Luni eram fericită. După un weekend în care am lucrat de dimineață până după miezul nopții eram bucuroasă că respectasem deadline-ul și predasem lucrarea. Pe lângă programul de 14-15 ore de lucru pe zi, chiar și de acasă, programul la serviciu era o nimica toată.

Marți se schimbă foaia. Se ivește oboseala. Nu că n-ar fi fost acolo și înainte, dar de-abia acum, când nu mai aveam chiar atât de mult de lucru, mi-am dat seama cât de obosită sunt. Oboseala îmi dă o stare aiurea, așa că-s prost dispusă toată ziua, morocănoasă, tăcută, nu vreau decât să-mi fac treaba și să mă duc acasă.

Miercuri mă gândeam că îmi va trece, că a fost o stare de moment. Însă tot prost dispusă sunt. A doua zi era onomastica mea și n-aveam nici un chef să mi-o serbez.

Joi mi-am revenit complet. Oboseala tot acolo era, dar e greu să rămâi supărat și morocănos când e ziua ta. Am fost felicitată la miezul nopții de Felix și Albert, a doua zi la serviciu am găsit pe masă un buchet de flori de la colegi, am sărbătorit împreună pentru că eram 6 sărbătoriți în firmă. Am primit zeci de telefoane și mesaje. Am primit cadouri. S-a întâmplat să primesc produse tocmai în această zi, deși nu erau oferite pentru onomastica mea. M-am dus la evenimentul Silhouette și am plecat și de acolo cu o punguță cu produse. Acasă am fost iar felicitată, am ieșit în oraș cu prietenii, am ajuns acasă epuizată dar fericită.

Vineri primesc și alte produse. Un colet cu mărgele comandat, cărți de la editura All. Sunt mai vorbăreață, mai veselă, dar la fel de obosită. Mă sperii de cearcănele mele, atunci când îmi scot ochelarii și le pot vedea mai bine. Clar, trebuie să mă odihnesc. Cele 2 zile libere pe săptămână au ele rostul lor, nu degeaba sunt oferite.

Sâmbătă și duminică încerc să mă odihnesc cât mai mult. Însă n-am stare. Fac curat în toată casa, ies în oraș, fac bijuterii, mă uit la seriale. Dorm iarăși mult prea puțin. Pentru că sâmbătă mă trezește curierul, mi-a adus alte cărți, iar duminică mă trezește Albert, că vrea afară.

Și așa a mai trecut o săptămână. Cu bune, cu rele. Cu momente în care simți că nu poate fi bine, cu alte momente în care se întâmplă lucruri care-ți readuc zâmbetul pe buze. Cu clipe în care te simți singur, cu altele în care ești înconjurat de oameni dragi.

Cum a fost săptămâna voastră? 🙂