Of, părul ăsta

Oct 31, 2014 by

p1 195x300 Of, părul ăstaÎn ultimul an vizitele mele la coafor s-au lăsat cu comentarii precum: “vai, dar ştii că îţi cade părul, nu?” sau “hmm…ce păr fin şi subţire!”. Lucruri pe care normal că le ştiu, ba mai mult, aş putea să le completez. Părul meu este gras, subţire şi fin. Am perioade, probabil când sunt mai stresată, când îmi cade foarte mult. Am şi perioade când mă lupt cu mătreaţa, atunci când nu-i convine şamponul pe care-l folosesc. Dacă nu-l tund în câteva luni, mă trezesc cu vârfuri despicate.

Cumpăratul unui şampon este o adevărată provocare. Ce să aleg? Şampon pentru păr gras? Şampon antimătreaţă? Şampon pentru păr fin? Şampon pentru mai multă strălucire? Şampon pentru păr colorat, atunci când am părul nuanţat? Şampon pentru volum? Mie mi-ar trebui un şampon pentru păr gras, fin, subţire, fără rezistenţă, cu vârfuri despicate, care să fie antimătreaţă şi eventual să-i confere şi strălucire. Dar cam greu de găsit aşa ceva.

Nu mereu am fost în situaţia asta. Până nu demult eram chiar mulţumită de părul meu. Îmi plăcea faptul că nu trebuie să investesc mult timp în aranjarea lui, pur şi simplu îl spălăm şi aşteptam să se usuce şi se aranja de la sine destul de bine. În unele zile era mai drept, în altele avea onduleuri mici. Foarte ok, un aspect natural.

read more

6 Comments

Ce-am făcut la Bucureşti – a doua zi

Oct 27, 2014 by

Dacă prima zi a fost una relaxantă, cu o mică plimbare în parc, a doua zi la Bucureşti a fost una plină de acţiune. Mi-am început ziua cu o cafea bună, cu planuri scrise pe o bucăţică de hârtie şi cu Google Maps în faţă ca ajutor. Încet mi-am făcut curaj să mă ridic din pat şi să mă duc spre metrou. Am cumpărat bilet, pentru 2 călătorii, am cerut o hartă a metroului, cu traseele şi am plecat spre Piaţa Victoriei.

Primul loc spre care m-am îndreptat a fost Muzeul Antipa (Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa). Mi s-a părut cam piperat preţul, 20 lei, dar la final pot spune că a meritat pe deplin! Vizita a început la demisol, unde este prezentată Biodiversitatea României şi sunt marcate cele cinci bioregiuni de ţară: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică. Am continuat spre parter unde Fauna Mondială este prezentată după criteriul biogeografic. La Etaj am aflat mai multe despre originile şi evoluţia vieţii, palentologice, lumea insectelor şi complexitatea speciei umane. Am putut vedea aici colecţiile geologice (minerale, roci, geme, litofize şi lemne silicifiate, meteoriţi şi tectite), colecţiile de paleontologie (fosile), colecţia de anatomie (organe şi sisteme, embrioni, dezvoltarea la diverse specii de vertebrate şi nevertebrate păstrate în formol, mulaje), colecţiile de etnografie şi antropologie), colecţiile entomologice. Am văzut şi expoziţia temporară “Zoo Monetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede”, dar nu pot spune că aşa ceva mă interesează în mod deosebit.

read more

10 Comments

Ce-am făcut la Bucureşti – prima zi

Oct 23, 2014 by

Săptămâna trecută am ajuns la Bucureşti cu treabă şi m-am gândit că dacă tot stau aproape o săptămână în oraş, să mă apuc să vizitez câte ceva. Şi acel “câte ceva” s-a transformat într-un maraton de vizitare: Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român, Parcul Kiseleff, Parcul Herăstrău, Parcul Tineretului, strada pictată Xenofon, Parcul Carol I, Grădina Cişmigiu, Muzeul Antipa, Palatul Cantacuzino şi Muzeul George Enescu, Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Vechi, Piaţa Revoluţiei şi multe altele. În câteva articole vă voi povesti pe îndelete ce-am văzut şi ce mi-a plăcut.

În prima zi n-am făcut mare lucru. Adusesem cu mine o mulţime de cărţi, laptopul, mă gândeam ca în timpul liber să stau în cameră şi să-mi caut de treabă. Mi-era un pic teamă de necunoscut, de ideea de a vizita singură un oraş (partenerul de drum avea cursuri toată ziua), ba nici nu credeam că vreau să văd ceva.

read more

11 Comments

Cafea, coffee, café

Oct 22, 2014 by

Nu mă pot declara o mare iubitoare de cafea. Cu toate acestea îmi place să mă răsfăţ zilnic cu această băutură, dar aleg mereu varianta “mild” sau altfel spus, cât mai slabă, cu zahăr, frişcă şi mult lapte. Cafeaua autentică, tare şi amăruie, nu-mi place deloc, deşi ştiu că aceasta este cea mai bună, cea cu cele mai puţine calorii şi mai sănătoasă. Eh, asta e, cafeaua este unul din mofturile pe care mi le permit.

Astăzi vă voi povesti despre acele cafele pe care le beau şi care-mi plac.

read more

4 Comments

Ce-mi doresc să aibă viitoarea mea casă (3)

Oct 17, 2014 by

Ţin minte primul garaj pe care l-am avut, sau mai bine zis pe care l-a avut familia mea când eram şi eu prin zonă. Era un garaj situat în faţa blocului, cu porţi de metal, grele, şi cu ditamai încuietoarea. Semăna cu o încuietoare de seif, avea şi o rotiţă, trebuia învârtită. Vă puteţi imagina că până pe la 10 ani n-am putut deschide acea uşă de garaj.

Când ne-am mutat la casă am avut alt garaj. Un garaj simplu, fără cine ştie ce lacăte pentru că e situat în curte, cu porţi manuale, cam îngust din punctul meu de vedere. Vara îl foloseam mai mult pentru depozitare şi de-abia iarna băgam maşina înăuntru, ca să scăpăm de dimineţile în care o găseam îngheţată.

read more

1 Comment

Despre Henrietta Lacks şi celulele nemuritoare HeLa

Oct 11, 2014 by

Henrietta Lacks2 620x390 300x188 Despre Henrietta Lacks şi celulele nemuritoare HeLaDin studierea celulelor HeLa, savanţii au aflat că celulele canceroase se pot diviza la nesfârşit şi au speculat ani întregi pe baza ipotezei că, de fapt, cancerul era cauzat de o eroare la mecanismul care făcea să moară celulele când atingeau Limita Hayflick (celulele normale ajung la limită atunci când s-au duplicat de aproximativ cincizeci de ori). Ştiau, de asemenea, că există un lanţ de ADN la capătul fiecărui cromozom, numit telomer, care se scurta puţin de fiecare dată când celulele se divizau, la fel ca nisipul care se scurgea dintr-o clepsidră. Pe măsură ce celulele normale înaintează în viaţă, telomerii lor se scurtează la fiecare diviziunea, până când aproape nu mai rămâne nimic. Apoi încetează să se mai dividă şi încep să moară. Acest proces e corelat cu înaintarea în vârstă a unei persoane: cu cât suntem mai bătrâni, cu atât se scurtează telomerii noştri, celulelor noastre ramanandu-le din ce în ce mai puţin timp să se dividă înainte de a muri.

…celulele umane canceroase conţin o enzimă numită telomeraza, care reconstruieşte telomerii. Prezenţa telomerazei este un semn că celulele îşi pot regenera telomerii la infinit.

read more

0 Comments

Ce-mi doresc să aibă viitoarea mea casă (2)

Oct 10, 2014 by

Perdele şi/sau jaluzele. Le urăsc. Zău. În primul rând pentru că mereu am fost certată că stric jaluzelele, că le trag prea brusc, că n-am grijă de ele. Apoi că sunt foarte greu de curăţat – numai până le scot, cocoţată pe o scară înaltă sau scaune, cât mă întind, cât fac echilibristică. Şi cu toată chinuiala asta nici nu-şi fac treaba perfect.

Şi ştiu asta pentru că atunci când locuiam la casă am avut rulouri motorizate (sau altfel spus jaluzele orizontale automate). De la telecomandă le închideai sau deschideai, nu aveai cum să le strici, să le tragi prea repede sau prea încet sau să se încalece una peste alta. Se curăţau foarte simplu, cu o cârpă umedă. Dar cel mai important era eficienţa lor.

read more

3 Comments

Ce-mi doresc să aibă viitoarea mea casă (1)

Oct 3, 2014 by

Dacă m-ai fi întrebat acum 2 ani unde vreau să locuiesc, ţi-aş fi zis că într-un apartament în oraş. Şi asta pentru că am locuit la casă toată adolescenţa mea, amplasată în afară oraşului, izolată, şi atunci când am “scăpat” la oraş, m-am bucurat foarte mult de apartamentul meu.

Dar vine şi acel moment în viaţă când vrei acele avantaje pe care doar o casă ţi le poate oferi. Plus alte avantaje pe care doar locuitul în afara oraşului, într-o zonă mai retrasă, ţi le poate aduce. Acum îmi amintesc cu mare drag de casa unde am locuit în adolescenţă, de curtea mare, de copaci, de flori, de aerul curat, de linişte, de lipsa vecinilor perete în perete. Şi visez la momentul când voi avea casa mea, creată aşa cum îmi doresc eu. Cam am în minte cum aş vrea să arate, ce fel de mobilă să aibă în ea, ce culori…dar n-o să vă vorbesc acum despre asta.

read more

5 Comments

Amy pleacă în luna de miere – Julia Llewellyn

Sep 26, 2014 by

amy pleaca in luna de miere 1 fullsize 176x300 Amy pleacă în luna de miere – Julia LlewellynAcum mulţi ani eram mare amatoare de chicklit. Mi-am cumpărat atunci (şi am şi citit) vreo 20 de astfel de cărţi, pe care le-am şi donat ulterior, că nu e că şi cum ai ce face cu astfel de cărţi. Când am revenit la cărţi mai serioase, am renunţat complet la astfel de romane superficiale, mi se părea o totală pierdere de timp citirea lor. Dar s-a întâmplat să mai cumpăr una sau două, convinsă de diferite promoţii. Aşa s-a întâmplat şi cu acest roman, Amy pleacă în luna de miere, pe care l-am găsit la doar 10 lei…acum vreun an.

Cum de am ajuns să o citesc până la urmă? V-am scris că mi-am propus să citesc tot ce mai am prin casă înainte să-mi cumpăr cărţi noi. Inclusiv această carte. Şi m-am apucat să o citesc în momentele când n-aveam chef de citit ceva mai bun, dar nici n-aveam altceva de făcut. Şi aşa am descoperit o carte rezonabilă, care nu merită să fie categorisită ca un roman de duzină. Şi de aceea vă şi scriu de carte, pentru că eu una simt că am învăţat ceva din ea.

Povestea este redată de două dintre personaje: Amy şi Hal.

read more

2 Comments

Cum să te joci de-a războiul

Sep 24, 2014 by

8 300x168 Cum să te joci de a războiulDe mult timp mi-am propus să învăţ să trag cu arma. Am vrut să merg la lecţii de tir, m-am interesat în Iaşi pe unde aş putea merge şi bineînţeles că n-am găsit nimic. De fapt am găsit un loc, am sunat, ca să aflu că lecţiile se făceau cu copii, dar eram şi noi bineveniţi. Vă puteţi imagina că n-am mai mers, ce era să fac, să iau lecţii de tir alături de copii de 7 ani? Am fost dezamăgită şi am renunţat…

Dar uite că s-a ivit altă posibilitate pentru a-mi face acest hatâr. Aşa că primăvara asta, pentru prima dată în viaţa mea, am tras cu arma. Am învăţat să încarc o armă, să trag atât cu pistol, cât şi cu carabină (shotgun), să nimeresc ţinte. Şi aşa cum mă aşteptam, mi-a plăcut foarte mult şi de-abia aştept să repet experienţa.

read more

1 Comment

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 ... 202 »