Category: cărţi

Ce-am citit în 2020 (1)

2020 a fost anul în care am simțit că am din nou timp să citesc, așa încât am profitat și am reușit să parcurg 25 de cărți. Ce mă bucură nu e neapărat numărul (au fost ani când am reușit să citesc și 50 de cărți), ci faptul că sunt cărți de calitate.

Mi-am propus să citesc mai puțină beletristică și mai mult non-ficțiune și am reușit să fac asta. Acum câțiva ani aș fi citit numai beletristică, dar acum cam simt că-mi pierd timpul și tind să aleg ceva care să mă învețe sau să mă inspire.

Așadar, lista mea de cărți pentru 2020 arată în felul următor:

Citeste in continuare: Ce-am citit în 2020 (1)

Recomandări de cărți pentru copiii de 3 ani

Iubesc să cumpăr cărți. Nu doar pentru mine, ci și pentru Ilinca. Pentru că tot eu le citesc și am observat că îmi face chiar plăcere și chiar sunt interesată de ceea ce scrie în ele. Altfel îi citesc o carte nouă, decât una pe care am parcurs-o de zeci de ori. Și simt o părere de rău când mă întrerupe din citit și nu pot afla pe moment deznodământul cărții. Sau când îmi cere să trec peste câteva pagini.

Citeste in continuare: Recomandări de cărți pentru copiii de 3 ani

Factfulness

Pentru acest an mi-am propus să încep să citesc cărți care să mă învețe ceva, care să mă inspire și să mă motiveze, și cred că cele de la editura Publica sunt exact ceea ce îmi doresc. Așa că de ziua mea, în ianuarie, am primit o mulțime de cărți de la această editură și am început încet, încet să le citesc.

Adevărul e că atunci când ai un copil mic, timpul de citit se reduce simțitor. Dar mi-am propus ca în fiecare zi, în ora mea liberă, să citesc măcar câteva pagini.

Citeste in continuare: Factfulness

Recomandări de cărți pentru bebeluși

Mereu am iubit cărțile, îmi amintesc chiar și prima carte citită iar vizitele la bibliotecă sau la librării mi s-au părut dintotdeauna magice. Poate și din acest motiv i-am pus la dispoziție Ilincăi primele cărți încă de pe la 6 luni. Și am fost încântată că le-a primit foarte bine.

Acum am trecut deja la o nouă etapă, în care ea îmi arată cu degetul imagini și eu îi spun sau îi povestesc despre ele. Și de-abia aștept să înceapă să aibă răbdare să îi citesc povești.

Citeste in continuare: Recomandări de cărți pentru bebeluși

O să vă cam usture – Adam Kay

Uite că reușesc să mai citesc și câte o carte. Doar câteva pagini pe zi, cu un ochi pe carte și unul la bebeluș. Stilul acesta de citit merge doar pentru cărți ușoare, cu multe capitole sau împărțite în mai multe bucăți. Cartea de care vă scriu astăzi este perfectă din acest punct de vedere. Ușor de citit, în mod normal o lectură ce vă ia maxim 2 zile.

O să vă cam usture conține jurnalul unui medic junior, Adam Kay, în care se povestește despre cele mai interesante experiențe ale lui Adam ca rezident, rezident-șef și medic specialist. El a ales specializarea de obstetrică-ginecologie, așa că vă puteți imagina că multe din aceste experiențe sunt destul de amuzante. Citeste in continuare: O să vă cam usture – Adam Kay

Rafa. Povestea mea

La început de an am profitat de reducerea de 50% de pe elefant şi mi-am comandat vreo 10 cărţi. Am ce citi până prin aprilie, mai. 🙂

Am comandat mai multe cărţi ale unor jucători de tenis. Citisem pe goodreads că în afară de Open, al lui Agassi, restul nu-s grozave, dar le-am comandat oricum pentru că chiar vreau să aflu mai multe informaţii despre aceşti oameni. Cum au început să joace tenis, când au început să aibă succes.

Dintre toate cărţile am început cu cea a lui Rafael Nadal, pentru că era cea mai subţirică. Prea multe nu am ce să vă spun. Merită a fi citită de cei interesaţi de tenis şi/sau de Rafael Nadal.

Citeste in continuare: Rafa. Povestea mea

Hollywood la Phenian – Paul Fischer

Titlul acestei cărţi nu o descrie foarte bine. Mai citeşti şi descrierea de pe spate şi te aştepţi să afli povestea unei actriţe şi a unui regizor din Coreea de Sud care au fost răpiţi şi duşi în Coreea de Nord. Interesant de altfel, dar nu asta este tot.

Titlul original este A Kim Jong-Il Production: The Incredible True Story of North Korea and the Most Audacious Kidnapping în History. Jumătate din carte prezintă istoria detaliată a Coreei de Nord. Aflăm despre cum s-a ajuns la împărţirea Coreei în Nord şi Sud, cum a ajuns Kim Il-sung conducătorul, legendele (şi propaganda) care circulă prin ţară despre conducător şi familia sa, cum a ajuns Kim Jong-il succesorul tatălui său, în detrimentul unui alt frate, cum erau trataţi prizonierii în câteva din închisorile din ţară, cum erau trataţi oaspeţii lui Kim Jong-il. Foarte interesant a fost şi descrierea modalităţii de a face bani a lui Kim Jong-il, pentru că era un om foarte bogat, cu zeci de vile pe teritoriul ţării, care trăia o viaţă de lux şi oferea o viaţă de lux anumitor oaspeţi ai săi. De unde atâţia bani când ţara de-abia are cu ce să-şi hrănească populaţia?

Citeste in continuare: Hollywood la Phenian – Paul Fischer

Numele meu este Mahtob

Secret Santa mi-a adus anul acesta 2 cărţi pe care chiar mi le doream, iar astăzi vă voi vorbi despre una din ele, scrisă de Mahtob Mahmoody. Poate unii dintre voi îşi amintesc de acest nume. Mama autoarei a scris şi ea o carte acum vreo 30 de ani, Nu fără fiica mea, carte care a fost şi ecranizată. Filmul Not Without my Daughter a fost lansat în 1991 iar actriţa principala a fost Sally Field, pe care sigur o ştiţi.

Mahtob prezintă în cartea ei atât evenimentele din Iran, cât şi viaţa ei de după. Pe scurt, despre ce este vorba în carte. Betty şi soţul ei iranian Sayyed s-au cunoscut în America, locuiau aici împreună cu fiica lor, Mahtob. La un moment dat Sayyed s-a schimbat, din cauza războiului din ţara natală, avea anumite vederi politice, începuse să fie împotriva Americii, avea un alt comportament, devenise mai agresiv. A convins-o pe Betty să meargă într-o vacanţă de 2 săptămâni în Iran, să-şi viziteze familia (i-a spus că dacă nu acceptă, pleacă doar el cu fata, a jurat şi pe Coran că se vor întoarce). După cum va aşteptaţi probabil, nu a fost cazul. În Iran le-a ascuns paşapoartele, a devenit agresiv cu soţia lui şi o ameninţa constant că o va despărţi de fiica lor. Cu mari eforturi, Betty a reuşit să fugă din ţară cu Mahtob (nu aveau dreptul să o părăsească legal, în Iran tatăl are drepturi depline asupra copilului, nu li se dădea viza de plecare fără acordul lui). În anii ce au urmat Betty şi-a creat o carieră în America, dar toată viaţa au trăit-o în frică, frica ca Sayyed să nu se întoarcă şi să o răpească pe Mahtob.

Citeste in continuare: Numele meu este Mahtob

Duduia. Scrisori din exil ale Elenei Lupescu

duduia-scrisori-din-exil-ale-elenei-lupescu_1_fullsize

De Black Friday am cumpărat cărţi iar în mini-vacanţa de 1 decembrie le-am citit. Printre ele şi cea despre care vă scriu astăzi.

Duduia este o colecţie de scrisori ale Elenei Lupescu, destinate prietenei ei, Tantzi Cosăcescu. Scrisorile din carte încep din 1945, până prin 1960. Afli despre viaţa în Brazilia sau în Portugalia anilor 1940-1950. Despre lipsurile cu care se confruntau toţi oamenii pe atunci. Despre suferinţele românilor, după venirea comuniştilor la putere. Despre pasiunea lui Carol al II-lea pentru filatelie sau grădinărit. Citeste in continuare: Duduia. Scrisori din exil ale Elenei Lupescu