Category: blog

Despre moderarea comentariilor – din nou

S-a tot discutat despre acceptarea sau nu pe bloguri a comentariilor maliţioase. Autorul blogului trebuia să aleagă între transparenţa totală a blogului său sau curăţarea acestuia de cuvinte urâte, ironii şi alte prostioare de acest gen lăsate de oameni care uneori chiar nu au ce face. Pentru că să fim serioşi, dacă nu eşti de acord, poţi lăsa un comentariu şi fără să jigneşti pe cineva.

Însă nu am citit niciodată despre acele comentarii în care cititorii sunt jigniţi. Probabil din cauză că nu e problema directă a bloggerului, el nefiind afectat la prima vedere de cearta dintre cei care comentează, nu s-a considerat foarte important. Mulţi consideră că dacă ei nu-s luaţi la rost, atunci e perfect, nu este nici o problemă.

Poate aşa am procedat şi eu, nu pot garanta că în cei 3 ani nu am permis asemenea comentarii, însă începi să-ţi pui nişte semne de întrebare când vezi că unii dintre comentatorii tăi fideli, poate prieteni în viaţa de zi cu zi, poate prieteni bloggeri, sunt jigniţi aiurea de nişte persoane care uneori nici nu se semnează.

Cum procedezi atunci? Este poate recomandat ca blogul să fie transparent, dar această calitate a sa este mai importantă decât cei care îţi vizitează blogul zi de zi, care au fost alături de tine, care îţi comentează des, care te au în blogroll, care te-au susţinut, care poate sunt prietenii tăi? Preferi ca un comentator “rătăcit” pe blogul tău să-l jignească pe acesta, fără rost (de fapt ce motiv ar fi să jigneşti pe cineva, să-i vorbeşti cu ură, când poţi să-ţi exprimi părerea în cuvinte decente), şi astfel să-l superi şi poate chiar să-l alungi de pe blogul tău? Pentru că eu da, aşa aş face, dacă aş fi jignită şi aş simţi că acolo e un loc unde se permite să se bată joc de mine, mai ales complet aiurea, nu aş mai intra, aş renunţa la acel blog, chiar de-mi este drag. Vreau să mă relaxez şi să mă simt bine când citesc un amic blogger, nu vreau să se arunce cu pietre în mine.

Mereu am crezut că cea mai corectă metodă de a administra un blog e de a fi complet transparent. Dar de acum nu mai. Nu voi mai accepta comentarii răutăcioase, scrise fără rost, din ură sau invidie, fie că sunt cu privire la mine, fie că sunt îndreptate către cititorii mei. Îmi pun speranţa că acei cititori fideli de-ai mei nu vor lăsa vreodată astfel de comentarii pentru ca să fiu nevoită să nu le accept. Sper să nu simtă nevoia să jignească, înjure, să-şi verse năduful, tocmai aici, pe blogul meu.

P.S. Nu voi mai accepta comentarii de la aceia care nu au curajul să-și lase o adresă de e-mail validă. Citiți și articolul lui Zoso, tot ce scrie acolo e valabil și pentru mine.

Teme profesionale WordPress de la ElegantThemes

Am tot vrut să vă scriu despre noua temă și despre ElegantThemes, dar m-am luat cu altele și am uitat. De-abia azi m-am uitat prin Drafts să văd ce articole mai sunt în așteptare, am văzut titlul și am zis că e cazul să mă apuc, că apoi chiar că o să uit tot ce voiam să vă povestesc.

Așadar, știți că am schimbat tema blogului de ceva timp. Îmi plăcea mult tema Mystique (cea de dinainte) însă avea niște probleme în ultima perioadă. În primul rând au schimbat-o aproape complet, iar când am făcut update-ul m-am speriat de ce am văzut pe blog. Am reușit să pun un backup mai vechi (noroc de SpatiuWeb) și am rămas cu versiunea veche a temei, ignorând complet noul update. Cu toate acestea am început să văd tema aiurea pe calculatorul de la birou, apăreau niște liniuțe unde trebuia să scrie numele meu și data articolului + alte minuni. Nu se mai putea așa, am zis că trebuie neapărat să schimb tema.

Nu găsisem niciuna gratuită care să-mi placă. Nici cele profesionale nu mă impresionau, iar unele erau chiar scumpe. Multe pot părea foarte drăguțe la Demo, dar când le încarci pe blogul tău și-ți vezi posturile și widget-urile tale pe el, îți dai seama că nu se potrivește deloc. Și nu aveam de gând să plătesc 40-50 dolari/euro ca să realizez că de fapt nu-mi place tema aia.

Mi-a plăcut mult oferta celor de la ElegantThemes – îți oferă câteva zeci de teme, la doar 39 dolari (+TVA)/an. Dacă peste un an nu mai vrei să cumperi de la ei nu e problemă, rămâi cu temele pe care le-ai copiat deja, dar nu mai primești update-uri sau suport, ceea ce e rezonabil. În plus, ei vin cu teme noi în fiecare lună, așa că de aceeași sumă beneficiezi chiar de mai multe teme decât erau la momentul achiziționării abonamentului.

După ce am cumpărat abonamentul am văzut că într-adevăr, multe teme care-mi plăceau nu se potriveau blogului meu. Sau ar fi mers doar cu multe modificări, pe care nu aveam timp și chef să le fac. În cele din urmă am găsit tema Polished, care îmi place, seamănă destul de mult cu vechea temă a blogului, ceea ce e un lucru bun – cititorii se obișnuiesc cu formatul și nu le plac schimbările mari. Vor ca toate să fie în același loc.

Dar hai să nu o mai lungesc prea mult și să vă spun exact care sunt avantajele și dezavantajele temelor ElegantThemes:

  • primești suport gratuit – eu am vrut ca link-urile să nu fie foarte distanțate, cum era în tema originală, pentru că am un blogroll lung. Le-am scris pe forum, mi-au răspuns în 2 ore, mi-au dat un cod, mi-au spus unde să-l inserez și gata, problema mea a fost rezolvată. Ei te ajută cu orice modificare sau problemă. Muncesc mult oamenii ăștia și chiar pe bani puțini.
  • tema poate fi modificată – ai un ePanel de unde poți pune logo-ul, poți schimba font-urile (la anumite teme doar), background-ul, stilul temei – gen blog sau obișnuit, cum e la mine acum (nu posturi întregi, doar titlul și câteva paragrafe), dacă vrei categoriile să apară în meniu sau nu, managementul reclamelor, ș.a. Aveți prezentat detaliat aici.
  • ai la dispoziție o serie de shortcodes – butoane de tot felul, căsuțe diverse (info, download, warning, bio, normal), căsuțe care se măresc când dai click, tabele cu prețuri, informații autor, și multe, multe altele. Le aveți prezentate pe toate aici.
  • se pun la dispoziție și o serie de widget-uri: about me widget (o căsuță cu informații despre tine), adsense widget, advertisment (pentru bannere 125X125 – nu mai trebuie cod, ci doar imagine și link).
  • după cum am menționat și înainte, se poate păstra tema pentru mai mulți ani, chiar dacă nu alegeți să plătiți abonamentul și anul viitor, fără însă a beneficia de update-uri sau suport.
  • puteți folosi temele și pentru alte bloguri – nu sunteți obligați să le folosiți doar pentru blogul personal; acum eu sper să nu înceapă nimeni să se roage de mine pentru temele astea, că totuși 39 dolari nu e o avere și merită și oamenii ăștia să câștige ceva, la câtă muncă fac.
Nu mi-a plăcut:
  • pentru a face update la temă, trebuie copiată din nou tema, ștearsă cea veche și adăugată cea nouă. Deci dacă ați făcut modificări în cod ele vor dispărea.
  • multe din teme au niște probleme cu diacriticele (din cauza fonturilor folosite). Ei oferă niște soluții însă cam trebuie să te pricepi ca să știi unde să bagi codul ăla și cum să faci. Oricum, sunt sigură că dacă nu vă descurcați singuri și îi rugați pe forum, vă ajută, am mai citit pe acolo de astfel de cazuri.
  • îți cam trebuie un logo. Nu poți scrie pur și simplu numele site-ului, trebuie să uploadezi o imagine (cu logo-ul). Poate puteți și fără logo, dar umblând în cod, nu mă pricep.
Cam asta e cu ElegantThemes. Mulți bloggeri folosesc temele lor, am să dau câteva exemple din ce am mai văzut eu: Elena Ciric, Miss Happy, Lavinia Biberi.

Ce mesaje mai primesc [4]

M-am gândit ca de această dată să vă prezint doar mesaje ce nu conțin cereri de găzduire/dresaj câini sau intenții de cumpărare mărturii nunți și haine de lux. Să vin cu ceva nou adică. 🙂

  • Ma numesc …………. , cu domiciliu in………………….. . Ma adresez cu acest mail ca sa va intreb daca nu cumva faceti angajari ? V-am atasat un CV si o SCRISOARE de INTENTIE. – am șters numele și domiciliul persoanei în cauză; nu numai că am fost uimită să primesc astfel de cereri pe emailul blogului (am scris într-adevăr acum ceva timp că angajez o casieră, dar am dat emailul firmei), dar m-a uimit și CV-ul trimis. Pe prima pagină a CV-ului era o poză cu doamna care dorea să se angajeze și fetița ei, înconjurate de numeroase steluțe și fundițe. Pe altă pagină, la defecte: “calități negative și eu am, ca orice om de pe pământ”.
  • nu stiu daca am inteles bine dar eu sun interesat sa fac revelionul in IASI 2 perste ocupi si cu asa ceva? sunt din VASLUI – nu a înțeles bine
  • VOIAM SA STIU CE PRET AU TOATE TIPURILE DE CEAI SI DACA POT CUMPARA DIRECT DE LA DVS.. – da, iarăși vor să cumpere ceva, de data asta ceai.
  • cum as putea achizitiona colierele nissa?multumesc – în articol era menționat clar și site-ul, și magazinul. Dar e mai ușor să te uiți la poze, să intri la Contact, să trimiți mail și apoi să aștepți ca cineva să răspundă, decât să citești articolul. Anunț încă o dată că dacă răspunsul este în articol, nu răspund la mailuri. Nu am timp pur și simplu să stau să explic tuturor ceva ce am zis deja o dată.
  • oferta sistem de securitate : supraveghere video, alarma antiefractie, poarta antifurt carti etc – și un pic de reclamă, că doar nu strică. Îi anunț și pe bloggerii care lasă comentarii gen “un pic offtopic. link la articolul meu.” că primesc spam din partea mea. Blogul meu nu e site de anunțuri.
  • Sunt o clienta NISSA si mi-as dori tare mult sa aduc si pentru doamnele si d-rele din PN aceste art. de vestimentatie minunate. Daca se poate sa discutam despre o posibila colaborare, as dori sa-mi raspundeti afirmativ si sa-mi comunicati un nr. de telefon. – nu știu cum de se înțelege din articolele mele că aș vinde produse Nissa.

Inspiraţia cea de toate zilele

Am momente când mă simt complet lipsită de inspirație. Stau în fața calculatorului, cu o pagină goală în față, așteptând să-mi apară în minte cuvinte, să se lege, să aibă un rost. Dar degeaba. Aproape niciodată nu reușesc să scriu așa.

Însă de curând am realizat că această lipsă de inspirație se poate trata. Poți să ai subiecte pentru blog zilnic, care de care mai interesante, poți veni cu ceva nou, poți veni cu ceva util. Important nu este timpul pe care îl petreci scriind, ci acela pe care îl folosești pentru documentare.

În cazul blogurilor personale, precum este acesta, documentarea poate consta în următoarele:

  • ieșiri cu prietenii: socializarea e foarte bună pentru inspirație. Poți auzi o întâmplare amuzantă sau interesantă, îți poți forma o opinie despre un subiect discutat, poți afla un banc nou, ș.a. Unele dintre cele mai faine articole de pe blogul lui Cabral (de exemplu) sunt acele povestiri amuzante despre unii dintre prietenii săi (sau prietenii prietenilor săi). Bineînțeles, nu se recomandă să povestiți pe blog chestii intime dintre voi și prietenii voștri și e de preferat ca înainte să scrieți ceva, să cereți acordul lor.
  • mers la teatru, film, expoziții, târguri: nu numai că puteți povesti pe blog despre această experiență, dar puteți pune și poze, prețuri, informații utile.
  • mers cu mijloacele de transport: câte minuni nu se mai văd și aud prin mijloacele de transport…
  • întâlniri cu familia: ca și în cazul prietenilor, și rudele îți pot oferi multe subiecte de discuție. Important e să asculți. Nu te gândi la blog, articole, inspirație, ci doar bucură-te de momentele cu cei dragi, ascultă, o să-ți dai seama dacă ceva ți-a atras atenția și dorești să te exprimi prin scris.
  • călătorii: la munte, mare, în străinătate. Poți povesti apoi despre ce ți-a plăcut acolo, poți oferi detalii despre transport, cazare, poți pune poze cu obiective turistice.

Eu chiar credeam că dacă stau în casă și îmi propun să scriu articole, voi reuși. Însă de câte ori mi-am petrecut timpul liber afară, cu prietenii, cu iubitul, cu familia, în diverse locații, m-am simțit mai creativă ca niciodată. Articolele aproape că s-au scris singure.

Acum recomand ca în loc să petreceți 60 de minute în fața calculatorului încercând să compuneți ceva, mai bine ieșiți 50 de minute la o plimbare, la un suc, la ce doriți voi, și apoi rezervați-vă 10 minute pentru blog. Pentru mine a mers.

Ce mesaje mai primesc [3]

Majoritatea mailurilor pe care le primesc (trimise prin formularul de contact) sunt pur și simplu inutile, mă întreb dacă tot ce vor acei oameni e să-mi pierd timpul aiurea.

  • m-ar interesa acest produs Cană termos cu pai – Selgros (13.63 lei).Cum intru in posesia lui? Hmmm…Selgros? 
  • Buna seara,doresc o informatie. Sunt din Iasi dar stau in Bucuresti si in luna Iunie doresc sa vin in vizita cateva zile in orasul meu natal cu sotia si nu pot lasa cainele singur acasa,de aceea il voi lua cu mine dar la Iasi nu am posibilitatea de a avea grija de Ea,din acest motiv as dori sa stiu daca pot lasa cainele in Pensaiunea dvs.care sunt preturile si adresa pensiunii pentru ca sa stiu unde sa aduc cainele. AS DORI SI EU UN NR DE TELEF PT REZERVARE – vechea poveste cu găzduirea de câini; cred că ar trebui să-mi fac o pensiune, n-aș duce lipsă de clienți. 🙂
  • Caut o figurina pentru tortul miresei care sa semene cu cea din poza. Ne intereseaza ceva cu bicicleta fiind amandoi pasionati de asa ceva. Vroiam sa va intreb daca se poate face la comanda. degeaba tot scriu și în articol, și în pagina despre mine, că nu vând nimic…Cred că ar trebui să scriu asta și la pagina de Contact.
  • Sunt intr-o mare dilema!!!Vineria trecuta mi-am cumparat din magazinul Orsay ,Polus,Cluj-Napoca o bratara cu 7 randuri de margelute foarte colorate la pret de 28,90 Ron;n-a trecut o saptamana si una dintre randurile de margelute s-a rupt-acum bratara arata naspa;am pastrat bonul -oare nu am si eu o anumita garantie daca nici macar o saptamana n-a  trecut? Nu știu de ce unii presupun că eu le pot rezolva orice problemă. Nu e prima dată când mi se trimit mesaje de acest gen. Unii vor să le scriu eu cuprinsul la licență sau alte lucrări pentru facultate, alții vor să-mi rup din timp ca să le clarific lor anumite neclarități din diverse domenii.
(more…)

Wishlist [2]

Vreau…o temă nouă pentru blog! Am început să mă satur de cea prezentă, deși sunt destul de mulțumită de ea, nu-mi face probleme, nu are multe bug-uri, permite multe setări, are un afișaj foarte drăguț al comentariilor. Dar m-am plictisit. Vechea noastră problemă. Ne plictisim și de lucrurile bune, vrem altele, care poate nu vor fi la fel de bune. Și ne asumăm riscul.

Așadar, am început să caut teme noi. Din păcate nu am găsit încă nimic care să-mi placă, nu am văzut foarte multe teme noi, care să nu deranjeze ochiul și să fie plăcute. De data aceasta sunt dispusă să plătesc pentru o temă profesională, dacă îmi place mult și e bine făcută.

Aveți idei de site-uri cu teme WordPress (gratuite, plătite, nu contează)? Și pe voi, ca cititori, v-ar deranja dacă aș schimba tema? Sau chiar v-ați bucura? 😛

Mulțumesc anticipat pentru ajutor. 🙂

Blogging cu grijă

Există o vorbă de care ar trebui să ţină cont toţi bloggerii: “Dacă tăceai, filozof rămâneai.” Uitaţi şi de ce.

Blogul ne oferă posibilitatea de a ne face auziţi. Nu ştiu despre voi, dar eu mă simt mai puternică din acest motiv, ştiu că părerea mea contează, că indiferent că sunt un blogger mare sau mic, ceea ce scriu va fi mereu pe net, că la o simplă căutare pe motoarele de căutare, ce am eu de spus va fi împărtăşit cu zeci, sute, chiar mii de oameni. Însă această “putere” trebuie folosită cu grijă, ceea ce este făcut public trebuie ales şi gândit, pentru a nu apărea regrete mai târziu.

La fiecare supărare sau enervare, avem tendinţa de a intra repede pe blog şi de a ne spune oful. Dacă ne supără X sau Y vrem imediat să ne răzbunăm, să afle toată lumea cine ne-a nedreptăţit. Nu mai gândim clar, nu mai luăm în considerare toţi factorii, şi există mari şanse ca procedând astfel să facem o gafă, care mai mult ne va afecta pe noi, decât pe cei pomeniţi.

La nervi nu conştientizăm că poate nu este real ceea ce scriem, nu realizăm că poate am procedat şi noi la fel ca cei pe care îi blamăm pe blog. Nu ne dăm seama că poate este ilegal ceea ce am povestit în articol, că dacă am spus o minciună, poate cineva ştie că nu este adevărat şi ne poate da în vileag. Nu înţelegem că putem să ne facem un mare rău publicând anumite lucruri sau că putem face rău cuiva, dacă îi publicăm numele sau alte date despre el.

Şi eu am fost tentată să fac această greşeală. Uneori chiar am scris un articol complet, alteori doar mi-am tot promis că o să-l scriu. Mereu am vrut să-mi fac dreptate, mie sau altora, prin cuvinte pe blog. Un profesor a fost nedrept? Lasă, că voi povesti eu pe blog ce a făcut. O prietenă a copiat de la mine şi mi-a riscat situaţia de la şcoală? Ah, voi scrie ceva despre acest subiect. Şi tot aşa. Ceea ce m-a salvat a fost că rareori public imediat un articol, de obicei îl programez pentru zilele următoare. Iar după o noapte, lucrurile mai mereu se schimbă, trec nervii şi vezi altfel lucrurile.

Acesta este şi sfatul meu. Aşteptaţi o noapte înainte să publicaţi ceva. Dacă şi a doua zi veţi fi la fel de convinşi că procedaţi bine, ok, daţi “publish”. Dacă nu, lăsaţi articolul în drafts, până când veţi fi 100% siguri că asta vă doriţi.

Nu vă lăsaţi conduşi de sentimente negative, de ură şi nervi. Am văzut bloggeri care din aceste motive au ajuns să facă gafe foarte mari, să se confrunte apoi cu zeci de comentarii foarte neplăcute (însă meritate), pentru ca în final să nu se mai bucure de aceeaşi reputaţie. Înainte să publicaţi ceva, mai citiţi o dată, de două ori, chiar şi de trei ori articolul, gândiţi-vă dacă e corect, dacă e bine spus, dacă chiar aşa e, dacă nu aţi făcut şi voi aşa, dacă spuneţi asta doar pentru că nu vă place o marcă (dacă e vorba de un produs) sau o anumită persoană, şi nu din cauza produsului/acţiunii realizate de acea persoană.

Este posibil să realizaţi în final că aţi judecat greşit. Eu m-am cam lămurit că acel profesor (menţionat mai sus) nu dorea decât să ne pregătească cât mai bine pentru carieră, chiar dacă nu mereu a procedat aşa cum trebuie. Nu totul a fost corect, însă acum sunt împăcată cu ce s-a întâmplat, nu-l învinovăţesc de nimic, ba chiar mă simt mai puternică şi cred că am terminat şcoala cu mai multe cunoştinţe, deoarece frica m-a făcut să fiu mai silitoare şi mai atentă la greşeli.

Aşadar: aşteptaţi o noapte, citiţi de mai multe ori, gândiţi-vă bine. Şi de-abia apoi publicaţi. Nu lăsaţi impulsivitatea să vă creeze probleme.

Şi mare grijă la ce postaţi pe blog/facebook/twitter/oriunde pe net despre:

  • job, şef, colegi
  • adresă, cnp, număr telefon, alte informaţii personale
  • iubit, fost iubit (ştiu şi un caz, un cunoscut a scris pe un forum despre amanta sa, folosind numele real, iar iubita sa a găsit informaţia la o simplă căutare pe google)

În numele folosirii diacriticelor

Apreciez şi respect persoanele care promovează folosirea diacriticelor pe site-uri şi bloguri. Îmi plac articolele lor pe acest subiect, le citesc cu interes pentru a analiza posibilele avantaje/dezavantaje, mă informez ulterior şi la alte persoane, de data asta specialiste în SEO, pentru a vedea toate punctele de vedere cu privire la acest subiect.

În schimb, nu pot să-i sufăr pe cei care lasă comentarii ironice sau cu injurii în care pomenesc de lipsa diacriticelor de pe blog. În primul rând nu aşa determini pe cineva să treacă la scrierea cu diacritice. În al doilea rând, de ce v-ar păsa atât de mult dacă pe acel blog, pe care aţi intrat pentru prima dată, apar sau nu diacritice?

Despre aceşti comentatori eu nu pot spune decât că au prea mult timp liber la dispoziţie. O persoană cu ocupaţie nu se apucă să scrie pe orice blog pe care intră pentru prima dată comentarii ironice, acuzatoare, jignitoare la adresa bloggerului care nu este vinovat decât că a ales să nu folosească diacritice.

De unde atâta ură? Simplu. Lipsă de ocupaţie. Căutaţi-vă un serviciu, mai lăsaţi jocurile online şi comentariile aiurea pe oricare blog care vă iese în cale. Dacă vă consideraţi superiori şi/sau vreţi să luptaţi pentru folosirea diacriticelor, faceţi-vă un blog, scrieţi un articol pertinent, promovaţi-l. Dacă nu doriţi aşa (jocurile alea poate ocupă prea mult timp, nu mai aveţi timp şi de bloguri), trimiteţi un email – nu ironic, nu cu înjurături. Un email simplu în care să vă expuneţi punctul de vedere.

Şi să nu uit, semnaţi-vă. Indiferent că e vorba de comentariu, mail sau blog. Să ştie lumea cine e deşteptul din spatele lui.

Pozele de pe blog

Atunci când descopăr un blog nou îmi place să-l “răsfoiesc” şi în limita timpului disponibil, încerc să citesc cât mai multe articole din urmă. Aşa am descoperit că multe bloguri încarcă poze direct de pe alte site-uri, deşi există posibilitatea ca în viitor acea poză să dispară de pe site-ul sursă şi în consecinţă, să dispară şi de pe site-ul care l-a preluat.

Nu mi se par deloc atractive vizual acele goluri în articole lăsate de pozele care nu se încarcă. Strică tot articolul, uneori nici nu mai înţelegi despre ce e vorba – asta în cazul în care articolul era realizat având ca inspiraţie acea poză.

Aş vrea să vă întreb pe voi, cei care folosiţi poze direct de pe alt site-uri, fără să le salvaţi şi să le încărcaţi pe blogul vostru, de ce preferaţi această metodă. Bănuiesc că este vorba de spaţiul oferit de găzduirea web pe care aţi ales-o şi poate şi de respectarea drepturilor de autor pentru cel care a realizat poza originală. Ultimul punct însă consider că se poate rezolva cu o trimitere către site-ul sursă iar primul prin alegerea unui pachet de hosting mai bogat – sunt firme care oferă spaţiu suficient la preţuri rezonabile (firme serioase, nu fantomă sau adolescenţi care se joacă cu servere).

Eu am încărcat poze direct de pe alte site-uri doar când a fost vorba de flickr şi alte galerii de poze – de pe contul meu bineînţeles, sau de pe alte site-uri administrate de mine, care ştiu că nu vor dispărea. Altfel prefer să mă asigur şi să le încarc pe blogul meu, ca să nu am surpriza să găsesc în viitor articole ciopârţite.

Ce mesaje mai primesc [2]

Am văzut că v-au plăcut şi distrat mesajele pe care le-am primit, aşa încât vă ofer încă o serie de exemple, primite chiar de curând:

as dori sa stiu care sunt preturile si cum pot cumpara.multumesc – nu ştiu la ce preţuri s-a referit, probabil a văzut un articol despre ceva şi gata, a presupus că vând acel ceva.

as vrea sa rezerv si eu o masa de 4-5 persoana in Verve pentru maine seara..cu tine pot vorbi despre asta?ma poti ajuta? – asta ca răspuns la articolul meu în care scriam că am fost în Verve şi povesteam despre experienţa mea ca şi client.

Doresc o colaborare permanenta cu tine pentru o perioada lunga.Poti sa-mi trimiti propuneri de rochii cit mai urgent? – a înţeles că eu aş crea rochii; de unde nu ştiu…

Buna.. am citi blogul tau.. este soooper tare :* Uite eu de fapt sunt din Moldova. Am vazut si eu siteul http://asia-fashion-wholesale.com dar din pakate nu prea stiu kum se face o komanda si kum se akita., Am vazut ka tu te kam pricepi la asta. Te rog ai putea sa ma ajuti si pe mine ku kiteva informatii ? tias fi foarte recunoaskatoare Daca esti deacord.. astept sa imi raspunzi pe emeil.. Mesk anticipat.. si mult succes la blog.

Eshti sooper dragutsa si dulcika :*  no comment

ma scuzati ca va deranjez dar am si eu niste intrebari…As putea sa imi las catelul de 3 ani la dv pt 3-4 zile?Cat costa pe zi de stat acolo?v-am zis eu data trecută că trebuie să-mi deschid o astfel de afacere. Deja e al doilea email de acest tip.

buna.am o fetita superba pe nume maria ,are un par foarte cret este deosebita ,si as dori sa o vedeti pt o evuntuala reclama.are 2 ani si 8 luni. multumesc. hmm, fac şi casting pentru reclame acum. Bun.

La acestea se adaugă zeci de mailuri despre comenzile Wholesale, deja m-am săturat de ele. Îmi pare rău, dar chiar nu am timp să răspund la fiecare din ele; aveţi toate informaţiile necesare în comentariile de la acel articol, dacă vă interesează cu adevărat, veţi avea răbdare să le citiţi.