Blestemul regelui – Philippa Gregory

blestemul-regelui_1_fullsizeUitasem cât de mult îmi plac cărţile Philippei Gregory. E incredibil, a scris vreo 6 cărţi despre Casa de York, despre Tudori, şi cu toate acestea fiecare carte este interesantă, fiecare carte aduce ceva nou, fiecare carte îţi dă impresia că citeşti pentru prima dată despre aceste evenimente.

În acest nou roman istoric, Philippa Gregory prezintă viaţa lui Margaret Pole, tânăra moştenitoare a Plantageneţilor. Încă din naştere a fost un pericol pentru Tudori, fiind nepoata a doi regi (Edward şi Richard). Dar mai periculos decât ea a fost fratele ei Edward, întemniţat de la 11 ani şi executat din porunca lui Henric al VII-lea. Margaret a fost căsătorită cu un nobil modest, pentru a o ţine departe de tron. Soţul ei fiind un susţinător al casei Tudorilor, i se da în grijă moştenitorul tronului, Arthur, iar Margaret va deveni astfel o a doua mamă pentru acesta şi pentru soţia lui, Caterina de Aragon. Va continua să fie alături de Caterina toată viaţa, să-i fie doamnă de onoare atunci când se căsătoreşte cu Henric al VIII-lea, să fie guvernanta prinţesei Maria.

Alături de viaţa lui Margaret, aflăm şi despre regele Henric al VIII-lea. Îl cunoaştem ca un băieţel vesel, jucăuş, fără nicio grijă, ca un tânăr încrezător, îndrăgostit de Caterina, apoi ca un nebun care ajunge să facă orice doar ca să o aibă pe Anne Boleyn şi la final, ca un paranoic, care vede pericole peste tot, execută oameni nevinovaţi şi distruge tot în calea lui.

Nota autoarei de la finalul romanului propune ceva interesant, de care n-am mai auzit până acum. Precizează că există o cercetare curentă scrisă de Catrina Banks Whitley şi Kyra Kramer care sugerează că Henric se poate să fi avut tipul rar de sânge Kell pozitiv, care poate cauza avorturi, moarte fetală şi decesul sugarului când mama are tipul de sânge Kel negativ, mai răspândit. Sistemul Kell este asemănător cu sistemul Rh în ce priveşte complexitatea şi importanţa sa clinică.

“Whitley şi Kramer sugerează, de asemenea, că simptomele ulterioare de paranoia şi furie se poate să fi fost cauzate de sindromul McLeod, o boală întâlnită numai la oamenii cu tip de sânge Kel pozitiv. Sindromul McLeod apare în jurul vârstei de 40 de ani şi provoacă degradare fizică şi schimbări de personalitate care duc la paranoia, depresie şi comportament iraţional.” – Nota autoarei, Philippa Gregory.

Interesant, nu? Acestea fiind zise, recomand cu căldură cartea. O găsiţi în toate librăriile, la preţul de aproximativ 50 de lei.

How To Get Away With Murder

how-get-away-murder-season-2

Am aflat că vreţi să mai scriu articole despre cărţi, seriale sau filme. Şi pentru că îmi doresc ca acest blog să conţină informaţii utile pentru voi, vin cu o nouă recomandare de serial: How To Get Away With Murder, în traducere Cum să scapi nepedepsit, difuzat pe AXN.

Aş putea spune că este unul dintre serialele mele preferate. Din tot ce urmăresc eu acum, el şi The Good Wife mi se par cele mai calitative.

Serialul este despre un grup de studenţi la Drept, aleşi de către geniala lor profesoară să lucreze împreună. Tinerii vor să afle misterul din spatele unei studente ucise şi astfel intră într-o mare încurcătură, care se încheie cu ei omorând pe cineva. Profesoara îi va ajuta şi astfel sunt legaţi în încercarea de a scăpa fără să fie prinşi de poliţie.

Viola Davis o interpretează pe profesoara Annalise Keating şi joacă absolut formidabil. A câştigat pentru acest rol un Emmy, un premiu SAG şi merită să câştige şi un premiu Golden Globes.

Momentan au apărut 2 sezoane, sper că nu se vor opri aici. Vizionare plăcută!

Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord – Yeonmi Park

drumul-catre-libertate-yeonmi-parkDrumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord – O carte care te face să fii recunoscător pentru libertatea pe care nu ai obţinut-o niciodată prin luptă. Aşa caracterizează The Bookseller această carte şi nu cred că o puteam spune mai bine decât atât.

Am citit deja câteva autobiografii ale unor supravieţuitori din Coreea de Nord. Nu ştiu de ce sunt atât de atrasă de astfel de cărţi, cred că pur şi simplu mă inspiră. Când citeşti despre aceşti oameni, despre toate prin câte au trecut şi cum au reuşit să supravieţuiască, îţi dai seama cât de mărunte sunt grijiile tale. Astfel de cărţi te fac să te întrebi cu ce poţi ajuta tu, ce poţi face ca să îmbunătăţeşti viaţa cuiva din jurul tău.

Yeonmi Park s-a născut în Coreea de Nord. Nu are decât 21 de ani, însă a trăit mai multe decât majoritatea dintre noi. Şi aşa firavă cum e (puteţi observa din imaginea de pe carte), a supravieţuit. Şi foametei, şi frigului, şi terorii.

În copilărie a avut momente când ea şi familia ei au trăit relativ bine (comparativ cu restul cetăţenilor din Coreea de Nord). Nu erau dintr-o familie cu songbun (reputaţie) bun, însă tatăl ei făcea mici afaceri, cumpăra şi vindea diferite mărfuri de contrabandă şi astfel reuşea să câştige nişte bani în plus. Au venit însă şi momente grele, când tatăl ei a fost arestat, închis într-un lagăr. Mama lui Yeonmi a trebuit să continue afacerea familiei iar Yeonmi şi sora ei, Eunmi, la nici 10 ani, au trebuit să înveţe să se descurce singure. Cât mama lor era plecată săptămâni întregi, în încercarea de a face rost de bani, cele două fetiţe mâncau libelule prăjite şi ierburi de pe câmpii. Sufereau de frig, de foame, de singurătate. Cam aşa era viaţa lor în Coreea de Nord.

A urmat China. Eunmi a găsit nişte intermediari care ajutau tinere fete să fugă în China. Nu s-au întrebat niciodată de ce nu cereau bani. A fugit întâi Eunmi, apoi Yeonmi şi mama ei. În China au fost vândute, violate, considerate nişte sclave oriunde ajungeau. Yeonmi a devenit iubita unui gangster, care o iubea în felul lui, şi a ajutat-o să o regăsească pe mama ei, care fusese vândută unui ţăran, şi apoi l-a adus şi pe tatăl ei în China, unde acesta a şi murit, fiind foarte bolnav. Pe sora ei nu a reuşit să o găsească.

S-au săturat să tot fugă şi să se ascundă de autorităţi. În China nord-coreenii găsiţi sunt deportaţi iar în ţara lor natală îi aşteaptă închisoare, tortură, foamete. Au aflat cum pot ajunge în Coreea de Sud via Mongolia, aşa că s-au îndreptat spre această ţară. Au străbătut noaptea, la -30 grade, deşertul Gobi, au supravieţuit şi unei asemenea aventuri.

Într-un final au ajuns în Coreea de Sud, dar nici aici nu le-a fost uşor. Au trecut prin săptămâni întregi de interogări, pentru a demonstra că sunt cu adevărat refugiaţi şi nu spioni. Apoi au luptat pentru a se reeduca, pentru a învăţa cum să se descurce, cum să supravieţuiască.

Yeonmi nu numai că a reuşit în doar doi ani să-şi ia bacalaureatul şi să intre la facultate, dar a devenit activistă pentru drepturile omului. Şi unul din marii duşmani ai Coreei de Nord, dovadă fiind filmuleţele de propagandă în care ea apare ca o mincinoasă şi o trădătoare de patrie.

Dintre lucrurile citite în această carte, care m-au şocat:

  • Pentru că duceau lipsă de îngrăşăminte, guvernul a cerut o cotă de dejecţii din partea fiecărei familii. WC-urile erau în curte iar fiecare familie îl încuia bine, ca nu cumva vecinii să fure în timpul nopţii excrementele din interior.
  • Mass-media străină este complet interzisă în Coreea de Nord, cu toate acestea există o cerere imensă de filme străine şi de seriale. Nu ştii niciodată când te puteai trezi cu nişte poliţişti care îţi percheziţionează casa în căutare de asemenea materiale. Ei întrerup curentul pentru că DVD-ul sau caseta să rămână blocate în aparat când intră ei pe uşă. De aceea oamenii îşi cumpără câte două videouri şi le schimbă rapid când vine vreun echipaj de poliţie.

Găsiţi această carte în toate librăriile, la preţul de 32 lei. O recomand cu căldură.

Sofia Întâi, cea mai iubită prinţesă

Cine e Sofia Intâi? Se întreabă probabil toţi cei care n-au copii ei însuşi, dar au de cumpărat cadouri pentru alţii copii. Am aflat şi eu de curând, tot prin intermediul nepoatei mele, care mă pune la curent cu toate noutăţile în materie de jucării pentru copii.

Prinţesa Sofia Întâi este un nou personaj de la Disney, vedeta unui serial TV, difuzat şi-n România de posturile Disney Channel şi Disney Channel Junior. Serialul este produs de Disney Junior şi este deja la al treilea sezon. Actori destul de cunoscuţi şi-au împrumutat vocea serialului animat: Ariel Winter (o ştiţi din Modern Family), Sara Ramirez (Grey’s Anatomy), Darcy Byrnes (Desperate Housewives), Tim Gunn (Project Runway). În serial este vorba de o fetiţă, Sofia, care ajunge prinţesă prin căsătoria mamei ei cu un rege. Ea acum trebuie să înveţe să se poarte corespunzător şi asta o va face cu ajutorul a trei zane de la Royal Training Academy. În schimb ea le oferă tuturor o lecţie în privinţa calităţilor pe care orice om ar trebui să le aibă: sinceritate şi bunătate.

Nu e de mirare că Sofia a avut aşa mare succes printre fetiţe. Orice fetiţă visează să fie prinţesă, să îmbrace rochii lungi, vaporoase, să poarte diademă şi bijuterii strălucitoare, să aibă puteri magice şi să trăiască într-un palat, alături de o mulţime de animale fermecate. Asta mi-am dorit şi eu, când eram mică, asta îşi va dori acuşi şi nepoţica mea de un an. Sora ei mai mare a cam trecut de faza Sofia, acum e faza Elsa.

La Noriel brandul Sofia este bine reprezentat. Jucăriile Sofia sunt destinate în special fetiţelor cu vârste între 2-8 ani, dar eu aş zice că cel mai iubite sunt pe la vârsta de 4-6 ani. Din colecţia de jucării Sofia fac parte păpuşi, figurine, puzzle-uri, tăbliţe sau seturi de desen, dar şi biciclete, haine, încălţăminte, ghiozdane, ba chiar şi termosuri sau corturi. Pentru că ştim ce mult îşi doresc copiii să se acopere din cap până-n picioare cu personajul preferat. 🙂

Mie mi-au plăcut în mod special setul de scris compus din agenda cu instrumente de scris şi cutia muzicala. Pentru fetiţe cu înclinaţii artistice.

set-agenda-si-instrumente-de-scris-printesa-sofia sofia-cutie-de-bijuterii-muzicala

Sunt drăguţe şi rochiile de prinţesă, poşetă, mănuşi şi bijuterii. Sunt şi utile pentru că multe din fetiţe visează să se îmbrace în costum de prinţesă la zilele lor de naştere sau la ocazii. Nu mai zic de Halloween, care a început să fie serbat prin grădiniţele şi şcolile din România.

Spor la cumpărături! Şi vouă, şi mie, mă apuc şi eu de căutat cadouri pentru nepoatele mele. 😛

În căutare de cadouri de Crăciun pentru copii

Mai este doar o săptămână până la Crăciun şi eu încă nu m-am apucat de cumpărat cadouri. M-am uitat un pic dupa cadouri de Crăciun pentru copii, pentru prietenele mele, pentru familie, dar nu prea am fost mulţumită de ce am găsit în magazine. Mi s-au părut toate mult prea scumpe pentru valoarea oferită. Nu vreau să cumpăr ceva care să fie aruncat într-un dulap sau ascuns pe undeva. Vreau să cumpăr lucruri utile sau care măcar pentru o perioadă scurtă să trezească interesul destinatarului.

Mă aşteptam ca cel puţin pentru copii să fie foarte uşor de cumpărat cadouri, dar nu e chiar aşa. Trebuie să te hotărăşti de la început dacă cumperi un cadou util, de care mai mult că sigur nici nu-i va păsa copilului, sau dacă alegi o jucărie. Ţii neapărat să-l impresionezi pe cel mic sau preferi să ajuţi părintele?

Aşadar, ce cadouri de Crăciun putem cumpăra pentru copii?

  • Îmbrăcăminte – din gama de cadouri utile şi foarte uşor de cumpărat. Nu trebuie decât să ştii vârsta şi eventual greutatea/înălţimea copilului. În rest poţi cumpăra orice doreşti, ai şi de unde alege. E recomandat că în caz că nu ştii exact detalii legate de greutate/vârstă, să iei o mărime un pic mai mare. La copii mereu e mai bine mai mare decât mai mic.
  • jucării de pluş – un pic cam demodate pentru copii din zilele noastre. Nu ştiu câţi mai apreciază astfel de jucării.
  • jocuri – Monopoly, Catan, Nu te supăra, frate sau de la Noriel, 150 de jocuri într-unul singur. Astfel de jocuri au început să fie foarte populare şi printre adulţi, aşa încât dacă alegeţi un astfel de joc e posibil că şi părintele să-l folosească. Verificaţi pe cutie vârsta pentru care sunt aceste jocuri recomandate. Nu dăruiţi un joc Catan unui copil de 5 ani (căutaţi în schimb varianta pentru copii, Catan Junior).
  • jucării educative – microscop, telescop, puzzle sau diverse seturi pentru pasionaţii de ştiinţă.
  • jucării pentru bebeluşi – jucării gingivale, zornăitori, carusel muzical, jucării din lemn. Pentru un copil ce se apropie de un an recomand jucării colorate, cu muzică, cu lumini, important e să le capteze atenţia.
  • lego – despre lego v-am mai povestit săptămâna trecută, sunt foarte populare printre copiii de acum. Aproape toţi copiii pe care îi cunosc îşi doresc lego, lego şi iar lego. Şi cum sunt disponibile aşa multe seturi, niciodată nu se vor sătura de asemenea cadouri.
  • produse pentru activităţi sportive – mingi, biciclete, trotinete. role, patine, rachete de tenis, s.a. Lista e lungă. Pentru asemenea cadouri cam trebuie să ştiţi ce pasiuni are cel mic, dacă mai are sau nu asemenea produse şi bineînţeles, dacă are permisiunea părinţilor de a practica aceste sporturi.

Spor la cumpărături!

Vizitând Italia: insula Capri

După excursiile pe coasta Amalfi şi insula Ischia, ne-am îndreptat cu vaporaşul din Napoli spre Capri, ultima oprire înainte de deplasarea spre Sicilia. Auzisem lucruri foarte frumoase despre Capri, de-abia aşteptam să văd şi eu acest loc celebru, deşi nu credeam că va fi mai grozav decât coasta Amalfi.

Ziua însă nu a început prea bine. Vremea era urâtă, ploua tare şi bătea vântul. Pe drum spre port nu ştiam sigur dacă vom reuşi să plecăm sau nu spre insulă. Cu toate acestea vaporaşul a plecat, însă am fost anunţaţi că nu vom putea petrece întreaga zi pe insulă, aşa cum era stabilit, ci va trebui să ne reîntoarcem în jurul orei 14. Se anunţa furtună pe mare şi nu se mai riscau să facă curse după acea oră.

După un drum de vreo oră am ajuns pe insulă, unde, aşa cum ne aşteptam, vremea era la fel de urâtă ca şi-n Napoli. Ploua, bătea vântul. Noroc că aveam o pelerină de ploaie. Oricum stăteau vânzători şi-n port şi vindeau pelerine de ploaie, umbrele. Isteţi.

Insula Capri este formată din două sate: Capri şi Anacapri. Le-am vizitat pe ambele. În Capri ne-am plimbat pe străzi pline de cafenele, magazine de suveniruri şi buticuri, ne-am îndreptat către Belvedere Cannone, spre sud, unde am făcut cele două poze de mai jos. Superbă priveliştea! Tot în acea zonă este şi o mică grădină botanică, foarte frumoasă, dar nu am putut sta mai mult, ploua tare, bătea vântul. Nici nu reuşeai să vezi prea bine în jurul tău, să te bucuri de toată acea frumuseţe.

insula-capri capri

Pe străduţe am găsit şi magazinul Perfumes of Capri, ne-am oprit aici, am testat câteva parfumuri. Pe mine nu m-au încântat, nu mă abat de la parfumurile mele preferate.

parfumuri-capri perfumes-of-capri

Tot în Capri am intrat un pic şi la Hotel Syrene Best Western, pentru a admira terasa plină de lămâi. Această terasă este în apropierea piscinei, deci dacă eşti cazat la acest hotel poţi înota în piscina împrejmuită de livada de lămâi. Sau poţi lua masa în livadă. Superb loc. Şi m-am şi asortat cu pelerina mea de ploaie. 🙂

 sirene-capri best-western-capri

Dacă ai posibilitatea de a stat mai mult în Capri şi ai parte şi de o vreme mai prietenoasă, poţi face o excursie opţională către Grotta Azzura sau poţi urca cu funicularul de la Marina Grande spre Capri.

După Capri, am luat autocarul şi ne-am îndreptat spre Anacapri, situat în partea de vest a insulei. Aici am şi mâncat ceva, la restaurantul Le Terrazze. Aveau meniuri stabilite, îţi alegeai pizza, paste sau peşte, primeai un desert, o băutură, pentru un preţ de 10-15 euro, nu mai ţin minte exact. Personalul era prietenos, ne-au salutat în română, s-au mişcat repede, deşi localul era plin ochi.

view-of-capri pizza-capri

Cam asta a fost aventura în Capri. Scurtă şi cam gri, precum vremea de afară, dar chiar şi aşa, insula este superbă. Dacă am perceput-o aşa şi pe o astfel de vreme, păi cred că pe soare este magnifică.

Pentru pasionaţii de modă şi cumpărături

IMG_6837Poate nu este extrem de vizibil pe acest blog pentru că nu public OOTD-uri, nu vă arăt (mereu) ce mi-am mai cumpărat sau nu fac (prea des) recomandări de magazine online, dar sunt pasionată de modă, îmi place să cumpăr haine şi mai ales îmi place să le cumpăr la preţuri bune. Am o mare satisfacţie când pot economisi bani buni prin informare corespunzătoare.

Nu mulţi ştiu că-mi încep dimineţile navigând pe site-urile preferate de modă, în căutare de oferte noi. Sau că seara, când ajung acasă, intru repede pe aceleaşi site-uri de modă, să văd ce obiecte vestimentare au mai adăugat peste zi. Încerc să nu ratez vreo ofertă foarte bună şi mai ales încerc să prind hainele când de-abia sunt afişate, pentru că mărimile mici se dau imediat.

Tocmai din aceste motive mi s-a părut foarte utilă aplicaţia pentru mobil Shopador, valabilă atât pentru iOS cât şi pentru Android. Prin această aplicaţie eşti informat de campaniile promoţionale din magazinele de haine online din România. Partea care mă încântă pe mine cel mai mult e că mi-am găsit magazinele preferate în aplicaţie, magazine de unde am cumpărat de multe ori şi de care sunt foarte mulţumită (Zenda, Kurtmann).

Cum te ajută aplicaţia Shopador:

  • poţi explora cele mai tari magazine online de fashion din România
  • afli prima când acestea au campanii promoţionale atractive
  • urmăreşti magazinele preferate, adăugându-le la favorite

De exemplu astăzi am aflat de următoarele promoţii:

  • Ecco oferă 50% reducere la a doua pereche de încălţăminte pentru copii
  • 15% reducere la rochii elegante pe oRochiePeZi
  • pe BrandCircus sunt reduceri de 25% la geci şi jachete
  • Elefant oferă 70% reducere la parfumuri

Sfaturi pentru cumpărăturile online:

  • Axaţi-vă pe obiecte vestimentare care ştiţi că vă vin bine şi fără probă. De exemplu eu nu comand (aproape) niciodată pantaloni, pentru că nu sunt foarte sigură pe mărimea pe care o am şi simt nevoia să probez, să văd cu ochii mei dacă se aşază bine. În schimb cumpăr fără probleme bluze, rochii, fuste.
  • Nu vă supăraţi dacă mărimea comandată nu vi se potriveşte. Sau dacă nu vă place haina cumpărată. Toate magazinele online sunt obligate prin lege să accepte returul de produse. Banii vă vor fi restituiţi.
  • Cumpăraţi obiecte vestimentare basic de pe internet. Eu am observat că găsesc foarte greu în magazine produse simple precum tricouri albe sau negre, maiouri. Sau dacă le găseam în magazine erau la preţuri astronomice. Chiar nu mi se pare ok să dau 100 lei pe un maiou simplu. Am găsit astfel de haine simple pe Kurtmann, la preţuri decente, gen 20-30 lei.
  • Cumpăraţi cu cap. Pe modele, toate hainele arată foarte bine. Încercaţi să vă imaginaţi îmbrăcate cu acele haine. Dacă nu aveţi o silueta perfectă, nu cumpăraţi cele mai mulate sau scurte haine.
  • Citiţi bine informaţii legate de materialele din care sunt făcute hainele sau de culoare. În poze unele culori pot părea diferite de realitate. Am păţit-o şi eu, am cumpărat o rochie de un roz-magenta şi am primit acasă o rochie roz neon, pe care nu am putut să o port decât la mare, pe plajă, şi chiar şi acolo mi se părea prea ţipătoare culoarea.

Spor la cumpărături!

Croitoreasa de la Dachau – Mary Chamberlain

croitoreasa-de-la-dachau_1_fullsizeCând am ales această carte din biblioteca mamei mele mă aşteptam să citesc mărturiile unui supravieţuitor de la Dachau, dar în schimb am descoperit povestea unui personaj fictiv. Am fost dezamăgită la început, dar pe parcurs am început să fiu din ce în ce mai captivată de ceea ce citeam şi acum, la final, pot spune că este una dintre cele mai frumoase cărţi citite în acest an. Dar mult prea tristă. Mi-a lăsat un gust amar la sfârşit.

Eroina romanului este Ada Vaughan, o tânără londoneză, dintr-o familie modestă, care lucrează într-un atelier de croitorie. Este foarte talentată şi ambiţioasă, visul ei este să-şi deschidă o casă de modă, Casa Vaughan. Atunci când îl cunoaşte pe Stanislaus von Lieben, un conte maghiar este fermecată, mai ales că acesta o scoate la cele mai în vogă restaurante şi cafenele şi se poartă foarte curtenitor. O cucereşte iar atunci când o invită să meargă într-o mică excursie la Paris, Ada nu spune nu. Ignoră părerea şefei ei sau a familiei, falsifică semnătura tatălui ei pentru a-şi procura un paşaport şi pleacă la Paris, fără să anunţe pe cineva.

La Paris au parte de momente frumoase, se distrează, se plimbă, dar după doar câteva zile, începe războiul. Stanislaus îi zice Adei că nu se poate întoarce la Londra, pentru că îl vor închide iar Ada, din iubire şi din frica de a se întoarce singură acasă, rămâne cu el la Paris. Stanislaus nu mai are bani aşa că Ada îşi găseşte de lucru şi îi întreţine pe amândoi.

Războiul devine din ce în ce mai dur, nemţii intră în Franţa, aşa că cei doi fug în Belgia. La îndemnul lui Stanislaus bineînţeles. Aici Stanislaus o abandonează pe Ada şi fuge, iar aceasta rămâne singură, fugind de bombe şi adăpostindu-se într-o mănăstire.

De aici încolo urmează momente incredibil de grele pentru Ada. Nemţii o iau prizonieră, este trimisă alături de alte măicuţe (se deghizase într-o călugăriţă) să lucreze la un cămin de bătrâni, aici îl va naşte pe Thomas, copilul ei şi al lui Stanislaus. De aici este trimisă la Dachau, unde timp de câţiva ani va fi sclava comandanţilor. Le va spăla, curăţa, dar mai ales le va coase soţiilor naziştilor rochii extraordinare.

Supravieţuieşte războiului, se întoarce în Anglia, dar nu va avea parte de un final fericit. Familia ei nu o mai doreşte, de-abia reuşeşte să se întreţină. Aşa încât recurge la prostituţie iar apoi, fără să caute sau să-şi dorească, se trezeşte că are un peşte. Lucrurile merg din ce în ce mai rău, până când viaţa ei va fi complet distrusă.

Nu vă voi povesti finalul, doar menţionez că are loc un proces, Ada este judecată. M-am enervat îngrozitor citind această parte, mai ales că autoarea s-a inspirat din povestiri reale, din sistemul legal din acea perioadă din Anglia. Să citesc cum erau tratate femeile, cum erau considerate mai nimic, cum totul legat de ele era luat în derâdere…a fost foarte greu.

Croitoreasa de la Dachau este o carte pe care o recomand, este foarte interesantă. Mi-ar fi plăcut un final fericit, dar se pare că autoarea a preferat un final realist.

Ce jucării cumpărăm de Crăciun? Lego, bineînţeles!

Când mă întreabă cineva ce şi-ar dori nepoata mea cadou (de Crăciun, de ziua ei, nu contează ocazia), mi-e simplu să răspund: lego. E înnebunită după jocurile lego, ca majoritatea copiilor de vârsta ei.

De când a început nebunia cu lego în România? Din 2011. Firma Lego este însă mult mai veche, fiind înfiinţată în anul 1932 de către danezul Ole Kirk Christiansen. În România Lego a avut şi are mare succes, având o cifră de afaceri impresionantă. Dacă în 2012 cifra de afaceri era de 26994498 lei, în 2014 au ajuns la 56139883 lei. O creştere cu 107% în doar 2 ani!

Mi-a fost un pic greu la început să înţeleg de ce aceste jucării au aşa mult lipici la copii. De ce sunt mai dorite ca păpuşile Barbie, jucăriile de pluş sau maşinuţele? Cred că farmecul lor constă în faptul că fac apel la creativitate, că sunt actuale, că apar permanent colecţii cu personaje noi sau din contră, foarte cunoscute şi iubite de către cei mici.

Jucăriile Lego sunt împărţite în mai multe colecţii. La Noriel am găsit disponibile colecţii precum Lego Friends, Lego City, Lego Star Wars, Lego Minecraft, Lego Jurassic World, Lego Disney Princess, Lego Elves. Nepoţica mea e fan Lego Friends, are multe din seturile din colecţie. Lego Friends este destinat fetiţelor, se axează pe “aventurile” a 5 prietene: Olivia, Stephanie, Emma, Mia şi Andrea. Apar şi personaje secundare, animăluţe, plus case, destinaţii turistice, autovehicule.

Jucăriile tip Lego nu sunt printre cele mai ieftine jucării de pe piaţă, dar preţul se justifică prin calitatea materialelor, prin faptul că producătorii se asigură ca jucăriile să fie lipsite de pericol pentru copii. Ştiaţi că şi capurile figurinelor de Lego sunt găurite complet, pentru că în caz de înghiţire/blocare în gât, copilul să poată continua să respire?

Preţurile pentru un set Lego pornesc de la 40 lei şi pot urca până la 600 lei, poate şi mai mult. Bineînţeles că seturile de peste 200 lei sunt mult mai mari decât cele mai ieftine, dar chiar şi cele mici sunt foarte frumoase, mai ales că în timp ele pot fi combinate şi se poate crea astfel un set mai deosebit.

Singurul motiv pentru care n-aş cumpăra jucării Lego e că nu ştiu exact ce seturi au copiii, ce le lipseşte. Dar asta se rezolvă simplu, vorbesc înainte cu părinţii şi-i rog pe ei să-mi recomande exact ce să cumpăr. Şi aşa ştiu sigur că aleg ceva ce va fi cu adevărat apreciat.

Mie mi-au atras atenţia seturile de mai jos, din colecţiile Friends şi Disney Princess. Mi-ar fi plăcut să-i cumpăr de Crăciun nepoatei mele setul cu Frozen, ea fiind mare fan al acestui film, dar am aflat că l-a primit cadou în octombrie, de ziua ei de naştere. O să găsesc altceva. 🙂

pop-star-tour-bus_4 elsa-s-sparkling-ice-castle_2_1

Ce părere aveţi de jucăriile Lego? Copiii voştri sau ai prietenilor/rudelor sunt amatori de jocuri Lego?

Zâmbete pentru copii

zambete-pentru-copii

Sunteţi amatori de selfie-uri? Cred că da, pentru că ştiu că voi, cei care mă citiţi, sunteţi prezenţi pe Facebook, Instagram, şi toată ziua văd selfie-uri pe acolo. 🙂

Ce-aţi zice dacă aţi afla că un selfie valorează acum 50 lei? Sau că printr-un selfie puteţi ajuta copiii de la SOS Satele Copiilor România? Acest lucru este posibil prin noua campanie ING “Zâmbete pentru copii” prin care se încearcă susţinerea casei, familiei şi educaţiei copiilor asistaţi.

Nu trebuie decât să vă faceţi două selfie-uri, unul serios şi unul amuzant, şi să le încărcaţi aici. Trebuie să vă grăbiţi un pic, campania se încheie pe 20 decembrie 2015, aşa că hai să ne mobilizăm, să postăm cât mai multe selfie-uri, să adunăm câţi mai mulţi bănuţi. Pot fi donaţi până la 250.000 euro! Depinde doar de noi să ajungem la această sumă.