Dacă prima zi a fost una relaxantă, cu o mică plimbare în parc, a doua zi la Bucureşti a fost una plină de acţiune. Mi-am început ziua cu o cafea bună, cu planuri scrise pe o bucăţică de hârtie şi cu Google Maps în faţă ca ajutor. Încet mi-am făcut curaj să mă ridic din pat şi să mă duc spre metrou. Am cumpărat bilet, pentru 2 călătorii, am cerut o hartă a metroului, cu traseele şi am plecat spre Piaţa Victoriei.
Primul loc spre care m-am îndreptat a fost Muzeul Antipa (Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa). Mi s-a părut cam piperat preţul, 20 lei, dar la final pot spune că a meritat pe deplin! Vizita a început la demisol, unde este prezentată Biodiversitatea României şi sunt marcate cele cinci bioregiuni de ţară: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică. Am continuat spre parter unde Fauna Mondială este prezentată după criteriul biogeografic. La Etaj am aflat mai multe despre originile şi evoluţia vieţii, palentologice, lumea insectelor şi complexitatea speciei umane. Am putut vedea aici colecţiile geologice (minerale, roci, geme, litofize şi lemne silicifiate, meteoriţi şi tectite), colecţiile de paleontologie (fosile), colecţia de anatomie (organe şi sisteme, embrioni, dezvoltarea la diverse specii de vertebrate şi nevertebrate păstrate în formol, mulaje), colecţiile de etnografie şi antropologie), colecţiile entomologice. Am văzut şi expoziţia temporară “Zoo Monetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede”, dar nu pot spune că aşa ceva mă interesează în mod deosebit.
Cel mai mult mi-a plăcut să văd toate acele animale şi să aflu informaţii despre fiecare din ele. În faţa fiecărui exponat este un calculator unde poţi selecta unul din animalele din faţa ta pentru a citi diverse informaţii despre el.
Foarte mult mi-au plăcut şi colecţiile geologice, în special meteoriţii (pentru prima dată în viaţă am văzut un meteorit – de fapt mai mulţi) şi gemele, mai ales imitaţiile de diamante. Sunt prezentate imitaţii pentru cele mai mari sau mai celebre diamante din lume.
De interes pentru mine a fost şi zona în care se prezintă detaliat informaţii despre celule şi ADN.
În afară de colecţii, mi-a plăcut modul de organizare a muzeului, curăţenia, prezenţa tehnologiei (acel ecran touchscreen, un fel de tabletă, cu informaţii despre animalele sau subiecţii din fiecare colecţie), prezenţa băncilor pentru relaxare, politeţea angajaţilor.
Recomand vizitarea acestui muzeu, mai ales dacă aveţi copii, duceţi-i acolo, o să aibă ce învăţa şi o să le placă cu siguranţă.
După vizitarea muzeului am trecut şi pe la Cafe Antipa, cafenea în interiorul muzeului. Am comandat un Peanut butter Mocha, a fost destul de bun. Mi-a plăcut cafeneaua, am remarcat şi terasa, cred că e un loc frumos de relaxare vara. Preţurile mi s-au părut măricele, asemănătoare cu cele din cafenelele din Palas, Iaşi.
După 30 de minute de relaxare la cafenea, a urmat Muzeul Naţional al Ţăranului Român, preţ de intrare 8 lei. Acest muzeu, deşi foarte interesant, nu a fost tocmai preferatul meu. Mi-a plăcut casa lui Antonie Mogoş (casa-n casă), o casă din lemn lucrată de meşterul ţăran.
Foarte mult mi-a plăcut şi ţesătura din imaginea de mai jos (pentru mesajul de pe ea) şi reţetele culinare pentru preparate specific româneşti, pe care-mi pare rău că nu le-am pozat, să le fac şi eu acasă.
Am ieşit din muzeu, m-am mai plimbat prin zonă, am văzut Palatul Victoria, şi m-am îndreptat către Parcul Kiseleff. Acesta, deşi frumos, nu m-a dat pe spate, mi s-a părut asemănător Parcului Copou din Iaşi. Am zăbovit oleacă pe o bancă după care, presată de faptul că nu mai aveam baterie la telefon (şi aveam nevoie pentru hartă şi pentru a transmite din când în când partenerului de drum că sunt ok şi nu m-am rătăcit 🙂 ), m-am îndreptat spre hotel.
Era şi ora prânzului aşa că m-am dus la restaurantul Stradivari’s, situat chiar la parterul hotelului. Mi se pare un loc drăguţ amenajat, pe nuanţe de mov (una dintre culorile mele preferate), cu un meniu destul de diversificat şi personal prietenos şi eficient. Am mâncat o pizza delicioasă (cea din imaginile de mai jos). Preţurile mi s-au părut decente pentru Bucureşti, am lăsat acolo 30 lei pentru pizza+sos dulce+apă plata+bacşiş.
A urmat o binemeritată pauză, m-am relaxat un pic în hotel, după care am ales un obiectiv turistic din apropierea hotelului, Parcul Carol I. Şi acesta m-a surprins plăcut, nu credeam că este atât de mare şi frumos.
Primul lucru pe care l-am remarcat în parc a fost Memorialul Eroilor Neamului. apoi Monumentul Eroului Necunoscut. Am continuat să mă plimb prin parc, am luat aleile la rând, am înconjurat lacul de agrement din parc, şi m-am îndreptat către cealaltă ieşire, cu gândul să ajung la strada Xenofon, de care-mi zisese Alina.
Dacă m-aţi întreba ce mi-a plăcut cel mai mult în Bucureşti, mi-ar fi simplu să răspund: Muzeul Antipa şi stradă Xenofon, pictată de Eva Radu. Această din urmă este una dintre cele mai frumoase străzi pictate din lume. Am urcat şi coborât scările de vreo 2 ori, am admirat şi frumoasa alee Suter spre care dă strada Xenofon, casele de acolo, hotelul Carol Parc, am făcut vreo 20 de poze, şi într-un final m-am îndreptat spre hotel pentru că se înnoptase de acum.
Şi cam asta a fost a doua mea zi la Bucureşti. Despre prima puteţi citi aici. Va urma. 🙂
