În ultima săptămână din aprilie ni s-a propus să mergem la Buşteni cu nişte prieteni. Când am aflat n-am mai întrebat nimic, am zis un mare “DA!”. Mi-era dor de umblat, voiam să mai ies puţin din oraş.
Aşa că pe 1 mai am plecat spre munte. De data asta cu maşina mea, pentru că este mai economică, consumă mai puţin. Şi prin urmare am condus eu. Întâi pentru că aşa am vrut şi apoi pentru că de fapt numai eu aveam actele la mine. Am ajuns după-amiază, ne-am cazat la Pensiunea Iri. Numele sună puţin ciudat, dar vă asigur că este o pensiune foarte ok.