Primele zile de mai

window-755994_640Afară vremea este mai caldă, totul este înflorit, pe stradă văd cupluri plimbându-se de mână, părinţi cu cărucioare sport în care se relaxează bebeluşi zâmbitori, şi tot ce-mi doresc să fac este să stau pe o pătură şi să citesc.

Primele zile de mai, primele zile cu bujori, primele zile după scurta vacanţă de Paşte. Şi eu ce fac?

Am citit o carte despre Cernobîl. Am terminat-o aseară şi n-am putut să nu observ asemănări între încercările de atunci de muşamalizare a întregii tragedii şi scandalul dezinfectanţilor.

Au asfaltat aleea din faţa blocurilor din zona în care locuiesc. Este prima dată când fac asta, cel puţin din ultimii 10 ani. Se vede că vin alegerile. Dalele de dinainte erau un adevărat pericol public, pentru că nu erau în linie, era una mai sus, alta mai jos, o adevărată aventură dacă mergi pe ele cu tocuri. Sau dacă eşti om în vârstă, aşa cum sunt majoritatea locuitorilor din zonă.

Citeste in continuare: Primele zile de mai

Paşte + 1 mai

easter-1217473_640Anul acesta întâmplarea a făcut ca Paştele şi 1 mai să coincidă, aşa încât noi toţi am avut parte de mai puţine zile libere. Dintre acestea cea mai memorabilă a fost cea petrecută în familie. Exact cum mi-am imaginat, printre carucioare copii, jucarii, la mama acasă, cu familia aproape în formulă completă, cu bunătăţi pe masă şi pauză de la dietă.

1 mai – din fericire am avut parte de o zi frumoasă, aşa încât am putut lua masa cu familia în aer liber. Am înlocuit clasicul grătar cu ficăţei la cuptor înveliţi în bacon (cererea mea specială), salată boeuf, sarmale făcute de cumnatul meu, pască cu smântână, ciocolată şi brânză şi 2 guri de cozonac. După masă ar fi trebuit să jucăm nişte Catan, dar am renunţat până la urmă. Lipsa de chef, copiii care cereau atenţie, pofta mea de somn, toate ne-au împins să amânăm jocul pentru altă ocazie. Am stat şi-am lenevit pe fotoliile din curte, ne-am uitat la copii cum se jucau cu lego sau cu cărucioare, cumpărate de “iepuraş” de la Noriel, am făcut poze şi-am mai vorbit între noi, de nimicuri de zi cu zi.

Citeste in continuare: Paşte + 1 mai

Albena, Nisipuri sau Sunny Beach?

DSC07194Aproape în fiecare zi mă sună câte o prietenă să discute cu mine despre planuri de vacanţă. În ce staţiune să meargă, ce hotel să aleagă, sunt atracţii pentru copii, preţurile sunt decente?

Eu încă n-am început să mă gândesc la asta, dar când sunt întrebată, ştiu ce să recomand. În ultimii 3 ani am fost în Bulgaria, în 3 staţiuni diferite, Albena, Nisipurile de Aur şi Sunny Beach, şi am fost mereu mulţumită. Raportul calitate-preţ este mult mai bun ca în România. Îmi pare sincer rău să o spun, dar acesta este adevărul.

Citeste in continuare: Albena, Nisipuri sau Sunny Beach?

Am cumpărat iar cărţi cu 50% reducere

IMG_7399

Nu mai comandasem de mult cărţi online. Motivul principal este preţul lor. Pe majoritatea site-urilor preţurile la cărţi sunt fix ca în librării, la care eventual se adaugă şi cost de transport, aşa încât nu văd niciun avantaj pentru care aş cumpăra de acolo.

Eu cumpăr cărţi online doar dacă preţul este mai bun sau dacă cartea respectivă nu se găseşte deloc în librării. Altfel nu mă deranjează să merg prin librării, oricum intru săptămânal cel puţin într-una.

Anii trecuţi am cumpărat deseori de pe elefant. Aşteptam reducerile de 40 sau 50% şi luam câte 10-15 cărţi cu doar 150 lei. Spre deosebire de alte persoane, eu n-am avut niciodată probleme cu ei. În schimb am auzit/citit ce-au zis alţii de ei şi chiar dacă eu am fost mereu un client mulţumit, am luat aminte şi am fost mai precaută. Adică am comandat mai rar. Citeste in continuare: Am cumpărat iar cărţi cu 50% reducere

Si cei mari se joacă

hand-1008103_640Nu mai sunt copil de mult, cu toate acestea jocul continuă să facă parte din viaţa mea. Cred că toţi păstrăm cu noi suflet de copil, dorinţă de răsfăţ, nevoie de a ieşi măcar pentru câteva minute din realitate. Poate nu ne dăm seama, dar apelam zi de zi la jucării. Poate nu acele jucării clasice, jucării de pluş, păpuşi, dar tot lucruri care ne fac viaţa mai frumoasă.

Jucăria mea preferată, de departe, este telefonul mobil. Cu excepţia orelor de la serviciu, sunt aproape non stop cu telefonul în mână. Telefon e puţin spus, pentru că îl folosesc 20% pentru a vorbi cu cineva direct, şi mai mult pentru diversele aplicaţii. Mă întreb uneori ce aş fi făcut dacă ar fi existat astfel de telefoane mobile când eram la şcoală. Ştiu că nu e voie cu ele deschise la şcoală, dar hai să fim serioşi, nu cred că ne-ar fi oprit această regulă. Nu ştiu cât de atentă aş mai fi fost în timpul orelor sau acasă, când îmi făceam temele. Probabil părinţii ar fi trebuit să recurgă la ceva ce am văzut pe net, şi anume să ţină telefonul la ei şi de-abia seara, după terminarea temelor, să mi-l dea.

Citeste in continuare: Si cei mari se joacă

Pe linie – Serena Williams, Daniel Paisner

pe-linie_1_fullsizeCei care citiţi acest blog regulat ştiţi că am devenit un mare fan al tenisului. Simona mi-a deschis apetitul pentru acest sport şi de atunci urmăresc cu mare plăcere meciurile de tenis, în special cel feminin, dar şi cel masculin, când n-am altceva mai bun de făcut. 😛

Dacă tot îmi place aşa mult, am început să citesc şi biografii ale jucătorilor de tenis. Am început cu cea mai bună autobiografie a unui jucător de tenis, Open – Andre Agassi. Nu o spun doar eu, toată lumea are aceeaşi părere (citiţi pe Goodreads). De atunci tot caut ceva asemănător. Editura Publica a tipărit mai multe biografii şi dacă ar fi fost toate în stilul lui Open, le-aş fi şi citit până acum. Dar din păcate unele sunt scrise de jurnalişti, altele sunt exclusiv despre meciuri de tenis şi altele sunt despre diete, lucruri care nu mă interesează. Eu aş vrea să citesc mai mult despre copilăria lor, despre cum au început să joace tenis, despre greutăţile pe care le-au întâmpinat.

Citeste in continuare: Pe linie – Serena Williams, Daniel Paisner

Decoraţiuni de casă nouă

Toată lumea mă întreabă ce fac la vară, unde am de gând să-mi petrec vacanţa. Le-am spus şi lor şi vă povestesc şi vouă aici, mi-am propus în acest an să-mi reamenajez spaţiul în care trăiesc. Nu ştiu dacă voi reuşi să plec pe undeva, în schimb îmi doresc o casă cât mai frumoasă şi confortabilă.

Zilele acestea gândurile mele se îndreaptă la mobilier, culori, aranjamente. Citesc tot ce prind despre design, combinarea culorilor, pentru că astfel de informaţii chiar îmi lipseau. Este prima dată când sunt pusă în ipostaza de a alege ceva, de a-mi crea casa pe gustul meu.

Citeste in continuare: Decoraţiuni de casă nouă

Tentaţii, lângă casă

food-1081707_640Cartierul în care locuiesc este cunoscut pentru două tipuri de oameni: bătrâni şi studenţi. Tocmai de aceea nu a fost construit mai nimic aici. Nu supermarketuri, nu cafenele, nu restaurante, nu magazine. Pentru că bătrânii şi studenţii n-au bani, nu-i aşa? Şi pentru că nu prea sunt locuri unde s-ar putea construi/vinde ceva şi nici nu se dau autorizaţii de construcţie.

M-am bucurat că nu s-au construit cine ştie ce blocuri lângă mine, care să aducă aglomeraţie şi ocupare de locuri de parcare, în schimb mereu am oftat când am văzut că alţii, în alte cartiere, aveau săli de sport la parterul blocului, magazine de haine, policlinici medicale, restaurante, farmacii, supermarketuri şi tot aşa.

Citeste in continuare: Tentaţii, lângă casă

Cea mai bună cafea din Iaşi

cafea-the-beginning…este după părerea mea cea de la The Beginning. Am mai scris de ei aici, tocmai în 2014, dar am considerat acum că este cazul de un articol complet doar despre ei.

Norocul face că acest coffee boutique să se fi deschis în imediata apropiere a blocului în care locuiesc, încă din 2014, când în Iaşi nu exista nici Starbucks şi nici multe alte magazine de cafea. Am început să o cumpăr, ocazional, şi am ajuns să asociez cafeaua de aici cu o plăcere pe care mi-o fac sâmbătă dimineaţă. Aş consuma-o eu zi de zi, însă încă nu mă împac atât de bine cu programul lor de lucru. La ora 8 când se deschide The Beginning, eu deja mi-au băut cafeaua de mult şi mă pregătesc să merg la serviciu. Am observat însă că majoritatea clienţilor preferă să-şi cumpere cafeaua şi să o bea la serviciu sau pe drum spre serviciu. Mie îmi place să beau cafeaua încă de când mă trezesc. 😛

Citeste in continuare: Cea mai bună cafea din Iaşi