Monarhia a fost mereu o sursă de fascinaţie pentru mine. Citesc tot ce prind despre monarhii din Europa şi nu numai, şi dacă cu ocazia asta mai aflu şi informaţii despre istoria ţărilor în cauză, cu atât mai bine. Aşa s-a întâmplat şi cu cărţile despre Romanovi pe care le-am citit în ultima perioadă. Mai ales în Saga dinastiei Romanov, scrisă de Jean des Cars, care prezintă toţi ţarii Rusiei şi contextul în care au domnit.
Dar astăzi n-o să vă povestesc despre acea carte ci despre una mai uşurică, care se citeşte în 1-2 zile maxim, Jurnalul Marii Ducese Olga Romanova. Denumirea este puţin incorectă pentru că doar jumătate din carte este cu jurnalul fiicei ţarului, Olga, restul este cu jurnalul ţarului, pentru că Olga n-a mai scris sau şi-a ars jurnalul.
Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu povestea Romanovilor, o să fac câteva mici menţiuni. Nicolae al II-lea a fost ultimul ţar al Rusiei. A fost asasinat, împreună cu soţia sa şi cei 5 copii (4 fete – Olga, Tatiana, Maria, Anastasia, şi un băiat – Alexei), după un an de detenţie la domiciliu. Cu ei au murit şi servitorii lor loiali, care nu au vrut să-i abandoneze.
De-a lungul vieţii lor, toţi membrii familiei au scris cu religiozitate în jurnale. Dintre acestea s-au şi păstrat câteva, restul au fost arse chiar de membrii familiei regale. Aceste gânduri au fost traduse, interpretate uneori (familia mai scria şi codificat uneori) şi pot fi văzute în muzee din Rusia.
Cartea scrisă de Helen Azar se axează pe viaţa copiilor ţarului. Ne sunt menţionate întâmplări din copilărie iar transcrierea jurnalului începe de-abia din 1914. Olga povesteşte despre cum se duce la slujbele de la biserică, cum îşi petrece timpul liber, ea şi familia ei, despre vreme, despre contextul politic. În carte apar şi scrisori trimise de Olga tatălui ei. După abdicarea forţată a tatălui ei nu mai apar menţiuni în jurnal, ci doar scrisori către prieteni de familie. Povestea este aşadar continuată de jurnalul ţarului Nicolae, care îşi petrece acum tot timpul alături de familia sa, făcând treburi în grădină, participând la slujbe, citind şi jucând diverse jocuri cu copii.
Recomand cartea, chiar dacă sunteţi sau nu interesaţi de povestea familiei ţarului, măcar pentru a afla un pic din realitatea acelor zile, spusă chiar de cei care au trăit-o.
Am cumpărat cartea din librărie, la preţul întreg de 27 de lei, pentru că n-am mai avut răbdare să aştept să fie disponibilă online. Cu toate acestea, când va reveni în stoc aici, o veţi putea cumpăra la 15 lei, deci aproape la jumătate de preţ.