Tag: ziua mea

Cum mi-am serbat onomastica

Anul acesta a fost primul an în care m-am bucurat că urma să-mi aniversez onomastica. N-am mai simţit teamă, ruşine, sau orice alt sentiment tembel asociat cu timiditatea, ci m-am gândit doar că va fi o zi foarte frumoasă, o zi în care mă voi simţi apreciată şi iubită. Şi aşa a şi fost.

Primul lucru pe care l-am făcut când m-am trezit pe 8 noiembrie a fost să-mi verific mailul şi am găsit o urare de la prietena mea dragă Raluca, şi ea sărbătorită pe 8 noiembrie:

Citeste in continuare: Cum mi-am serbat onomastica

26 & Fabulous!

Și uite că am mai îmbătrânit cu un an. 26 de ani…nu-mi vine să cred ce “mare” sunt. Parcă mai ieri aveam 17 ani, mă duceam la liceu și-mi făceam planuri de viitor. Și deodată am 26. Și în loc de liceu mă duc la serviciu însă în continuare îmi fac planuri de viitor, sper la o viață cât mai frumoasă și fericită, la o familie și prieteni înțelegători și iubitori, la sănătate și viață fără griji pentru toți cei dragi.

Asta îmi doresc eu de ziua mea. Fericire cât cuprinde, pentru cei dragi și pentru voi toți. Pentru că atunci când suntem fericiți suntem mai optimiști, mai calmi, mai binevoitori, mai prietenoși și în general mai buni.

Citeste in continuare: 26 & Fabulous!

Petreceri de ianuarie

Ce mai ianuarie! S-au adunat atât de multe evenimente, treburi de făcut, gânduri, încât de-abia acum pot sta să le sortez, să mă bucur de tot ceea ce a fost și să îmi clarific ce va fi și în continuare. Mă gândesc cu drag la această perioadă plină din viața mea, cam așa mi-aș dori să fie în fiecare zi, să nu am timp să mă plictisesc, să mă învârt dintr-o parte în altă și să fiu încărcată de energie și inspirație.

Totul a început cu revelionul, petrecut cu o parte din prietenii mei dragi, la unul din ei acasă. Am reușit să găsesc în timp util și o rochie drăguță pentru eveniment, nu neagră! 🙂 Oricum, stau și mă gândesc că decât să cumpăr o nouă rochie neagră, care oricum arată cam la fel iar în poze de-abia se observă detaliile, mai bine folosesc una din garderobă, că așa că stau vreo 3-4 rochii negre degeaba pe acolo. Revenind la petrecere, din păcate eram răcită, luasem și niște pastile, și nu am rezistat prea mult, la ora 3 dimineața dormeam de zor. Partea bună e că nu am mai avut foarte multe responsabilități, nu a trebuit eu să organizez întâlnirea, pentru prima dată în vreo 2-3 ani. Când m-am simțit obosită, m-am dus acasă, m-am culcat liniștită, nu am mai avut grija invitaților și a curățeniei de a doua zi.

Citeste in continuare: Petreceri de ianuarie