Întreaga mea viață am urât ciorapii. Cu siguranță mi se trage din copilărie, când mama îmi cumpăra tot felul de ciorapi fini și scumpi, care arătau grozav cu rochițele mele, dar pe care îi rupeam după 5 minute pentru că mă urcam pe toate gardurile. De fapt îi rupeam și când nu făceam astfel de activități, pur și simplu se rupeau, afurisiții de ei! Bine, să nu credeți acum că sunt traumatizată, că mă băteau părinții că rupeam ciorapii, dar normal că mi se atrăgea atenția și eram certată. Și de atunci mereu asociam ciorapii cu risipa – dai bani pe ceva ce se strică din prima.

Așa că până de curând nu am purtat ciorapi decât foarte rar. Când era cald afară, pur și simplu nu-mi puneam nimic iar când era rece, alegeam pantaloni. Oricum moda cu rochițele pulover nu este de mult timp, așa că n-am simțit nevoia să apelez la ciorapi.

Citeste in continuare: Cum stă treaba cu ciorapii