Tag: zapada

Bucuria zăpezii

Nu știu dacă acum e cel mai bun moment să spun asta, dar îmi fac curaj și declar: “Iubesc iarna!”. Mai mult decât atât, iubesc zăpada, pentru că iarna fără zăpadă nu are nici un farmec – mi-a fost și demonstrat de acest Crăciun deprimant de uscat și de vremea primăvăratică de pe 12 ianuarie, ziua mea de naștere (chiar niciodată până acum nu mi s-a mai zis de ziua mea că e însorit afară și că vine primăvara).

Singurul disconfort este circulația de pe străzi dar cu toate acestea tot am reușit în weekend să ieșim în afara orașului și să ne bucurăm de munții de zăpadă de acolo. Am făcut pentru prima dată un înger de zăpadă, m-am tolănit în zăpadă, am aruncat cu bulgări de zăpadă, chiar am și început să construiesc un om de zăpadă (până când mi-au înghețat mâinile).

 

Am căutat și găsit zone cu strat înalt de zăpadă și tocmai în acelea am alergat, m-am aruncat, m-am fugărit cu cățeii mei. M-am simțit incredibil de fericită, nu mă puteam abține să nu râd cu gura până la urechi.

 

Și Albert s-a distrat de minune dar știam că de-abia așteaptă să aibă ocazia să alerge liber pe afară – cred că iarna este și anotimpul lui preferat.

Credeam că numai noi simțim așa, pentru că suntem născuți iarna, respectiv în prag de iarnă (ianuarie și noiembrie), dar și iubitul meu e încântat de zăpadă, de vremea de afară, de cât de frumos ninge.

   

Iubesc iarna, mă bucur nespus că în sfârșit a nins, că totul afară e alb. Pentru unii această vreme e deprimantă, pe mine mă liniștește și mă bucură. Cât de mult îmi place să alerg prin zăpadă! Ce sentiment plăcut e când vii în casă înfrigurat și te cuibărești lângă iubit, cu o cană de ceai fierbinte în mână! Cât de gustoasă este acum supa caldă și mâncarea gătită! Ce priveliște de poveste mă încântă de fiecare dată când mă uit pe fereastră! Cu câte amintiri frumoase din copilărie vine această iarnă!

Nu vă supărați pe mine, știu că mulți v-ați săturat de vremea de afară, de frig, de zăpadă. Eu însă nu pot decât să mă bucur că vremea este așa cum trebuie să fie, pentru că zău că m-a speriat soarele și temperaturile ridicate din octombrie și noiembrie, când ieșeam în sandale afară, cerul senin și soarele din miezul lui ianuarie și lipsa de zăpadă de până la sfârșitul lui ianuarie.

Weekend cu aniversări, zăpadă și voie bună

Și a mai trecut un weekend, foarte frumos de altfel, dar în care iarăși n-am mai avut timp să scriu nimic pentru blog; de fapt de-abia dacă am deschis calculatorul. Noroc de draft-uri, mai am câteva articole de rezervă, tocmai bune pentru zilele fără inspirație și/sau timp liber.

Vineri, pentru prima dată după mulți ani, am asistat la jocul de artificii organizat cu ocazia Zilelor Iașului. Am plecat înspre Palatul Culturii cu un grup de oameni, ne-am pierdut de ei pe acolo, dar am găsit alții la loc. 🙂 Mai exact sărbătoriții Raluca și Emilian, cărora le zic și aici “La mulți ani!”, și colegi de gimnaziu și liceu. Artificiile au fost ok, mi-au plăcut destul de mult, deși mă așteptam la un final mai spectaculos. Scuzați poza, e făcută cu telefonul, și din păcate nu se observă mare lucru.

După artificii, ne-am oprit puțin în Underground Pub, ne-am înveselit acolo, ocazie cu care m-am mai dezghețat și eu puțin. Trebuie neapărat să ies mai mult în cluburi, să mai dansez, sunt mult prea serioasă pentru vârsta mea…

A venit și ziua de sâmbătă, zi în care a fulguit deasupra mea. Am făcut un mic drum până la Mănăstirea Hadâmbu, cu cățel (dar fără purcel 😛 ), și am avut surpriza să constatăm că acolo ningea serios. Jumătate din drum prezenta o imagine de toamnă perfectă, jumătate un peisaj de iarnă. Foarte frumos.

(more…)

Ninge

A venit iarna si in Iasi. Ninge de 2 zile fara intrerupere iar Primaria a fost luata prin surprindere, ca in fiecare an (nu stiu de ce se mai mira lumea).

In parcarea mea, masinile sunt acoperite pe jumatate de zapada, si urmaresc de jumatate de ora cum 2 oameni incearca sa scoata un Smart. Le-as striga de la geam sa renunte si sa ia un taxi, ca nu au nici o sansa…Se tot cearta intre ei, imping, fac balans, dar masina nu se misca din loc. De fapt se misca – aluneca. Proprietarul a mai dat zapada din jurul masinii, a mai reusit sa parcurga 10 metri, dar cam atat. Cam am emotii cu ea, la cea mai mica greseala poate sa intre in celelalte masini din parcare. Daca vroiau iarna o masina cu care sa mearga trebuiau sa aleaga una mai mare.

Oricum, sunt singurii curajosi care incearca sa plece din parcare, celelalte masini (chiar si masini de teren) stau cuminti, asteapta sa se mai opreasca ninsoarea. Cred ca asa voi face si eu, mai ales dupa experienta din anii trecuti…fara cauciucuri de iarna, aluneci serios; daca nu ai masina 4X4, iti trebuie neaparat (si chiar si la masinile mari…aluneca si ele, am vazut ieri). Cauciucurile mele ma asteapta in Bucium, sunt cumparate, sunt pregatite…am intarziat eu sa le montez, ca intotdeauna.

E frumos afara 🙂