Lipsă de interes

Am vrut să profit de această perioadă pentru a scrie pe blog. Pentru a răspunde la comentarii. Pentru a pregăti articole pentru zilele viitoare, care vor fi mai aglomerate. Dar n-am putut.

Nu ştiu dacă e din cauză că am acest blog de 4 ani şi că încet, încet, începe să se instaleze monotonia. Nu ştiu dacă e pentru că nu am mai făcut nimic ce merită menţionat aici. Dar de câte ori mă aşez în faţa calculatorului şi vreau să scriu ceva, observ că nu pot. Orice aş vrea să zic mi se pare lipsit de importanţă şi deloc util.

Mă gândesc uneori să public pe blog doar informaţii de interes public. Fără gânduri, fără lucruri personale. Asta ar însemna probabil unul, două articole pe lună. Aş putea sta departe de blog pentru atât de mult timp? Nu e vorba numai de scris aici, de împărtăşit, pentru mine contează mult şi comunicarea cu voi. Faptul că-mi spuneţi părerile voastre, că mă sfătuiţi, că vă bucuraţi sau vă întristaţi pentru mine. Dacă aş renunţa la a scrie lucruri personale, ar fi ca şi cum aş renunţa la o prietenie.

O să mă bucur de aceste zile relativ libere. S-a făcut mai frumos afară, voi continua să ies, să fac activităţile care îmi fac plăcere. Nici să scrii din obligaţie nu este bine. O să scriu când o să simt nevoia, când o să vreau să povestesc ceva. Nu vreau să public pe blog lucruri doar de dragul de a avea un post pe zi. Pentru că se simte când nu faci ceva din plăcere.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

16 Comments on Lipsă de interes

  1. Hapi
    April 22, 2013 at 12:11 pm (4 years ago)

    Noi te asteptam, scrie cand ai tu chef
    Si ai dreptate, articolele “scremute” se simt. Am si eu zile in care nu pot sa scriu. Daca in mod normal as scrie ceva ce eu estimez ca fiind “bun” in 20 min, in zilele cu inspiratie proasta , stau cam o ora pe articol, sterg, rescriu…
    Nu-mi prea place sa le trantesc aiurea – gandurile pe blog -impachetate in cuvinte

    Reply
    • Mihaela
      April 23, 2013 at 9:14 am (4 years ago)

      Da, am si eu zile cand in 30 de minute scriu 3 articole. 🙂 Si zile intregi cand nu am chef sa scriu nici un cuvant.

      Reply
  2. Alexandra
    April 22, 2013 at 12:53 pm (4 years ago)

    Draga mea, alegerea de a scrie sau a nu scrie pe blog iti apartine in totalitate, nu este o obligatie, ar trebui sa scrii de placere nu fortata.

    Mie imi place enorm sa te citesc, cred ca te urmaresc de la primele postari dar, pe de alta parte, ai perfecta dreptate si te inteleg, din perspectiva bloggerului. Eu acum imi doresc sa am timp mai mult pentru blog dar nu se poate momentan, se va putea dupa ce termin cu alte proiecte din viata mea profesionala. La blog voi reveni sigur si in niciun caz nu am de gand sa ma mai simt vinovata ca nu am timp suficient de scris.

    Momentan incearca sa te bucuri de vremea asta superba si de primavara si ai sa vezi ca o sa revina inspiratia, sunt sigura! Vorba lui Hapi, noi te asteptam cumintei, nu e nicio graba!

    Te pup!

    Reply
    • Mihaela
      April 23, 2013 at 9:14 am (4 years ago)

      Multumesc Alexandra! M-au bucurat cuvintele tale.

      Reply
  3. Nice
    April 22, 2013 at 1:56 pm (4 years ago)

    De ce trebuie sa scriem zilnic pe blog? Se presupune ca suntem oameni care ne destainuim in jurnalul propriu virtual. Ne scriem problemele, intamplarile, gandurile. Nu cred ca in fiecare zi se intampla ceva atat de interesant incat sa fie creata in jurul sau o poveste demna de a fi postata drept articol pe blog. Ma rog, eu am o alta filosofie. Scriu doar cand simt ca vreau sa discut cu oamenii, cand ma framanta ceva atat de tare iar singura nu gasesc raspuns si apelez la ei.
    Ma deranjeaza enorm ca ma simt vinovata ca nu am mai scris pe blog de trei zile. Ceilalti care posteaza pe banda rulanta, articol dupa articol ma fac sa ma simt asa.
    Acestea fiind zise, vreau sa spun ca te inteleg perfect. Se creaza o presiune uriasa, exterioara, asupra noastra. Sa scriem zilnic. De ce? Pai si de viata cand ne mai bucuram? De primavara asta superba, de cerul senin, de adierea racoroasa a vantului de aprilie?
    Acum depinde si de cititorii pe care ii avem, desigur. Eu nu prea am asa ca imi pot face de cap prin parcuri si gradini ca nimeni nu imi verifica blogul sa vada daca e actualizat sau nu. Si nici eu la randul meu nu astept cu infrigurare articolele blogosferice.
    Mihaela, este normal sa simti altfel dupa 4 ani de zile de blogging. Sa te saturi. Oricat de mare e pasiunea, la un moment dat se mai si stinge. Poate nu de tot, dar nu mai e la fel de inflacarata ca la inceput. Aici vorbesc in numele meu. 😛
    Dar eu sunt sigura ca tu fiind obisnuita cu alt ritm, o sa revii la el cat de curand. Doar mandretea asta de primavara te obliga sa iesi mai des ca de obicei din casa. 😀

    Reply
    • Mihaela
      April 23, 2013 at 9:14 am (4 years ago)

      O sa revin cu siguranta. Astept sa am ce scrie. 🙂
      Eu ma simteam vinovata ca am scris doar 9 articole in 20 de zile…e neobisnuit pentru mine.

      Reply
  4. Gabriela
    April 22, 2013 at 2:03 pm (4 years ago)

    Sunt de acord 🙂 .
    Blogul acesta nu trebuie să fie o obligație ci o plăcere 🙂 .

    Reply
  5. Aliceee Traveler
    April 23, 2013 at 4:17 pm (4 years ago)

    Pentru astfel de zile iti recomand sa stai departe de blog! un pic! si vei vedea ce repede iti vin idei si te intoci cu placere
    Eu asa fac mereu :))

    Reply
  6. Carmen
    April 23, 2013 at 7:48 pm (4 years ago)

    Eu sunt convinsa ca si o mica pauza este binevenita. Ma gandesc ca mai multe activitati in aer liber sunt oricum recomandate si poate iti vor reda placerea de a scrie.

    Reply
  7. Cristina
    April 23, 2013 at 9:07 pm (4 years ago)

    Stii că pana o sa mai scrie o sa-ti duc dorul si totodata o sa fiu foarte curioasa sa aflu noutati despre tine si activitatile tale pup pana data viitoare si ai grija de tine…

    Reply
  8. Aniela Deby
    April 24, 2013 at 3:12 am (4 years ago)

    Atunci cand ai un blog, sa scrii.. e ceva ce iti intra in mana , o poti face in fiecare zi sau o data la saptamana, o data la doua saptamani, dar sa o faci cu pasiune. Nu stiu ce sa zic, am avut o perioada de 3 luni cand nu m-am atins de blog pentru ca ma plictiseam, nu mai gaseam subiecte, dar eu greseam. Aveam doar o stare instabila :>

    Reply
  9. Kadia
    April 25, 2013 at 7:42 pm (4 years ago)

    Blogul are personalitatea ta, este creat in jurul tau si in general eu vin sa te citesc pe tine, ce iti place tie, poate vad ceva sa-mi placa si mie, ce ai mai facut tu, stirile sau informatiile generale le ofera toata lumea, modul in care le vezi tu il citesc doar aici pe blog la tine, de aceea citesc un blog personal. Mie chiar imi place cum scrii 😉
    Dar, am trecut si eu prin stari similare, in care nu aveam chef de blog, daca devine doar o datorie in plus, un fel de “trebuie” sa scriu atunci nu mai este placut si poate cateva zile de pauza ajuta. Pana la urma este o activitate “extra” care ar trebui sa-ti aduca placere, nu sa creeze indatoriri.

    Reply
  10. Eva
    April 27, 2013 at 12:38 pm (4 years ago)

    Cel mai important e sa scrii atunci cand simti nevoia sa scrii, atunci cand ai ceva de impartasit, povestit, atunci cand vrei sa comunici cu cei care te citesc. Toti avem momente cand nu avem chef, cand nu ne gasim cuvintele sau cand pur si simplu nu avem ceva important de transmis.

    Reply
  11. Danny
    May 12, 2013 at 5:28 pm (4 years ago)

    Si eu simt la fel cateodata,ma confrunt cu aceeasi problema pe care ai descris-o atat de bine (“Orice aş vrea să zic mi se pare lipsit de importanţă şi deloc util”), simt ca acele lucruri care m-ar interesa pe mine nu i-ar interesa si pe altii.
    De aceea n-am o frecventa anume a postarilor, ceea ce unii mai priceputi ca mine in ale bloggingului ar considera ca nu e in regula.
    Dar mergem mai departe.

    Reply
    • Mihaela
      May 13, 2013 at 3:11 pm (4 years ago)

      Da, mergem mai departe. Ma gandesc acum sa public, daca nu e asa de important, o sa ma ierte cititorii mei. 🙂

      Reply

Leave a Reply

More in blog, personal
De pe Instagram (3)

A trecut ceva timp de la ultimul articol cu poze de pe Instagram, dar am preferat să aștept decât să...

Close