Nono – Renata Carageani

Pe Nono l-am cunoscut în vacanță. Ne-am oprit într-un sat de lângă Barajul Vidraru iar eu, în loc să dorm și să mă odihnesc, am deschis cartea ce conține povestea ursulețului de pluș. Atunci am avut surpriza să descopăr mesajul autoarei, Renata Carageani, care m-a impresionat…este prima carte (vândută la nivel național) cu dedicație și autograf pe care o primesc.

Din dedicație am aflat că Nono are și blog, și când am ajuns acasă m-am amuzat puțin răsfoindu-l. Povestioarele și pozele vin în completarea cărții, pentru toți admiratorii lui Nono care nu vor să-l uite și nu se mai satură de aventurile lui.

Dar cine este Nono? Nono este un ursuleț de pluș care și-a abandonat stăpâna, pe Asta, aruncându-se la gunoi după ce prietenul lui (un câine) a murit. Ajunge la groapa de gunoi și aici îl cunoaște pe Alburimea Sa, un câine alb, care îl conduce la grupul său, alcătuit din cățeii Vasile, Fetița și Colonelul. Li se vor alătura mai târziu Abjectele, adică Amelie și Jeanette, două pisici. Și mingea Wilson.

Citeste in continuare: Nono – Renata Carageani

Din vacanță: primele impresii

Tocmai ne-am întors din prima excursie din această vară – un așa zis “road trip” prin țară. Îmi doream de mult să văd mai multe obiective turistice din România (vezi Wishlist) și iată că s-a ivit oportunitatea să plecăm cu încă un cuplu și să vedem multe din ele: Sighișoara, Vulcanii Noroioși, Rezervaţia de zimbri de la Haţeg, Transfăgărăşanul, Parcul Național Cheile Nerei, Transalpina, Tg Jiu cu Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, Praid, Peștera Muierii (+altele). În plus am revăzut cu mare drag Sibiul, Barajul Vidraru, Lacu Roșu.

7 zile, 2400 km parcurși, 19 județe prin care am trecut (Iași, Covasna, Sibiu, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Alba, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Mehedinți, Mureș, Vrancea, Neamț, Argeș)…cam acesta este bilanțul. Am auzit că în Iași a fost vreme urâtă, ploioasă, dar noi am avut noroc, ne-a însoțit soarele peste tot. Nu ne-a plouat deloc, n-am prins nici caniculă, am avut parte de cea mai bună vreme pentru ceea ce ne doream să facem: să vizităm și să vedem cât mai multe.

O astfel de excursie trebuia să facem de mult. Este obositoare, nu tocmai relaxantă, însă acum trebuie să călătorim, să mergem cu cortul, să urcăm munți, să vedem țara întreagă, cât nu avem foarte multe responsabilități, nu avem copii mici sau pretenții prea mari.

Voi reveni cu poze, impresii, informații despre această vacanță. Am văzut multe locuri frumoase care merită a fi discutate mai pe larg, am stat în pensiuni foarte ok, am nimerit la restaurante cu mâncare bună. Despre toate acestea voi scrie zilele viitoare. 🙂

Ca să nu închei articolul fără nici o poză, vă prezint una din a 4-a zi, de la cascada Văioaga. E pe post de preview. 🙂

Citeste in continuare: Din vacanță: primele impresii

8 obiceiuri sănătoase

Noi, cei mai tineri și neexperimentați, trăim cu impresia că tinerețea asta este veșnică. Că pe noi nu ne vor atinge bolile, că noi putem acum să trăim oricum ne dorim. Că nu avem nevoie să mergem la doctori decât dacă ne doare tare, că nu trebuie să ne îngrijim pielea, pentru că e fermă și catifelată, și în general că suntem frumoși, nemuritori și că vom rămâne așa mereu. Ni se tot spune să avem mai multă grijă și adevărul e că în adâncul sufletului știm și noi, dar e tare greu să începi să ai grijă de tine așa cum trebuie când totul pare că merge bine de la sine.

Însă în timp începem să aflăm pe pielea noastră care sunt obiceiurile sănătoase pe care trebuie să le urmăm. Și eu pot spune că am învățat anul acesta multe, din experiența mea, a prietenilor mei și a cunoștințelor. Și vreau să le împărtășesc și cu voi. Nu sunt lucruri neștiute, însă de multe ori ne prefacem că nu știm de ele.

Citeste in continuare: 8 obiceiuri sănătoase

Cum ne petrecem vacanța?

Vacanță. La mare, munte, într-un oraș vestit, un sat frumos, o regiune surprinzătoare. Primul gând: ce obiective turistice vizitez aici? Cât de devreme pot merge să înot în mare/ocean? Când mergem pe munte? Sau cel puțin, primul meu gând și al celor care iubesc călătoriile pentru experiență, pentru ceea ce pot învăța din ele, pentru amintirile frumoase.

Am fost uimită să descopăr că nu toate persoanele gândesc așa. Sunt mulți care nu vizitează decât mall-urile din orașele prin care trec. Sunt destui care preferă să meargă zilnic la piscină, în loc să intre în mare sau ocean, chiar de nu au probleme de sănătate sau alte impedimente serioase. Sunt atâția care văd Milano doar ca pe un rai al cumpărăturilor. Sau litoralul românesc doar pentru cluburile din Mamaia sau paturile de pe plaja din aceeași stațiune. Sau India ca pe tărâmul hainelor ieftine.

Citeste in continuare: Cum ne petrecem vacanța?

In the Company of Cheerful Ladies – Alexander McCall Smith

În 2010 am făcut cunoștință cu Mma Ramotswe, personajul principal din cărțile lui Alexander McCall Smith. În acel an am citit 5 dintre cărțile din serie, 3 în română (singurele traduse) și 2 în engleză. V-am și povestit de ele, puteți citi prezentările aici.

După, mi-a fost greu să mai intru în posesia unei cărți din colecție. Iar când am făcut-o, eram deja ocupată cu altele, așa că am abandonat cărțile. Însă acum mi-am reamintit de ele. De fapt fiecare ceai roșu băut mi-a amintit de Mma Ramotswe, ea fiind o mare amatoare de ceai rooibos. Așa încât, din prima zi de vacanță, am reluat citirea acestor cărți. Am lăsat deoparte cărți foarte interesante, doar ca să aflu ce s-a mai întâmplat cu Precious Ramotswe.

In the Company of Cheerful Ladies nu m-a dezamăgit. M-am bucurat teribil să reîntâlnesc personajele pe care le-am îndrăgit: Precious Ramotswe, soțul ei J.L.B. Matekoni, asistenta Mma Makutsi, și să cunosc noi personaje, de care cu siguranță voi auzi și în cărțile următoare. Citeste in continuare: In the Company of Cheerful Ladies – Alexander McCall Smith

Degustare de matcha la Livada cu Ceai

Când s-a deschis Palas am intrat și în magazinul Livada cu Ceai, fără să am prea mari așteptări. Am văzut aici o mulțime de sortimente de ceai, seturi de ceai foarte frumoase, dar cea mai mare surpriză am avut-o când mi s-a spus că putem servi la ei ceai matcha. Acest matcha îi diferențiază de alte magazine de ceai din Iași. Nu doar faptul că au matcha aflat la vânzare, ci servirea lui.

Nu am avut timp atunci să degustăm acest ceai, am promis însă că voi reveni când intru în vacanță. M-am ținut de cuvânt, duminică dimineață am ajuns la Livada cu Ceai pregătită pentru degustare.

Ne-am așezat la una din mesele din fața magazinului – mese relativ mici, dar înfrumusețate cu câte un ghiveci de orhidee. Am comandat ceai matcha, care ne-a fost adus după 5-10 minute în boluri mari (cam 200-300 ml). Este un ceai concentrat, intens, ușor amărui, cu o aromă proaspătă și vegetală și un gust specific de ceai verde. Nu pot spune că mi-a plăcut mai mult decât ceaiul oolong sau galben, este însă o delicatesă, un ceai cu adevărat deosebit. Până la urmă, cam trebuie să ne cultivăm și gustul, să învățam să apreciem calitatea și să nu punem pe piedestal ceaiuri pline de arome și zahăr, în locul unor ceaiuri care au făcut istorie, precum acest matcha.

Citeste in continuare: Degustare de matcha la Livada cu Ceai

Pentru pasionații de știință

De câteva săptămâni urmăresc cu mare plăcere 3 site-uri, mai bine zis un site și 2 pagini de Facebook, unde apar articole și imagini foarte interesante. Pe Facebook nu obișnuiesc să dau like-uri sau share-uri chiar la orice, dar la aceste poze/articole nu mă pot abține, simt că vreau să le împart cu toată lumea. De aceea le menționez și aici ca să afle cât mai multe persoane de ele.

Medical Humour

Citeste in continuare: Pentru pasionații de știință

Ceai galben: Yellow China – Tashi

Din clipa în care am degustat pentru prima dată un ceai galben și unul oolong, am realizat că niciun alt tip de ceai nu se va ridica vreodată la nivelul lor. Au un gust cu totul deosebit, elegant, prețios, nici nu mă miră faptul că în alte vremuri erau destinate doar pentru regi și împărați.

Ceaiul galben Yellow China de la Tashi nu face excepție, după o prima degustare pot spune că sunt încântată. De gust, de miros, de aftertaste, de experiența pe care o oferă unui pasionat de ceai.

Citeste in continuare: Ceai galben: Yellow China – Tashi

Cum o putem ajuta pe Anamaria

În această seară am aflat de pe blogul Iuliei de povestea tristă a unui copil de doar 12 ani, Anamaria. Operată mai întâi la coloană, intervenție dificilă, dar peste care a trecut cu bine, are parte după ceva timp de o banală lovitură în zona intestinelor care îi provoacă un infarct mezenteric. După trei operaţii în trei săptămâni, a mai rămas cu 12 cm de intestin subţire. Așadar aproape nimic din ce mănâncă, nu se asimilează. A făcut și osteoporoză pentru că ia o grămadă de pastile menite a combate infecția provocată de cateterul prin care își primește nutrimentele.

Anamaria are nevoie de un transplant de intestin subțire, care se poate face în Germania și costă în jur de 20.000 de euro. Familia nu are cum să strângă această sumă imensă, ca să nu mai zic că la ea se adaugă și transport + costurile cu medicamentele și cu doctorii care sunt necesare până la operație. Acestea fiind zise, pentru cei interesați să ajute acest copil, care a suferit mult prea mult pentru vârsta ei, puteți face donații sau contacta familia:

Citeste in continuare: Cum o putem ajuta pe Anamaria