Interacțiunea cu persoane dificile

De când am terminat facultatea am uitat cum este să interacționezi cu tot felul de persoane, unele foarte diferite de tine. La serviciu consider că ne potrivim destul de bine, suntem cam toți oameni tineri, entuziaști, veseli, și nu există conflicte și nici nu apar situații care pot duce la conflicte. Și uite că până acum nu am știut să apreciez acest lucru, mă gândeam că așa este peste tot. Dar nu este.

În ultimele luni am fost pe la diverse cursuri și am avut ocazia să cunosc tot felul de persoane. Și mai ales am avut oportunitatea de a cunoaște persoane de diferite vârste, nu doar tineri de până în 35 de ani. Erau și oameni de 40, și de 50, ba chiar și spre 60 de ani. Fiecare cu obiceiurile și mentalitățile sale.

Și așa am dat peste câteva tipuri de persoane care mi-au creat greutăți, în sensul că mi-a fost oarecum dificil să reușesc să creez ceva împreună cu ei, să discut în contradictoriu fără să se ajungă la ceartă și să îi suport în general. Nu c-ar fi ei oameni răi, așa e felul lor de-a fi, eu sunt cea care trebuie să învețe să accepte orice om și să nu mă mai simt enervată dacă cineva nu face cum cred eu că ar trebui să facă.

  • Pesimistul

Sunt și eu pesimistă și recunosc că de multe ori împing un “NU” în față, fără să mai acord timp pentru a mă gândi dacă totuși proiectul este ok, dacă ar merge, dacă ar avea rezultate bune. Dar am întâlnit un altfel de pesimist. Un pesimist care are o părere foarte proastă despre țară, despre cum merg lucrurile aici, despre posibilitatea de a reuși într-o afacere. Într-o măsură destul de mare îi dădeam cu toții dreptate, știm și noi care e realitatea și-n plus, omul avea peste 50 de ani și vorbea în cunoștință de cauză. Dar chiar și așa, nu obții nimic bun dacă la orice idee de afaceri susții că nu va merge, că nu te lasă statul, că nu ai cum să reușești. Da, este foarte greu, am simțit pe pielea mea când mi s-a tăiat elanul cu impozitul forfetar de acum câțiva ani, dar asta e…Asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm și să ne plângem de milă că nu ne lasă statul să trăim. Încercăm în continuare.

  • Încetul

Încet și foarte deștept. Această persoană nu m-a enervat, ba chiar l-am admirat pentru că eu întotdeauna admir persoanele foarte inteligente. Mai mult m-a uimit pentru că nu mă așteptam ca o persoană atât de inteligentă să ia decizii atât de greu. A fost singurul care a reușit să obțină punctaj perfect la un joc. A fost singurul care a reușit să dea de capăt altui joc, deși și alte 5 persoane, și ele foarte inteligente, au încercat. Dar decide foarte greu. Gândește foarte mult orice răspuns la o întrebare, deși acea întrebare nu este neapărat dificilă.

Felul său de-a fi îl ajută în programare, domeniul în care lucrează. Însă nu cred că ar fi cu ușurință acceptat în marketing, management și mai ales vânzări. Și recunosc că mie mi-ar fi dificil să lucrez cu un om de acest gen pentru că nu am răbdarea necesară să aștept un răspuns. Nu pot aștepta 5 minute un răspuns la o întrebare simplă chiar dacă știu că acel om este foarte inteligent și răspunsul va fi cu siguranță cel corect.

  • Fără personalitate

Cel mai greu a fost să lucrez cu un om fără personalitate. Fără idei, fără dorințe, pesimist, gol. Ca o foaie de hârtie albă. Fără pasiune, fără creativitate. Măcar de-ar fi vorba de timiditate. Aș înțelege, și eu mă lupt (încă) cu timiditatea și uneori mi-e teamă să-mi exprim ideile. Dar nu este cazul.

Am mai întâlnit astfel de persoane în facultate. Dacă erau în echipa ta, erai sigur că nu vor lucra nimic. Vor sta pe margine și se vor uita, fără să dea măcar o singură idee. Se știa că va trebui să lucrezi să acoperi și partea lor. Asta dacă nu vrei să te trezești în ultima zi cu proiectul nefinalizat.

Nu știu dacă aș putea lucra cu o astfel de persoană. Nu pot să trag de cineva, să scot ideile cu forța, să împing. N-am răbdarea necesară.


Acestea fiind zise, îmi dau seama că poate nu ne plac anumite persoane însă asta e viața, nu mereu avem norocul să lucrăm cu persoane pe gustul nostru. Dacă avem de-a face cu un persuasiv exagerat sau cu un om fără personalitate, trebuie să avem capacitatea de a-i accepta și de a găsi o modalitate de a lucra împreună cu aceștia, fără nervi, fără conflicte. Pentru că până la urmă și asta este o dovadă de leadership, să fii capabil să creezi și să menții un mediu de lucru disciplinat și liniștit.

Ce tip de persoană vă creează probleme la locul de muncă? Sau în proiecte? Sau în viața de zi cu zi?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

9 Comments on Interacțiunea cu persoane dificile

  1. Nice
    March 20, 2013 at 9:34 am (5 years ago)

    Prin natura jobului(poate si de asta l-am ales) intru destul de rar si de putin timp in contact cu sefii sau colegii. Sunt oameni si oameni, dar cel mai tare ma deranjeaza cei cu aere de superioritate, cei care considera ca le stiu ei pe toate, care isi imagineaza ca sunt buricul pamantului, ei sunt desteptii, ceilalti prosti si se simt datori sa ii lumineze pe cei din urma cu intelepciunea lor. The know-it-alls din imaginile afisate in articol.
    Incerc sa ma feresc de ei, mai ales ca blogosfera e plina de astfel de personaje.
    Nici celelalte tipuri descrise de tine nu sunt mai placute, dar tu ai exagerat cu defectele, cu astfel de oameni e imposibil sa interactionezi. Daca ei exista, si sunt chiar asa cum i-ai creionat tu, e clar ca au o problema. Nu simpatizez nici pesimistul si nici pasivul. Efectiv nu ai ce sa discuti cu ei, te enerveaza, te demoralizeaza si pe tine o astfel de atitudine si mentalitate.

    Reply
    • Mihaela
      March 20, 2013 at 10:00 am (5 years ago)

      Nu, cam asa sunt, cel putin asa i-am perceput eu dupa cateva zile in care am stat impreuna si am lucrat. Eu mai ales cu pasivul am o problema, eu nu pot lucra cu astfel de persoane. Nu vreau sa fac munca altuia, nu vreau sa stau cu oameni atat de…goi langa mine.

      Reply
  2. Aliceee Traveler
    March 20, 2013 at 9:52 am (5 years ago)

    Nu prea am de a face cu astfel de oameni insa in general ma enerveaza oamenii negativisti, pesimisti, care sunt mereu nemultumiti

    Reply
    • Mihaela
      March 20, 2013 at 10:03 am (5 years ago)

      Da, si pe mine…

      Reply
  3. Hapi
    March 20, 2013 at 10:13 am (5 years ago)

    Hm- tot prin natura muncii-ma deranjeaza agresivii. Cei care tipa daca nu primesc raspunsul pe care il spera – asta si pt ca eu interactionez cu simpli muncitori, constructori, soferi, etc 🙂

    Reply
    • Mihaela
      March 20, 2013 at 2:25 pm (5 years ago)

      Da. Nu prea am interactionat cu agresivi pana acum…din fericire.

      Reply
  4. Oana
    March 20, 2013 at 12:35 pm (5 years ago)

    Din cei descrisi de tine, cel mai tare ma enerveaza cei fara personalitate. Mai bine vorbesc cu o floare decat cu un om de genul ala.

    Reply
    • Mihaela
      March 20, 2013 at 2:24 pm (5 years ago)

      Da, si pe mine la fel.

      Reply
  5. Ramona.
    March 25, 2013 at 2:04 am (5 years ago)

    Si eu sunt pesimista, insa am motive(cel putin asa cred eu), consider ca adevarul e adevarat si pace , asta ma face sa fiu foarte pesimista.
    Cei mai dificili mi se par cei care dau dovada de un tupeu si ii doare in … spate de parerile altora…
    Sa nu mai vorbesc de cei agresivi, stiu si femeie agresive nu e o nautate, cand vad astfel de caractere prefer sa ma dau in spate.

    Reply

Leave a Reply

More in personal
Despre Social Media Summit Iași 2013

Aș putea spune că participarea la Social Media Summit a fost un obiectiv pentru acest an, mai ales că nu...

Close