hand-1008103_640Nu mai sunt copil de mult, cu toate acestea jocul continuă să facă parte din viaţa mea. Cred că toţi păstrăm cu noi suflet de copil, dorinţă de răsfăţ, nevoie de a ieşi măcar pentru câteva minute din realitate. Poate nu ne dăm seama, dar apelam zi de zi la jucării. Poate nu acele jucării clasice, jucării de pluş, păpuşi, dar tot lucruri care ne fac viaţa mai frumoasă.

Jucăria mea preferată, de departe, este telefonul mobil. Cu excepţia orelor de la serviciu, sunt aproape non stop cu telefonul în mână. Telefon e puţin spus, pentru că îl folosesc 20% pentru a vorbi cu cineva direct, şi mai mult pentru diversele aplicaţii. Mă întreb uneori ce aş fi făcut dacă ar fi existat astfel de telefoane mobile când eram la şcoală. Ştiu că nu e voie cu ele deschise la şcoală, dar hai să fim serioşi, nu cred că ne-ar fi oprit această regulă. Nu ştiu cât de atentă aş mai fi fost în timpul orelor sau acasă, când îmi făceam temele. Probabil părinţii ar fi trebuit să recurgă la ceva ce am văzut pe net, şi anume să ţină telefonul la ei şi de-abia seara, după terminarea temelor, să mi-l dea.

Într-un timp mă jucam făcând bijuterii handmade. Combinam pietrele, culorile, inventam modele de bijuterii. Sunt şi la Noriel seturi pentru realizat bijuterii, speciale pentru copii de această dată. Eh, şi activitatea mea tot pe acolo era, mai mult joacă, nu am vrut să vând nimic, doar am oferit cadou. Mă surprinde şi acum când văd că sora mea încă îmi poartă creaţiile din acea vreme, ba chiar a cerut modele noi. Din păcate nu mai am timp pentru aşa ceva.

Îmi mai place să completez integrame sau să-mi ocup timpul cu Sudoku sau puzzle-uri. Jocuri care îţi pun mintea la contribuţie şi care chiar au beneficii pe termen lung. Nu mi-a plăcut niciodată să stau degeaba, mereu simt nevoia să fac ceva. Chiar şi când stau la plajă trebuie să am în mâini o carte sau un pix pentru integrame.

Tot o joacă este şi colecţionarea de diferite obiecte. Timbre, stickere, jucării. Mă mai apucă uneori cumpăratul de ouă Kinder şi păstratul jucăriilor. Până când mă apucă cheful de curăţenie şi atunci le arunc pe toate.

Mă mai joc cântând şi dansând. În maşină sau în cameră, pun melodiile preferate şi start la distracţie. De când mă ştiu îmi place să mă distrez astfel, doar eu cu mine, fără inhibiţii, fără să mă gândesc dacă îmi iese sau nu bine, fără să-mi fie frică de diverse comentarii.

Voi cum vă jucaţi?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.