EkaterinburgAm cumpărat această carte în urmă cu ceva timp dar de-abia zilele trecute am reușit să o termin. Nu din cauză că ar fi plictisitoare, ci pentru că din păcate am prea puțin timp la dispoziție pentru citit.

Înainte de a citi cartea știam câteva lucruri despre moartea Romanovilor, monarhii Rusiei, dar mai puține despre caracterul lor, despre împrejurările în care au murit, despre motivația criminalilor. Și ce am citit m-a îngrozit, pentru că mi s-a reamintit că mai mulți oameni au fost omorâți din motive politice, și mai ales că printre acești oameni se aflau și 5 copii, cu adevărat nevinovați. Cu atât mai cutremurător este să citești, să simți, să te pui în locul unor oameni, mai ales după ce afli că erau oameni modești, prietenoși, credincioși, care nu voiau decât să trăiască simplu și să-și facă datoria, cea cu care au fost însărcinați de la naștere.

N-o să vă povestesc foarte multe detalii despre carte, pentru că mi-ar plăcea să fiți curioși să o cumpărați și să o citiți. Cartea prezintă pe larg evenimentele din timpul arestului la domiciliu al țarului și al familiei sale. După arest dar înainte de trimiterea lor la Ekaterinburg, au fost oarecum fericiți deoarece aveau o anumită libertate, puteau primi corespondența, puteau ieși în aer liber, puteau primi vizite. Trăiau oarecum normal numai că nu mai aveau responsabilitățile de monarhi. Dar la Ekaterinburg s-a schimbat foaia. Au trebuit să renunțe la o mare parte din personal, inclusiv doctori și profesori ai țareviciului și al Marelor Ducese. Dar asta nu e nimic pe lângă închiderea lor în câteva camere și restricționarea plimbărilor în aer liber la o oră pe zi. Familia regală era obișnuită deja să trăiască cât mai modest, așa au fost învățați, așa că nu asta a fost o problemă. Plictiseala, izolarea și problemele medicale ale prințului Alexei și ale mamei sale, Alexandra, au fost cele care le-au răpit bucuria prizonierilor. Citeste in continuare: Ekaterinburg. Ultimele zile ale Romanovilor – Helen Rappaport