Un accesoriu de păr care-mi place

Mereu mi-am dorit să am părul lung. Un păr lung până la fund nu voi putea niciodată să am, este prea fragil şi subţire, aşa că îl ţin lung cam până la mijlocul spatelui. Aşa îl şi aveam până acum 2 zile, când l-am tuns puţin, pentru a scăpa de vârfurile despicate. Însă fie că am părul foarte lung sau doar mediu, am avut mereu nevoie de diferite accesorii pentru a-l prinde, ca să nu mă încurce în casă. Când ies în oraş de obicei îl las liber, dar acasă mă enervează, îmi vine în ochi, mă trezesc cu el în farfuria cu mâncare, ş.a. Şi mai ales când învăţ sau lucrez la ceva foarte concentrată, am nevoie să fie strâns bine, să nu mai am şi grija lui.

Am folosit elastice de păr sau clame mari – în casă îmi place să-mi prind părul în coc, nu doar în coadă de cal. Am încercat să folosesc şi un ac de păr, dar cocul nu stă, părul meu e prea subţire.

Problema cu elasice sau cu clame e că mai mereu mai “scapă” câte un fir de păr şi atunci trebuia să las totul deoparte şi să-mi rearanjez părul. De aceea am fost foarte încântată de accesoriul pe care vi-l prezint astăzi – ţine foarte bine părul şi este foarte uşor de aplicat.

Prima dată l-am vazut pe The Gift (mai exact aici), mi-a plăcut, l-am pus în Wishlist cu gândul să-l comand. Apoi s-a întâmplat să primesc cadou un astfel de accesoriu de la mama prietenului meu, care nici nu ştia că îmi doresc aşa ceva. L-a cumpărat din Brăila parcă, la preţul de 10 lei.

De când l-am pus prima dată în păr, m-am îndrăgostit de el. L-am purtat în fiecare zi, îmi făceam un simplu coc şi stăteam liniştită toată după-amiaza, nu mă mai încurca părul. Îmi place că e blând cu părul, nu simţi că te strânge, iar când îl dai jos nu rămâi şi cu câteva fire de păr în mână (cum păţeam mai ales la elasticele de păr).

Accesoriul vine şi cu o foaie unde îţi sunt prezentate mai multe moduri de aranjare a părului, şi este disponibil în mai multe culori. Eu am pe roz pal, roz, albastru-verzui, mov. Îmi cumpărasem şi pe albastru, dar l-am dăruit unei prietene. Nu am văzut să fie disponibile şi modele pe negru, maro, gri, alb; mi-ar fi plăcut mult un astfel de accesoriu pe negru.

Numai de la mare am cumpărat vreo 5 accesorii de păr, am găsit acolo cu doar 4 lei/bucata. Iar acum, răsfoind oferta Kaufland, am văzut că sunt disponibile la ei săptămâna aceasta, la 3.99 lei.

Dacă vreţi să vă aranjaţi părul uşor, într-un coc/coadă de cal/alt model, vă recomand acest accesoriu. E ieftin, nu strică părul, se aranjează foarte rapid, şi rezistă mult. Am purtat unul cam o lună în fiecare zi şi de-abia atunci au început să se mai desprindă elasticele.

Eu îl port numai în casă, însă dacă îl aranjaţi frumos, merge purtat şi afară.

 

The Change-Up (2011)

Cred că pentru a savura pe deplin un film, indiferent de film, trebuie să ai şi o anume stare de spirit, o companie plăcută şi eventual şi ceva bun de mâncat/băut lângă tine. Mai ales când e vorba de comedii uşurele, ca cel pe care vi-l prezint acum.

Elementele pe care vi le-am menţionat cred că au ajutat ca experienţa mea cu The Change-Up să fie una foarte plăcută. Eram veselă înainte să-l urmăresc, am devenit şi mai veselă pe parcurs, iar la final am fost pe deplin mulţumită de cum mi-am petrecut cele câteva zeci de minute.

The Change-Up (tradus “Dacă aş fi…tu” ) este o comedie despre 2 prieteni, Dave şi Mitch, care duc vieţi total diferite. Dave este angajat la o firmă de avocatură de renume, este căsătorit cu Jamie şi tată a 3 copii, o fetiţă şi 2 bebeluşi gemeni. Mitch este un actor aspirant, fără o slujbă stabilă şi cu zeci de relaţii eşuate.

În timpul unei întâlniri, cei doi încep să discute despre vieţile lor. Dave visează să aibă câteva clipe libere, pentru a se odihni şi a face orice îşi doreşte. Vrea să scape de stres, să nu mai aibă atât de multe obligaţii şi responsabilităţi. Mitch se întreabă cum ar fi să fie familist, cu un job stabil. Cei doi enunţă această dorinţă de a vedea cum este în pielea celuilalt în timp ce urinează într-o fântână publică. Când se trezesc realizează că au făcut schimb de trupuri.

Dave devine Mitch, are timp liber, poate citi, se poate plimba. Vede ce înseamnă cariera de actor a prietenului său – marele rol de care acesta vorbea era într-un film “lorno” – light porno. O cunoaşte şi pe misterioasa fată care venea la Mitch în fiecare săptămână, pentru o partidă sălbatică de sex – o femeie însărcinată în 9 luni.

Mitch devine Dave. Trebuie să muncească, să aibă grijă de copii, să încerce să rezolve problemele pe care le are Dave cu Jamie.

Dacă vreţi să aflaţi mai multe, vă invit să urmăriţi filmul. Distribuţia e destul de bună, cu mulţi actori cunoscuţi: Ryan Reynolds (Mitch), Jason Bateman (Dave), Olivia Wilde (Sabrina), Leslie Mann (Jamie).

Mie mi-a plăcut mult, v-am zis încă de la început, chiar am râs şi m-am distrat. Sper să vă placă şi vouă, să vă “fure” măcar un zâmbet. 🙂

Oferte interesante (1)

M-am decis să fac articole de acest tip pentru că uneori văd prin oraş reduceri chiar bune sau produse interesante şi cine ştie, poate cineva dintre voi ar fi interesat. Eu una m-aş bucura să citesc pe alte bloguri (de preferinţe ieşene, ca să şi găsesc acele oferte) asemenea informaţii, pentru că mai apar de la săptămână la săptămână diverse promoţii (la ceainice de exemplu 😛 ) prin Kaufland, Carrefour sau alte magazine, şi cum e practic imposibil să vizitezi toate magazinele în fiecare săptămână (şi nici nu mi-aş dori să-mi petrec astfel timpul liber), sunt mari şanse să pierzi o ofertă care ţi-ar fi plăcut.

Aşadar, astăzi vă prezint câteva oferte care erau încă valabile pe 8 septembrie, data la care am scris acest articol.

1. Imitaţie Piao I – Bobo Shop (27.5 lei)

La Bobo Shop au apărut produse noi, printre care şi multe căni, farfurioare şi câteva modele de ceainice. Am remarcat un ceainic imitaţie Piao I, cu acelaşi sistem de sită închisă, care se deschide de la un buton. Puteţi alege între varianta de 500 ml sau cea de 900 ml, ambele fiind la preţul de 27.5 lei.

2. Cană ceai cu infuzor – Bobo Shop (10 lei)

O cană asemănătoare cu modelul pe care vi l-am prezentat aici costa la Bobo Shop 10 lei.

3. Ceainic sticlă + plastic – Selgros (12.39 lei)

La Selgros merg foarte, foarte rar, şi doar când am chef să caut ceainice noi. Au modele rezonabile, la preţuri foarte mici. Eu mi-am cumpărat un ceainic de 750 ml, din sticlă şi plastic, cu sită din metal, la doar 12.39 lei. E perfect pentru servici, e mic, ceaiul se toarnă bine, nu curge pe alături; dacă îl scăpaţi nu se sparge pentru că este protejat de plasticul cu care este “îmbrăcat”. În sfârşit pot să-mi prepar şi la servici ceaiuri vrac, cu frunze mărunţite. Alte oferte de ceainice la Selgros: un ceainic asemănător, dar la 1.5 L, la 17 lei; ceainic de tip Tea For One (cu ceaşcă şi farfurioară) la 20 lei.

  

  

4. Seturi de cafea – Bobo Shop (reducere 50%)

În aceste zile găsiţi la Bobo Shop diferite modele de seturi de cafea la reducere de 50% (preţ final între 40-65 lei), cu farfurii, căni, linguriţe. Am văzut reduceri de 50% şi la seturi de baie.

5. Albastru pur – Tracy Chevalier (9 lei)

Săptămâna asta puteţi cumpăra “Albastru pur” de Tracy Chevalier cu 9 lei, împreună cu Ziarul de Iaşi. Despre carte am scris aici.

6. Aparat pentru gauffre – Kaufland (50 lei)

Am văzut această ofertă în pliantul Kaufland, nu mai ştiu însă sigur dacă era oferta pentru săptămâna asta sau cea care urmează. Dacă aveţi drum până în Kaufland verificaţi pe rafturi. O poză cu aparatul puteţi vedea aici, a mai fost această ofertă şi în octombrie anul trecut.

7. Cană termos cu pai – Selgros (13.63 lei)

Ofertă găsită tot la Selgros: cană termos de vreo 500 ml, cu pai, la 13.63 lei. Mai aveam în casă o cană termos, dar am observat că în maşină, de la zdruncinături, mai sărea cafea din ea, aşa încât am fost încântaţi să găsim versiunea cu pai, care ne va scuti de la a mai curăţa picături de cafea din maşină. Cana termos cu pai mai prezintă şi avantajul că se bea mai uşor din ea, nu riscaţi să vă murdăriţi (mai ales dacă sorbiţi cafea în timp ce conduceţi şi mai daţi prin vreo groapă sau treceţi peste vreo denivelare a străzii).

   

Dacă mai cunoaşteţi şi alte oferte interesante, lăsaţi un comentariu. Mulţumesc!

Regina roşie – Philippa Gregory

Urmăresc ocazional pagina cu ultimele apariţii în materie de literatură de pe polirom.ro aşa că am aflat foarte repede de publicarea în limba română a romanului “Regina roşie” de Philippa Gregory. Mi-am dorit mult cartea şi de aceea vreau să mulţumesc librăriei online Libris pentru că mi-au dăruit-o.

Regina roşie, la fel ca romanul Regina albă, povesteşte despre perioada Războiului celor Două Roze. De data asta povestea este narată din perspectiva Casei de Lancaster, mai exact a conducătoarei Casei, Lady Margaret Beaufort.

În carte ni se povesteşte viaţa personajului principal, din adolescenţă şi până când ajunge mama regelui Angliei. Autoarea a încercat să respecte adevărul istoric, aşa încât aflăm multe lucruri interesante în cele 360 de pagini, despre lupte, tradiţii sau poziţia femeii în societate şi în familie în anii 1400-1500. Am fost şocată să aflu că femeile erau căsătorite de la 13-14 ani, că se aştepta din partea lor să rămână însărcinate imediat şi să nască astfel chiar şi înainte de vârsta de 15 ani. Nu se investea prea mult în educaţia lor, puţine familii acceptau şi plăteau preparatori pentru fetele lor. După ce am citit aceste pagini am rămas cu ideea că femeile trăiau atunci doar pentru a naşte moştenitori – băieţi, nu fete. Asta era rolul lor principal pe pământ.

Despre acţiune nu vă voi povesti prea multe. Doar că lady Margaret şi-a dedicat viaţa pentru a aduce Casa de Lancaster din nou pe tronul Angliei. Când şi-a dat seama că fiul ei, Henry Tudor, poate fi viitorul rege, a acceptat chiar şi lucruri grave, cum ar fi uciderea unor copii inocenţi, în ciuda faptului că o venera pe Ioana d’Arc şi că se declara mare credincioasă şi iubitoare a lui Dumnezeu. Dacă regina Elizabeth Woodville (regina albă) a fost prezentată în carte în cei mai frumoşi termeni, lady Margaret nu a fost schiţată la fel de frumos. Cu toate acestea, până la urmă ea câştigă, devine mama regelui şi soacra fiicei lui Elizabeth Woodville, fosta prinţesă.

Puteţi achiziţiona cartea de aici, la preţul de 27 lei. Eu o recomand cu căldură şi de-abia aştept să am ocazia să mai citesc vreun roman de-al Philippei Gregory.

Filmul care mă face să mă simt bine

Bridget Jones’s Diary (cel din 2001) este un film pe care aş putea să-l revăd la nesfârşit. Nu pot spune că este preferatul meu, dar are o altă calitate foarte importantă: mă face să mă simt bine în pielea mea.

Bridget Jones’s Diary este diferit de restul filmelor tocmai pentru că prezintă personaje autentice. Nu femei cu siluetă perfectă, nu femei cu o carieră extraordinară, nu femei care sunt bune la tot ceea ce fac. În felul de a fi al lui Bridget ne regăsim toate, într-o măsură mai mică sau mai mare, bineînţeles.

Sunt momente când mă satur de toată presiunea celor din jur de a fi perfectă – trebuie mereu să arătăm cât mai bine, să facem cele mai bune şcoli, să găsim cel mai bun job, cel mai bun bărbat, să avem nuntă perfectă, copiii perfecţi. Serios, mă simt obosită. Nu ştiu de când a fi tu a devenit ceva atât de rău. Şi de aceea am urmărit din nou, cu plăcere, acest film. Pentru că Bridget nu este cea mai inteligentă fată din lume. Pentru că gafează. Pentru că face o supă albastră. Pentru că nu are siluetă perfectă. Pentru că este reală.

Vacanţa 2011 – partea a II-a

După vacanţa la mare (de care v-am povestit aici), am revenit în Iaşi pentru doar două zile, cât să ne schimbăm hainele şi să mai vedem de treburi, şi apoi am pornit iar la drum, de data asta având ca destinaţie Sighetu Marmaţiei.

Am ajuns seara, după un drum foarte frumos prin munţi, şi ne-am cazat la Pensiunea Casa Iurca de Călineşti. Cei de la pensiune au pregătit un program foarte frumos pentru oaspeţii lor, cu vizite la principalele obiective turistice din zone, masă câmpenească cu foc de tabără şi bucate tradiţionale, plimbare cu Mocăniţa şi la final, o degustare de vinuri premium de la Crama Gârboiu.

Primul obiectiv vizitat a fost Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Voi reveni cu un articol despre el, sunt multe de zis. M-a impresionat teribil, cred că dacă nu era atât de multă lume în jur aş fi început să plâng. Ne-am învârtit prin clădire aproximativ 2 ore, am lăsat pe cei cu care eram să plece mai departe spre următorul obiectiv căci noi chiar ne doream să vedem cât mai mult. Nu am reuşit să citesc chiar tot ce era expus, cred că ar fi trebuit să stau o zi întreagă acolo. Însă la plecare am luat mai multe hârtii cu informaţii despre fiecare cameră (celulă) şi am cumpărat şi o carte, pe care o citesc acum şi de care sper să vă povestesc cât mai curând.

Trebuie să menţionez că am fost încântată de modul de organizare din Memorial, de curăţenie şi chiar şi de tarifele practicate. Ieftin şi accesibil tuturor. Taxa foto nu era de 50 lei, cum este la Grădina Botanică din Iaşi, ci de 3 lei, o sumă mai mult decât decentă.

Şi veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi

  

 

Câteva poze, vor urma mult mai multe în articolul despre Memorial

După Memorial ne-am îndreptat spre Cimitirul Vesel din Săpânţa. Am petrecut aici câteva zeci de minute, citind versurile/cuvintele de pe cruci şi admirând picturile ce reprezintă scene din viaţa sau ocupaţia persoanelor înhumate. Mi-a plăcut faptul că puteai alege ca în loc de bilet de intrare să primeşti o iconiţă. Frumoasă idee. La plecare am vizitat şi buticurile cu suveniruri din jur şi printre altele mi-am cumpărat şi o păpuşă rusească – de mult îmi doream una! O să vă scriu şi despre ea. 🙂

  

Grupul cu care eram s-a îndreptat spre Mănăstirea Bârsana, noi însă ne-am dorit să mergem un pic şi pe munte. Voiam să vedem Cascada Cailor, una dintre cele mai frumoase cascade din România, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, în apropierea staţiunii turistice Borşa, însă n-am reuşit să ajungem până acolo. În zonă vremea era instabilă şi nu puteam risca să fim prinşi de ploaie pe munte. De fapt am făcut două greşeli: am ajuns acolo după-amiază, când mai era puţin şi se însera, şi am ales să urcăm pe jos, lucru extrem de dificil (aveam şi rucsaci în spate cu cort, mâncare, apă, haine groase). Trebuia să urcăm cu telescaunul (dar care mergea doar până în ora 17.00) şi să coborâm pe jos. Data viitoare de acum. 🙂 A fost oricum o experienţă interesantă, am urcat un pic pe munte, am admirat priveliştea, am făcut un pic de sport. 😛

 

A doua zi a venit momentul să facem cunoştinţă cu Mocăniţa. De data asta am lăsat maşina la pensiune şi am mers cu autocarul, împreună cu ceilalţi membri din grup. Am ajuns la 09.30 la Vişeul de Sus, ne-am urcat în tren şi ne-am pregătit de lungul drum către staţia Paltin. În cele două ore de mers am admirat priveliştea superbă: regiuni înguste ale defileului, văi, păduri verzi, râuri. Când am ajuns la Paltin am făcut un mic picnic, ne-am odihnit puţin (o oră), după care ne-am îndreptat (tot cu Mocăniţa) înapoi spre Vişeul de Sus. Am ajuns la pensiune seara, frânţi de oboseală, dar nerăbdători să participăm la degustarea de vinuri.

  

Iuţeala maximă – mi s-a părut amuzant 🙂

(more…)

Motive de stres (inutil)

De ceva timp sunt într-o stare “zen”. Sunt calmă, fericită, detaşată de tot ceea ce e rău, negativ sau pesimist din jurul meu. M-am înconjurat de oameni faini, veseli, mereu cu zâmbetul pe buze; încerc să fac activităţi care-mi fac plăcere, îmi dau toată silinţa să gândesc pozitiv, să nu critic, să nu judec pe nimeni.

Însă starea asta a mea este zdruncinată serios când mă apuc să citesc/răsfoiesc bloguri. Mai multă răutate ca aici n-am mai văzut/întâlnit de mult. Ce-aţi păţit oameni buni? Blogosfera asta e cu număr limitat de locuri, de vă tot loviţi atâta între voi, aşteptând să pice cât mai mulţi? Nu puteţi trăi, nu puteţi fi fericiţi de grija altuia?

Vă deranjează că unii câştigă bani datorită blogului. Vă deranjează că unii au sau n-au comentarii. Vă deranjează că articolele sunt din categoria beauty/reviews/personale/filme/cărţi. Vă deranjează că bloggerul e prea mic/prea mare/mediu. Orice ai face, tot nu scapi să te înjure/judece cineva.

Până la urmă, dacă n-ai inspiraţie, un articol în care înjuri o categorie de bloggeri sau un blogger anume e tocmai bun. Se ştie că românul trage la bârfă/înjurături/certuri şi cu ocazia asta vei câştiga comentarii şi menţionări pe alte site-uri sau reţele de socializare.

Aşa că hai să scriem pe blog cât de naşpa sunt fetele care au bloguri de beauty. Sau de băieţii care scriu review-uri la gadgeturi. Adică de ce să primească ei produse să le testeze, de ce să câştige bani (că ştim noi sigur că ei câştigă milioane, se îmbogăţesc din asta), de ce să pună link-uri pentru contul lor de afiliat eMag?

E doar un exemplu, cred că aţi prins ideea. Nu pot să înţeleg de ce îi doare atât de mult pe unii că alţii şi-au făcut blog şi că scriu acolo anumite lucruri. Indiferent de ce scriu. De ce deranjează atât de mult că s-au făcut în ultimul timp foarte multe bloguri? De ce ne-ar preocupa că unii bloggeri nu pun pe site decât reclame, giveaway-uri, s.a.?  Chiar trebuie să avem noi motive să ne stresăm şi să ne supăram?

Goosefraba people.

Câştigă kit-ul pentru bucle frumoase Magic Leverag!

Dăm startul la primul concurs din această toamnă, realizat în colaborare cu TheGift.ro. Premiul oferit este un kit pentru bucle spiralate Magic Leverag.

Pachetul conţine 18 role, 9 pentru păr mai lung şi 9 pentru păr mai scurt, precum şi un instrument ce te ajută să prinzi şuviţa de păr şi să o introduci în rolă. Acest instrument de 18 cm poate fi prelungit cu încă 18 cm. Rolele pentru păr scurt au aproximativ 18 cm iar cele pentru păr lung au peste 33 cm. Rolele sunt flexibile, cu un diametru de 0.25 mm şi pot fi lărgite până la 150% din mărimea originală. Materialul din care sunt fabricate rolele se va menţine moale la temperaturi înalte şi va face posibilă o bună ventilaţie a părului. Rolele sunt fabricate din polietilenă.

Caracteristici kit coafura Magic Leverag:

  • Uşor de aplicat
  • Rezistenţă mare
  • Proprietăţi anti frecare
  • Se măreşte cu până la 150%, diametrul maxim este 3 cm
  • Intervalul de temperatură la care rezistă: de la -75°C până la +125°C

Instrucţiuni video pentru folosirea kit-ului găsiţi aici.

Ce trebuie să faci?

1) Dă Like paginii de Facebook a blogului. Link aici.

Dacă nu ai cont de Facebook abonează-te prin email la postările blogului – caută căsuţa de abonare în coloana din dreapta.

2) Lasă un comentariu la acest articol cu cuvântul “particip”. Şi menţionează şi numele cu care ai dat like/emailul cu care te-ai abonat.

Perioada concursului: 6 septembrie – 20 septembrie 2011 (inclusiv)

Câştigătorul va fi ales de mine, prin tragere la sorţi (sistemul random.org).

Menţiuni:

  • Concursul este deschis participării tuturor persoanelor fizice cu domiciliul/reşedinţa în România.
  • Vă rog nu comentaţi ca Anonim şi cu adresă de email fictivă.
  • Se acceptă o singură participare – dacă lăsaţi mai multe comentarii, le voi şterge. Nu participaţi cu mai multe adrese de e-mail sau conturi de Facebook. Se va verifica ca numele cu care v-aţi înscris la concurs să fie acelaşi cu numele persoanei care va primi premiul acasă.
  • Voi lua legătura cu câştigătorul în vederea trimiterii premiului, însă dacă nu reuşesc (emailul nu este cel corect, nu mi se răspunde, s.a.), va fi desemnat alt câştigător.

SUCCES!

Review: parfum solid natural Rosa absolut – Reverto

În urmă cu ceva timp vă povesteam că am primit câteva produse de la Reverto pentru a le testa. Două au fost alese de mine, două de Reverto. Am fost surprinsă să văd că Reverto mi-a trimis şi un parfum solid, acesta având un preţ destul de mare (89 lei). Eu chiar avusesem grijă când am ales cele două produse să nu aleg ceva foarte scump, din respect pentru munca lor. Oricum, m-am bucurat, şi le mulţumesc pentru generozitate.

Rosa absolut nu a fost prima întâlnire a mea cu un parfum solid. În urmă cu câţiva ani am mai primit unul cadou de la mama prietenului meu, cumpărată din străinătate. Însă parfumul de la Reverto este natural, spre deosebire de celălalt încercat.

Înainte să vorbesc despre el, vreau să evidenţiez modul de ambalare al produselor Reverto. Ştiţi că eu sunt foarte atentă la astfel de detalii şi îmi place să văd o etichetă frumoasă, o fundiţă, o cutiuţă mai deosebită. La acest parfum le-am primit pe toate. Cutiuţa cu parfum este micuţă, încape în orice geantă sau buzunar, aşa încât e ideală pentru călătorii sau pentru când ieşiţi în oraş. De asemenea, poate reprezenta un cadou foarte frumos.

Şi acum să trecem la parfumul în sine. Conţine ulei de jojoba, ceară de albine, uleiuri esenţiale, extracte naturale. Se aplică pe piele în zonele de puls, având o persistenţă de 3-4 ore. Este un parfum floral, cu note puternice de trandafiri (după cum sugerează şi numele). Mie îmi aminteşte mult de dulceaţa de trandafiri, este aproape acelaşi parfum, însă nu la fel de dulce ca aceasta.

Calitativ, îmi place. Ador şi modul de ambalare. Însă pe mine parfumurile cu trandafiri nu mă reprezintă. Dacă l-aş fi ales eu, aş fi optat pentru parfumul cu iasomie sau cel cu bergamot, flori de portocal şi iris. Aşadar este o chestiune de gusturi, ceva normal când vine vorba de parfumuri. Unora le plac parfumurile slabe, altora cele dulci, ş.a.m.d. Dacă trandafirii sunt florile voastre preferate, dacă adoraţi parfumul lor, dacă aţi mai încercat parfumuri cu note principale de trandafiri, atunci Rosa absolut va fi pe gustul vostru.

Parfumul are 9 ml şi costă 89 lei. Pe site-ul reverto mai sunt disponibile şi parfumurile Iasomie şi Neroli.

 

(more…)

Friends with Benefits (2011)

În 2011 au apărut 2 filme cu exact acelaşi subiect: No Strings Attached şi Friends with Benefits. Unul a fost difuzat în cinematografe în ianuarie, altul în iulie, poate, poate, uită lumea şi subiectul va mai trezi interesul cuiva.

Şi adevărul e că uitasem de No Strings Attached, aşa că am putut urmări Friends with Benefits fără să mă plictisesc. Şi-n plus voiam mult să o văd pe Mila Kunis în rol principal, îmi este tare simpatică actriţa.

Jamie (Mila) şi Dylan (Justin Timberlake) se cunosc în New York, datorită job-urilor lor, şi devin prieteni foarte buni. Încep să-şi petreacă timpul împreună, râd, se distrează, se simt bine. Discută despre relaţiile şi despre viaţa lor, realizează că nu au timp de o nouă dragoste, s-au săturat de atâtea decepţii. Aşa încât se gândesc să înceapă o idilă bazată pe sex, fără a strica prietenia dintre ei. Bineînţeles că până la urmă ajung să se îndrăgostească unul de altul, dar cum se va termina totul veţi vedea singuri, dacă vă decideţi să urmăriţi filmul.

Din trailer mă aşteptam la o comedie spumoasă, însă nu au fost foarte multe faze amuzante (cel puţin nu atât de multe precum voiam eu). Mi-a plăcut Mila, mi-a plăcut şi Justin. Vocea Milei este puţin ciudată, un pic răguşită, şi era cam deranjant în timpul filmului…dar poate mi s-a părut mie. Justin nu s-a putut abţine să nu cânte puţin în film – dacă nu e muzical, de ce tot simt nevoia aceşti actori cântăreţi să-şi demonstreze calităţile vocale? Cântând, eu nu mai pot să-l văd ca personajul Dylan, ci mi-l imaginez pe cântăreţul Justin Timberlake.

Acestea fiind zise, vă recomand filmul pentru o seară în 2, asta dacă nu aveţi ceva mai palpitant de urmărit.

În continuare puteţi urmări trailerul:

(more…)