Tag: infidelitate

Lucruri complicate

Știți ce este tragic? Că dacă într-un cuplu un partener îl înșală pe celălalt, mai întâi află toți prietenii și eventual tot cartierul, și doar pe urmă, cu puțin noroc, află și cel încornorat.

Nici nu știți cât de repede circulă vorba, și curios e că tocmai bărbații transmit vestea cel mai bine. Ei sunt și cei care umblă mai mult pe afară, uneori la orele nopții, așa că văd mai multe. Au și mai mulți cunoscuți, cunoscuți care au și ei cunoscuți, și ce mai, bărbații bârfesc. Sau se informează reciproc. Și bărbații spun femeilor iar acestea le spun prietenelor lor. Așa că secretele nu pot fi ascunse prea bine, mai ales în cartiere cu mulți tineri. Secrete de orice tip, nu doar infidelități.

De-a lungul timpului am aflat de multe cazuri de infidelități. Și, spre rușinea mea, am preferat să păstrez tăcerea, asta deși mie mi-ar plăcea să-mi fie spus adevărul. Unul din motivele pentru care am ales să tac este că mi-a rămas în minte ceva ce mi-a povestit mai demult o prietenă. Aflase și ea de o infidelitate și i-a povestit prietenei ei, iar aceasta i-a zis că nu o crede, că e doar invidioasă și că vrea să-i distrugă relația. Și era vorba de prietene bune…

Am luat în considerare și faptul că nu e treaba mea, dacă nu am văzut eu cu ochii mei nu pot fi sigură 100% dacă e adevărat (până la urmă e vorba de o bârfă) și că cine știe, poate omul chiar știe, dar nu-i pasă sau nu vrea să fie umilit și mai mult, aflând că de fapt știu mult mai mulți adevărul. În plus există și posibilitatea să aibă o relație deschisă, mai ales în aceste vremuri moderne în care trăim.

În continuare nu știu care e cea mai bună soluție, așa că poate mă ajutați voi. Cum ați proceda, de exemplu, daca aflați că o persoană pe care nu o aveți la suflet este înșelată? Dar dacă sunteți prieten cu ambii și aflați că unul din ei îl înșală pe celălalt?

În toate aceste cazuri, ce ați face? Ați vorbi cu cel care a înșelat, i-ați spune adevărul celui înșelat sau nu v-ați băga?

“Naivele”

Cei care mă citiţi mai des ştiţi că sunt complet împotriva infidelităţii – în nici un caz nu aş avea o relaţie cu un bărbat “ocupat”. Mai mult, am o părere foarte proastă despre fetele care recurg la aşa ceva.

O mare parte din furia mea provine din faptul că nu înţeleg cum de unele fete pot fi atât de naive şi pot înghiţi atâtea minciuni, deşi au adevărul în faţă.

Dacă fata nu ştie nimic, asta e, el e un nesimţit. Însă când ştie exact cu ce se confruntă, atunci nu îi pot motiva comportamentul.

După cum bine ştiţi, aceste fete merg pe principiul “crede orice îţi zice el”. Şi el tot zice:

  • de fapt sunt despărţit de prietenă/nevastă, doar locuim împreună, că n-am unde sta în altă parte
  • prietena/nevasta ameninţă că se sinucide, că nu mă va lăsa să-mi văd copiii, nu pot divorţa acum
  • mă voi despărţi de prietenă/nevastă, însă aştept un moment mai bun
  • prietena/nevasta nu vrea să accepte despărţirea, mai durează puţin

Şi ele iau şi cred, blestemându-le pe prietene/nevaste, care-s atât de rele, vor să-i distrugă viaţa bărbatului, nu-l lasă să fie fericit. Numai că în majoritatea cazurilor, acele prietene/neveste nici nu ştiu ce se întâmplă, habar n-au că ar fi vreo problemă.

Mai târziu, de cele mai multe ori, amantele ajung să fie părăsite. Se pare că de fapt bărbatul nu a avut niciodată intenţia să se despartă de partenera oficială – da, ţeapă.

Şi ştiţi ce? Mă bucur că se întâmplă aşa, ele primesc exact ceea ce merită, deoarece au încercat să-şi construiască fericirea pe nefericirea altcuiva.

Şi da, bărbatul e principalul vinovat, pentru că a minţit şi a înşelat, însă dacă ea ştia exact care e situaţia, atunci nu poate decât să-şi reproşeze că a fost proastă de a crezut toate acele minciuni mai mult decât evidente şi că a dorit răul altcuiva. Pentru că da, a dorit ca cealaltă femeie să fie abandonată, să sufere, să dispară din peisaj, chiar de nu avea vreo vină.

În final, cred că cel mai dezamăgită sunt când văd că fete/femei pe care le credeam inteligente, cu scaun la cap, se lasă prostite în halul ăsta. Măcar nu vă mai plângeţi de situaţie, nu mai daţi vina pe soartă, luaţi şi învăţaţi din experienţa asta. Învăţaţi să vă respectaţi, să vă iubiţi, să nu vă mai bateţi joc de voi şi de cei din jur. Încercaţi să trăiţi frumos, fără să mai faceţi rău cuiva. Iubirea se poate găsi şi fără să dai cuiva în cap, credeţi-mă.

Sursă poză

Cateva cuvinte despre infidelitate

Citatul zilei: “M-as baga intr-o relatie serioasa …. dar nu stiu intr-a cui !

Circula ieri pe Twitter si nu puteam sa nu ma gandesc cat adevar este in spatele unor cuvinte spuse in gluma. Nu am putut intelege niciodata si nici nu cred ca voi ajunge sa inteleg de ce unele persoane aleg sa se injoseasca atat de tare incat sa desparta cupluri, familii, sa lase copii fara parinti, doar pentru cateva clipe de asa zisa fericire.

Cum poti sa fii multumit stiind ca ai furat viata altcuiva, ca ai calcat cu picioarele peste fericirea unei persoane? Cum poti sa stai linistit, fara sa te gandesti ca vei pati si tu acelasi lucru in viitor, partenerul tau prezent avand deja antecedente? Cum poti dormi noaptea stiind ca din cauza ta o persoana nevinovata plange si sufera deoarece toate visele pe care le avea s-au destramat?

Prea multe persoane dragi mie au suferit din cauza acestor persoane care nu sunt in stare sa-si creeze propria viata, astfel incat simt nevoia sa o fure pe a altcuiva. Prea multe lacrimi, prea multa disperare si suferinta am vazut in ultimii ani, asa ca nu voi avea niciodata nici cea mai mica compasiune sau intelegere pentru cei care strica ceva ce a fost creat din iubire.

Stiu din proprie experienta ca daca te iubesti pe tine indeajuns incat sa nu te vinzi pentru putina iubire/bani/orice altceva ce ai putea obtine, vei rezista la orice presiune ce te-ar determina sa gresesti. Si chiar daca nu ai si tu un partener caruia sa-i fii infidel atunci cand procedezi astfel, iti esti tie infidel, pentru ca iti calci principiile si iti furi din posibilitatea de a fi vreodata cu adevarat fericit.