online Libris pentru că mi-au dăruit această carte, chiar mi-am dorit-o mult. Am văzut-o în urmă cu o lună pe rafturi şi mi-a rămas gândul la ea – ştiţi doar că ador cărţile a căror acţiune se desfăşoară în China/Japonia.

Autorul notează la începutul cărţii că romanul nu este unul istoric şi că deşi vieţile unor membri ai familiei imperiale japoneze au reprezentat surse de inspiraţie pentru subiect, personajele, întâmplările şi conversaţiile prezentate sunt produsul imaginaţiei sale. Concluzionează că romanul este de la început şi până la sfârşit ficţiune.

Citeste in continuare: Împărăteasa – John Burnham Schwartz

Iubirile croitoresei – Maria Duenas

Iubirile croitoresei este unul din noile romane de succes tipărite de editura Polirom. Recomandările apar de pe copertă: “bestsellerul spaniol al anului 2010”, “peste un milion de exemplare vândute”; impresionant, însă nu aş fi ajuns să o cumpăr dacă n-aş fi beneficiat şi de o reducere consistentă, mai exact de 25%, de pe Elefant.ro.

La prima vedere m-au speriat cele 600 de pagini. Dar începând să o parcurg am realizat ce plăcută e, am admirat stilul de scris deloc plictisitor şi modul captivant al autoarei de a îmbina ficţiunea cu non-ficţiunea. Şi astfel, un roman de dragoste (aşa îl consideram, având în vedere titlul) s-a transformat începând cu a doua jumătate, într-un roman istoric.

Citeste in continuare: Iubirile croitoresei – Maria Duenas

Regina albă – Philippa Gregory

Regina albă mi-a reamintit cât de mult iubesc romanele istorice. Îmi place să citesc o carte ce are un sâmbure de adevăr, care să mă şi înveţe ceva, să îmi trezească curiozitatea şi să mă facă să-mi doresc să cunosc şi mai multe despre acea perioadă istorică.

Am ales acest roman, în loc de “Surorile Boleyn” sau “Moştenirea Boleyn” deoarece nu ştiam mare lucru despre Războiul celor Două Roze. Despre Henric al VIII-lea şi nevestele sale am tot citit, am vizionat şi filme sau seriale, acum voiam să învăţ ceva nou.

Citeste in continuare: Regina albă – Philippa Gregory

Pe neaşteptate, un înger – Jaime Bayly

Am rămas cam în urmă cu prezentările cărţilor pe care le-am citit. Din păcate am foarte puţin timp liber la dispoziţie şi chiar şi când citesc o carte mă simt foarte vinovată, ca şi când aş sta degeaba în loc să muncesc. Am avut însă norocul de a da peste cărţi deosebite în ultima perioadă, care mi-au alinat supărările de peste zi şi m-au făcut să mă simt mai bine şi mai liniştită, aşa că mi-am rezervat câteva minute în fiecare zi pentru ele, indiferent de programul încărcat.

Una dintre aceste cărţi este Pe neaşteptate, un înger de Jaime Bayly. Am cumpărat această carte după ce am citit prezentarea realizată de Anca; nici nu costă prea mult, o găsiţi cu 10 lei în librăria Humanitas.

Citeste in continuare: Pe neaşteptate, un înger – Jaime Bayly

Copilul lui Noe – Eric-Emmanuel Schmitt

Mi-am propus să citesc toate cărţile din seria Ciclul invizibilului scrisă de Eric-Emmanuel Schmitt, după ce am rămas impresionată de “Oscar şi Tanti Roz”. Am citit şi Milarepa, mai lipsea “Copilul lui Noe”, “Domnul Ibrahim şi florile din Coran” şi “Viata mea cu Mozart”. Pe primele două le-am comandat pe elefant.ro însă din nu ştiu ce motiv, mi-a venit doar prima, deşi am aşteptat 10 zile lucrătoare în plus pentru “Domnul Ibrahim…” care nu era în stoc. Asta e, nu-i nimic, îl voi mai căuta prin librării.

Mi-a plăcut mult “Copilul lui Noe”, mai mult ca “Milarepa, aproape la fel de mult ca “Oscar si Tanti Roz”. În cele 180 de pagini ni se prezintă povestea micuţului Joseph, unul din miile de copii evrei care trebuie să se ascundă de nazişti pentru a scăpa cu viaţă. Familia sa îl lasă la familia Sully pentru protecţie, însă la un moment dat nu mai este în siguranţă aici, aşa încât ajunge la părintele Pons, un om care şi-a încredinţat viaţa salvării de copii evrei. La Vila Galbenă (casa în care stau copiii), Joseph se împrieteneşte cu un băiat de 16 ani, Rudy, şi împreună cu acesta va încerca să descopere secretul părintelui Pons – acesta colecţionează diferite obiecte ale civilizaţiilor pe cale de dispariţie, în catacomba bisericii din curte. Acest secret îi apropie foarte mult pe copil şi pe părinte, care încep un drum al cunoaşterii celor două religii – ebraică şi creştină.

Citeste in continuare: Copilul lui Noe – Eric-Emmanuel Schmitt