Sora mea a avut o sarcină foarte, foarte uşoară. Cred că în cele 9 luni de zile o singură dată s-a simţit rău, în rest nu a avut nici cea mai mică problemă. Sunt foarte sigură că eu nu o să am acelaşi noroc. 🙂

După ce sora mea a născut, mai multe cunoştinţe sau prietene au rămas însărcinate. Şi astfel, înconjurată de mămici sau viitoare mămici, m-am gândit că e cazul să fiu la curent, aşa am citit cât mai multe informaţii despre această perioadă a vieţii, urmărind mai ales sarcina pe săptămâni. Este chiar interesant să vezi ce se întâmplă lună de lună, cum trebuie să procedeze mama, ce aşteptări să aibă.

În afară de informaţii legate de perioada prenatală, am tras un ochi şi pe zona cu reţete bebe şi copii. Astfel am găsit câteva care par delicioase şi cu siguranţă i-ar prinde bine surorii mele.

Deşi îmi place să împărtăşesc idei şi să ajut cu ce pot, pentru mine cred că e mai bine să mai aştept, să mai copilăresc, să mai trăiesc viaţa. Însă nu strică să ştiu cât mai multe lucruri, aşa voi fi (cât de cât) pregătită când va veni timpul.

Voi la ce vârstă aţi dori să aveţi un copil? Eu iniţial mă gândeam la 27 de ani, dar mi-am făcut nişte planuri care ar mai întârzia cu vreo 2 ani acest moment.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

14 comments on “Bebeluşi, copii şi alte asemenea”

  1. Hmmm…iubesc copiii,de-abia astept sa am si eu unul. 🙂 Acum am 22 de ani, sper ca pe la 25, 26 sa pot ramane insarcinata. Vreau sa fiu o mama tanara.

    • Ema, la 22 de ani credeam tot asa, dar pe urma mi-am dat seama ca nu voi avea timp atunci. Trebuie intai sa iti faci o cariera, sa fie lucrurile asezate, sa castigi suficient. De aceea am ajuns acum la gandul ca de-abia pe la 29 imi voi putea permite un copil.

  2. Cand o vrea Dumnezeu, daca o vrea! 😉 Cand voi avea o familie si o situatie materiala suficient de buna pentru a-i oferi copilului o viata decenta.
    Mama poti fi si la 60 de ani, tocmai am vazut ieri la televizor un reportaj cu cea mai varstnica mamica din Romania. 🙂

    • Sa stii Nice, ca pana la urma asa e. Cand o vrea Dumnezeu.

      Da nici chiar la 60 de ani. :)) Nu-s asa moderna. 😛

  3. Job bun (n-ar strica deloc: foarte bun), locuinta stabila.. si merge si planul asta, dar fara astea mai bine aman a fi tatic. Nu fac copil doar de dragul de a avea un bebe.. un copil aduce MULTE RESPONSABILITATI.

    Eu inca astept sa fiu facut unchi :X 😀 unde sper sa fiu Great :>

    • Ma bucur ca gandesti asa. Intr-adevar, aduce multe responsabilitati si multe cheltuieli, de aceea e nevoie ca situatia financiara sa fie una buna.

      Eu sunt matusa, insa din pacate nu prea am timp de nepotica mea. 🙁

  4. Astea cu sarcinile sunt atât de diferite… că nu e bine să te orientezi.

    De pildă surioara mea nu plângea deloc noaptea, a fost cred că un copil extraordinar de cuminte; mai multe nopți nedormite am avut pe timpul sarcinii, când mama fiind în vârstă, a fost o perioadă foarte grea, de la problemele mamei cu spatele că nu prea mai putea face nimic, o perioadă în lunile 5-6 când avea contracții false foarte des plus alte probleme, stăteam cu nopțile cu telefonul gata să sunăm la salvare… și nah… când știai că îi e rău… ia și dormi cineva prin casă.

    • Ah, imi pare rau ca ati trecut prin asa ceva, imi imaginez ca a fost foarte greu. Bine ca totul s-a terminat cu bine si ca acum ai o surioara cuminte si dragalasa! 🙂 Am citit posturile tale in care mai scriai de ea si mi s-a parut foarte dragut. 🙂

      • Ea e bine… mama nu prea. A rămas cu probleme mari cu spatele după sarcină, plus că un copil și după tot îl iei, îl ridici, îl pui. Și tot nu a putut multe. Când avea 2-3 ani abia ne aștepta pe noi, că noi o luăm, o aruncam pe sus, o jucam pe picioare, o țineam pe umeri, o căram în spate… o zgihuiam… cum le plac copiilor. Mama nu prea poate.
        Oasele nu mai sunt aceleași după 30-35 de ani la femei. Poate că în mod normal o femeie se simte la fel, dar coloana altfel ține greutate și altfel își revine la 20 de ani și altfel la aproape 40. A și stat în spital cu probleme la 3 luni după sarcină… au fost multe.
        I-au spus medicii chestia asta, dar mama zicea… că se simte bine, că nu a avut niciodată probleme, că e sprintenă, că merge cu bicicleta, că duce mult în spate…

        Nici o poveste cu copii nu e frumoasă și ușoară în totalitate. Și eu și fratele meu o iubim enorm și de asta vorbim foarte frumos de ea și ne lăudăm cu ea peste tot. Și așa face orice părinte, orice bunic.
        Și niciodată poți spune că s-a terminat… nici când ajungem cum ajungem noi la vârsta noastră pe picioarele nostre. Părinții își fac griji oricum… chiar dacă uneori nu ne spun.

        • Da, parintii sunt parinti mereu, nu se termina tot cand copilul face 18 sau 21 de ani. Si pe mine, la 24 de ani, ma mai sprijina parintii cand pot, cu ce pot. Si pe sora mea, la 32 de ani, o ajuta. Asta e. Mereu o sa ne ajutam unii pe altii. Si bunicul meu, la cei 80 de ani, o mai ajuta pe mama cu diverse. Chiar daca are varsta aia, el tot parinte e.

  5. Pentru mine intrebarea cand AS vrea sa am copil nu mai este valabila, caci copilul meu s-a nascut deja. 🙂 Aveam 31 de ani cand l-am nascut, iar eu si tatal lui eram casatoriti de 7 ani.
    Si ca tot am adus vorba de copilul meu, uite Mihaela ce felicitari face el la gradinita. 🙂 Sunt o mamica foarte mandra. 🙂

    http://victoria.revistatango.ro/2011/06/felicitari-babymade/

    http://fashionstylebeautyandmore.blogspot.com/2011/05/ziua-mamei-8-mai-2011.html

    • Foarte frumoase desenele si felicitarile! Am gasit si eu una din felicitarile pe care le-am facut la gradinita, pentru mama. Sta la loc de cinste acum. 🙂 Faci foarte bine ca le pastrezi, cu siguranta va dori sa le revada cand va fi mai mare.

    • Si eu simt asta. Vreau sa rezolv intai cu cariera, sa fiu pe drumul cel bun, si abia apoi ma voi gandi sa-mi intemeiez o familie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.