Articol scris de un invitat – Cristina Serghie, avocat in Baroul Iasi.
PFA înseamna persoana fizica autorizata si este considerat cel mai eficient instrument de optimizare fiscala pentru o singura persoana. Cadrul legal care reglementeaza infiintarea si autorizarea Persoanei Fizice Autorizate (PFA) este OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate care a inlocuit incepand cu 25 martie 2008 Legea 300/2004 privind autorizarea PFA si AF.
PFA nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata si nici nu va fi considerata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, chiar daca colaborarea este exclusiva. Cu toate acestea, o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.
De cateva zile am “uitat de blog”. Mi s-a aglomerat rau de tot programul, de-abia am timp sa respir…nu mai zic de scris articole.
Am avut examene la facultate, am avut treaba cu un proiect mai vechi, cu serviciul…inca mai am de scris intre 4 – 20 articole, de preferinta pana sambata, duminica. 🙂 Nu stiu cum ma voi descurca, dar nu am ce face. De cateva luni asa e fiecare inceput de luna. Atunci vin toti clientii, colaboratori noi…de la mijlocul lunii stau degeaba, dar la inceput am de scris in draci. Nu ca m-as plange. 🙂
“Enzo sau arta de a pilota pe ploaie” este o carte grozava. Mi-am dorit sa o citesc din momentul in care am vazut recenzia cartii pe blogul Cristinei. Tot Cristina mi-a imprumutat cartea iar azi am devorat-o…nu mi-au trebuit mai mult de cateva ore sa o termin, asa patesc cu toate cartile care imi plac cu adevarat. Nu le mai pot lasa din mana pana cand nu le termin.
Am gasit apoi acest trailer care m-a emotionat…cainele din filmulet este mai aproape de cel descris in carte, eu mi-l imaginam mai mult labrador, mai asemanator cu Albert. Nici nu stiam ca se fac trailere si pentru carti, este o idee foarte buna de a atrage oamenii spre lectura.
Titlu: The Art of Racing in the Rain
Autor: Garth Stein
Numar pagini: 368
Anul aparitiei: 2008
Nota: 10/10
“The Art of Racing in the Rain” (titlul original) este o carte despre viata unui caine, povestita din punctul lui de vedere. Insa Enzo nu este doar un caine, este un caine care viseaza sa se reincarneze in om in viata viitoare, dupa legenda mongoleza pe care a auzit-o la televizor.
Enzo a fost adoptat de Denny, un pilot semiprofesionist, care i-a insuflat dragostea de masini si de condus. Viata lor a fost apoi imbogatita de prezenta sotiei lui Denny, Eve, si a fiicei lor, Zoe. Impreuna au luptat pentru o viata mai buna, pentru indeplinirea viselor si pentru a sta mereu impreuna.
In carte apar si detalii despre lumea competitiilor de masini, despre cum poti fi un pilot bun si diverse povestioare despre mari campioni de Formula 1, precum Ayrton Senna. Cei care ma cunosc stiu ca sunt un mare fan al Formulei 1, pana acum cativa ani urmaream toate cursele si eram un sustinator al lui Michael Schumacher si al scuderiei Ferrari. Acum m-am mai domolit dar Formula 1 va ramane mereu in inima mea.
Era si imposibil sa nu-mi placa aceasta carte…caini si Formula 1, doua dintre pasiunile mele. 🙂
Cartea a aparut la editura Leda (Love & Life – o colectie cu multe titluri interesante) in 2008, are 366 de pagini si costa 39.90 lei. O puteti cumpara de aici.
Si un mic interviu cu Garth Stein despre “The Art of Racing in the Rain”.
In drumul nostru spre Belgia, ne-am oprit cateva ore si la Abatia Melk din Austria. Eu nu auzisem niciodata de acest loc, noroc de cei care ne insoteau, mult mai cunoscatori decat noi.
Abatia Melk este o abatie istorica a benedictinilor, un loc istoric faimos pentru crestinismul monarhic european. Cladirea este impresionata, este reconstruita in stil baroc austriac de arhitectul austriac Jakob Prandtauer si decorata in interior de opera lui Antonio Beduzzi.
Din curtea abatiei privelistea este superba, cu vedere catre Dunare (abatia este situata deasupra orasului Melk, pe un deal stancos).
Ce puteti vizita? In primul rand va recomand sa vizitati muzeul abatiei, format din 11 camere, holul de marmura, terasa (de unde puteti admira privelistea), libraria (veti vedea poze mai jos…o colectie impresionanta de carti), biserica abatiei (aveti poze mai jos), curtea abatiei, parcul si pavilionul. Bineinteles ca este si un restaurant langa monumentul istoric, unde puteti sa va relaxati.
De cand am inceput seria de articole despre seriale, am ales programe mai putin cunoscute, pentru ca sa va ofer o recomandare utila. Nu are nici un rost sa prezint seriale precum House, Grey’s Anatomy sau Lost…cu totii le cunoasteti, le urmariti, v-ati facut pana acum o parere despre ele.
De mult timp doream sa fac un articol ca acesta, dar m-am tot codit…pana cand am zis…why not? Acest post se vrea a fi o enumerare a celor mai “pretioase” bijuterii ale mele, valoarea fiind calculata in functie de emotii si amintiri, si nu de sumele care au fost cheltuite.
Cine doreste, poate sa preia ca o leapsa articolul. Mi-ar placea sa mai citesc si alte istorisiri si amintiri.
1. Bratara de aur din coltul stanga de mai sus mi-a fost daruita de prietenul meu, acum cativa ani. Nici nu mai tin minte ce ocazie era, cred ca 8 martie.
2. Cercelusii semiluna au fost cumparati din Andorra in anul 2000. Au fost cumparati deoarece in Andorra aurul este destul de ieftin si era pacat sa pierdem ocazia. I-am purtat cu mare drag, insa trebuie sa le schimb inchizatoarea, deoarece este putin larga si mi-e frica sa nu-i pierd.
3. Cerceii candelabru roz mi-au fost daruiti de sora mea. Sunt cumparati din Tunisia, sunt din argint, sunt destul de mari si de grei, asa ca nu pot fi purtati timp indelungat.
4. Cei 4 cercelusi rosii, in forma de mar, fluture, buburuza si capsuna, mi i-am cumparat dintr-un centru comercial din Franta, in 2008. Nu sunt deloc valorosi, dar sunt foarte simpatici si pot fi purtati in orice combinatie.
5. Inelul este un cadou de la tatal meu. Este cumparat din Israel, in 2009, este din aur, destul de greu si de marisor. Din pacate este putin cam prea mare pentru degetele mele, asa ca il port rar si cu grija, ca sa nu-l pierd.
Castigatoarea concursului si a frumoasei bratari create de Letitia Pintilie este domnisoara/doamna Rodica Puscasu.
Letitiei i-au placut toate comentariile voastre si a decis sa ofere o reducere de 20% pentru comenzi realizate in luna mai de pe magazinul ei online http://www.breslo.ro/Shop/bijuteriiwhatelse pentru cei clasati imediat dupa Rodica: Irina, Dogaru Goncea Aurelia, Carmen74, Oana si Mara.
Si acum comentariile care au castigat inima designerului:
Atunci cand alegem, cumparam si daruim un cadou o facem cu cea mai buna intentie. Fie ca ne dorim sa aducem un zambet pe fata persoanei dragi, fie ca este un gest de complezanta sau o necesitate, incercam sa multumim, pentru ca si noi sa fim multumiti apoi.
Exista insa multe gafe care se pot face, fara voia noastra, in acest proces dificil de alegere a unui cadou. Voi incerca sa enumar cateva, care trebuiesc evitate cu orice pret.
