Tag: familie


Feb
2013

Norocul meu

categories: personal

Știți care e norocul meu? Știți de ce reușesc să mă descurc, să nu mă autodistrug, să reușesc să trec peste toate? Știți de ce sunt o persoană atât de puternică, deși pe dinafară par fragilă?

Datorită părinților mei. Datorită prietenilor mei. Datorită acelor persoane care mereu mi-au spus că sunt deșteaptă, că sunt frumoasă, că sunt muncitoare, că pot reuși orice îmi propun. Nu notele bune de la facultate, nu rezultatele bune m-au determinat să trec (măcar parțial) de neîncrederea în mine și în ceea ce pot face, ci ei, acele persoane cu suflet mare, datorită cărora acum trăiesc, sunt sănătoasă, fericită și mulțumită de mine, așa cum sunt eu. Nu aș dori să fiu altcineva, nu aș vrea să fiu o altă fată, chiar de e vorba de una mai frumoasă, mai harnică, mai inteligentă. Nu, mă iubesc așa cum sunt, datorită lor.

Așa cum ei m-au încurajat, au fost și persoane care m-au descurajat. Dacă nu aveam deja o fundație solidă de încurajări, de vorbe bune, de iubire, dacă aș fi avut un psihic slab, acum aș fi fost fie anorexică sau bulimică, fie depresivă, fie la pământ sau în prag de sinucidere. (more…)


Nov
2011

Cu toţii avem dreptul de a fi fericiţi

categories: personal

Este important ca niciodată să nu ne considerăm mai prețioși decât suntem. Bineînțeles, este recomandat să ne iubim, să ne respectăm, și e absolut normal să ne considerăm pe noi înșine cei mai importanți, dar nu trebuie să trăim cu impresia că suntem sau ar trebui să fim pe planul întâi pentru toți cei din jur.

Nu putem avea așteptări ridicole de la familia, prietenii și cunoștințele noastre. Nu putem și nu trebuie să le cerem să-și trăiască viața în funcție de noi.

Cei dragi au dreptul de a fi fericiți, chiar dacă noi suntem supărați. Nu înseamnă să ne râdă în față atunci când noi plângem, dar nici ca noi să le cerem să fie și ei supărați, zile în șir, doar pentru că noi suntem. Este extraordinar de egoist să ceri cuiva să se simtă rău, să plângă, să sufere, doar pentru că tu așa te simți. Mai ales când te aștepți să se comporte astfel zile și luni în șir. Da, să-ți fie alături, da, să te asculte, da, să te înțeleagă, da, să te îmbrățișeze. Dar atât.

Cei dragi au dreptul să ne povestească de bucuriile lor, chiar dacă noi nu avem parte de unele asemănătoare. A nu se înțelege că trebuie să se laude în fața ta, să te facă să te simți prost sau jenat. Dar ce prietenie este asta, dacă cineva nu-ți poate împărtăși din fericirea lui? Nu știu alții, dar eu tocmai aceste discuții le apreciez cel mai mult, ador ca familia și prietenii să-mi povestească că sunt fericiți, că au reușit să obțină ce-și doresc, că le merge totul bine. Chiar cred că oricât de oameni am fi, măcar pe familie și prieteni n-ar trebui să fim invidioși.

Cei dragi au dreptul să-și îndeplinească visele, chiar dacă noi nu putem să o facem. Au dreptul să se căsătorească, chiar dacă tu de-abia ai trecut printr-un divorț dureros. Au dreptul să aibă copii, chiar dacă tu nu ai sau nu poți avea. Au dreptul să-și cumpere o mașină scumpă, chiar dacă tu ai probleme mari cu banii. Au dreptul să zâmbească, să iubească, să se distreze, chiar dacă tu nu poți face asta.

Nu fiți egoiști, lăsați-i pe alții să fie fericiți. Nu le purtați pică că au motive de bucurie și voi nu aveți. Dacă și ei ar fi nefericiți, ca voi, nu s-ar rezolva nimic. Nu furați din fericirea altora, nu le cereți și mai ales nu le impuneți să-și șteargă zâmbetul de pe față. Ar trebui să aducem bucurie pe lumea asta, nu să împrăștiem negativism și durere pretutindeni.


Nov
2010

Cateva cuvinte despre infidelitate

categories: personal

Citatul zilei: “M-as baga intr-o relatie serioasa …. dar nu stiu intr-a cui !

Circula ieri pe Twitter si nu puteam sa nu ma gandesc cat adevar este in spatele unor cuvinte spuse in gluma. Nu am putut intelege niciodata si nici nu cred ca voi ajunge sa inteleg de ce unele persoane aleg sa se injoseasca atat de tare incat sa desparta cupluri, familii, sa lase copii fara parinti, doar pentru cateva clipe de asa zisa fericire.

Cum poti sa fii multumit stiind ca ai furat viata altcuiva, ca ai calcat cu picioarele peste fericirea unei persoane? Cum poti sa stai linistit, fara sa te gandesti ca vei pati si tu acelasi lucru in viitor, partenerul tau prezent avand deja antecedente? Cum poti dormi noaptea stiind ca din cauza ta o persoana nevinovata plange si sufera deoarece toate visele pe care le avea s-au destramat?

Prea multe persoane dragi mie au suferit din cauza acestor persoane care nu sunt in stare sa-si creeze propria viata, astfel incat simt nevoia sa o fure pe a altcuiva. Prea multe lacrimi, prea multa disperare si suferinta am vazut in ultimii ani, asa ca nu voi avea niciodata nici cea mai mica compasiune sau intelegere pentru cei care strica ceva ce a fost creat din iubire.

Stiu din proprie experienta ca daca te iubesti pe tine indeajuns incat sa nu te vinzi pentru putina iubire/bani/orice altceva ce ai putea obtine, vei rezista la orice presiune ce te-ar determina sa gresesti. Si chiar daca nu ai si tu un partener caruia sa-i fii infidel atunci cand procedezi astfel, iti esti tie infidel, pentru ca iti calci principiile si iti furi din posibilitatea de a fi vreodata cu adevarat fericit.