50% reducere pe Elefant.ro!

Ce bine îmi pare acum că am rezistat impulsului de a comanda ceva de pe elefant.ro cu 35% reducere în acest weekend. De ce? Pentru că astăzi, 17 iunie, în intervalul orar 17.00 şi 19.00, pe Elefant.ro sunt reduceri de 50% la toată gama de carte! 🙂

Iarăşi am aflat datorită Facebook-ului – pentru a nu rata nicio ofertă urmăriţi pagina lor de Facebook.

Spor la cumpărat cărţi!

P.S. E foarte posibil să se mai blocheze site-ul de la atâtea accesări, dar încercaţi în continuare. Eu zic că se merită pentru 50% reducere!

Cireşe cu surprize

Îmi plac plăceau cireşele. Mai ales cele mai închise la culoare, coapte bine şi suculente. Mă şi jucăm, ca orice copil, punându-le la urechi, defilând mândră cu ele.

Însă de câţiva ani, de la o anumită experienţă neplăcută, am început să privesc cu neîncredere aceste fructe ale copilăriei mele. Mai exact, întâmplător, am deschis o cireaşă, înainte să o mănânc. Asta după ce deja savurasem vreo 300 grame. Şi am descoperit viermi. Vă daţi seama că m-am simţit absolut groaznic realizând că deja mă infruptasem bine cu viermi din celelalte cireşe consumate. Părinţii mei au râs de întâmplare când le-am povestit, dar eu am rămas cu spaima asta, de a găsi cireşe cu surprize.

De atunci am cumpărat mult mai rar cireşe. Dacă s-a nimerit vreodată să mănânc, le deschideam înainte ca să văd dacă au sau nu viermi. Aşa am procedat şi zilele astea, când dorul de altădată m-a făcut să cumpăr un kg de cireşe.

Deja mă simţeam absurd deschizându-le pe fiecare iar pofta din copilărie nu mai era acolo, deoarece îmi imaginam numai neplăcerile pe care le-aş putea găsi în interior. Însă după vreo 3 curate şi prin urmare, mâncate, am găsit câteva cu viermişori. Şi astfel s-a dus şi plăcerea de a mânca cireşe din acest an. De fapt, nu ştiu dacă de acum încolo voi mai avea puterea de a mânca cireşe.

Acum eu nu ştiu…exagerez cumva? Nimeresc eu prost cireşele? Sunt prea pretenţioasă, ar trebui să le servesc împreună cu surpriza din interior? Ziceţi-mi voi, că eu nu mai ştiu ce să zic. 🙂

P.S. Scuzaţi-mă dacă v-am făcut să vă piară pofta de cireşe/alte alimente, mai ales acum la ora prânzului.

The Other Woman/Love and Other Impossible Pursuits (2009)

Nu înţeleg de ce unele filme trebuie să aibă două titluri…Se pare că titlul original este Love and Other Impossible Pursuits, însă cel folosit pe afişe/la cinematografe este The Other Woman.

Dar important este că şi acest film este unul deosebit, pe care vi-l recomand din suflet. M-a surprins plăcut, alături de Married Life – uite cum unele filme care nu au fost mai deloc promovate, cu actori foarte cunoscuţi şi talentaţi, poate să-ţi lase o impresie mult mai bună decât multe alte filme comerciale, cu bugete de marketing impresionante.

Filmul este bazat pe romanul lui Ayelet Waldman şi urmăreşte destinul unei tinere, Emilia Greenleaf, care se îndrăgosteşte de unul din şefii ei, Jack Woolf, şi, rămânând însărcinată cu acesta, îl determină să divorţeze de soţia sa, Carolyne (Lisa Kudrow) şi să se căsătorească cu ea. Jack avea deja un copil de 5 ani, William, din acea căsătorie, căruia Emilia îi devine mamă vitregă.

Jack şi Emilia vor avea o fetiţă, Isabel, care moare la 3 zile după naştere. Emilia trece printr-o depresie, încearcă să fie puternică, să fie o soţie bună, să petreacă timp şi cu William, însă este foarte greu. Se simte vinovată de moartea fetiţei şi este extrem de nefericită, dar nu vrea sa recunoască nimănui, nici măcar ei, că se simte aşa.

În cele din urmă îi mărturiseşte lui Jack că a adormit cu fetiţa în braţe şi crede că a sufocat-o în timpul nopţii. Nesuportând această idee, Emilia pleacă, îşi părăseşte soţul. În cele din urmă tocmai fosta nevastă a lui Jack, Carolyne (medic), la îndemnul fiului vitreg, William, îi prezintă datele medicale şi o asigură că Isabel a murit din cauza sindromului morţii subite a sugarului şi nu din vina ei.

La final, totul se termină cu bine. Jack şi Emilia se împacă, Carolyne se căsătoreşte cu altcineva iar William înţelege că părinţii lui nu mai au nici o şansă de a se împăca, aşa că o acceptă pe noua soţie a tatălui său.

În viaţa reală lucrurile nu merg întotdeauna atât de bine. De obicei soţul îşi dă seama de greşeala făcută şi rămâne cu regrete. Fosta nevastă rămâne de cele mai multe ori singură, cu copiii, iar noua nevastă trăieşte cu frica că nu cumva să vină alta şi mai tânără, să-i subjuge soţul. Dar nu zic, poate mai sunt şi cazuri fericite (pentru toate părţile implicate), cu mica menţiune că cei care vor suferi mereu vor fi copiii.

Oricum, filmul nu promovează acest stil de viaţă. Emilia va trage nişte învăţăminte din toată această întâmplare, va suferi şi ea când tatăl ei o înşală pe mama ei (tată care îşi părăsise nevasta pentru mama Emiliei – şi exact ce a văzut în familie, a făcut şi Emilia la rândul ei). Pentru a înţelege pe deplin filmul, trebuie să vă uitaţi la el, eu am anumite prejudecăţi legate de acest subiect, aşa că l-am interpretat într-un mod, voi poate veţi înţelege altceva, veţi observa alte detalii.

Vizionare plăcută!

Trailer

Mango Bengal Spice Chutney – Bart

De când am descoperit magazinul Coffee Tea Spice Corner mi-am promis că voi încerca măcar un produs din fiecare gamă propusă de ei şi m-am ţinut de cuvânt. V-am prezentat ceaiuri, am scris şi despre cafea iar astăzi vă voi povesti câte ceva despre un sos condimentat care mie îmi place foarte, foarte mult – Mango Bengal Spice Chutney de la Bart.

Fetele de la Clubul de Carte cumpărau de ceva timp condimente de la CTS Corner şi mi le-au recomandat. Am avut ocazia să gust şi acest sos, pentru prima dată, în ianuarie, la petrecerea de ziua mea – l-am încercat atunci împreună cu biscuiţi uşor săraţi şi mi-a plăcut la nebunie!

După acel test am tot vrut să cumpăr şi eu un borcan dar mi se părea destul de scump – costă 20 lei un borcan de 300 grame. Însă în urmă cu vreo lună mi-am luat inima în dinţi şi l-am cumpărat.

Mango Bengal Spice Chutney conţine zahăr, mango, ghimbir, usturoi, chilli, chimen, kalonji, sare şi acid acetic. Este un sos condimentat bine, dulceag, cu bucăţele tăiate de mango în compoziţie.

Cel mai mult îmi place să-l servesc alături de biscuiţi săraţi. Am găsit în sfârşit o marcă de biscuiţi care să-mi placă – Tuc (aproximativ 2 lei în Carrefour) şi mereu îi servesc cu puţin sos pe ei. Îl mai puteţi servi alături de pâine prăjită sau ca sos pentru sandviş. Cred că ar merge şi ca un sos pentru carne de pui, vită sau porc.

La CTS Corner găsiţi şi alte sosuri interesante, precum şi numeroase condimente pentru gătit. Preţurile sunt bune, am înţeles că sunt mai ieftine ca în alte magazine şi ce e cel mai important, sunt chiar produse de calitate.

Iubeşte-te mai mult!

În ultima săptămână am dat un examen online la un obiect pe care îl mai făcusem la master, şi anume Negocierea în afaceri. De data asta am trecut însă prin alte capitole, pe care nu s-a pus accent în timpul masterului, dintre care unul mi-a atras atenţia în mod deosebit.

Capitolul Iubeşte-te mai mult face parte din tema 1 a cărţii domnului profesor Prutianu “Comunicare şi negociere în afaceri“, numită Antrenamentul abilităţilor sociale.

Vă redau câteva fragmente care mi-au plăcut mult:

  • Imaginea de sine a unei persoane oarecare este reflectarea unui ansamblu de percepţii interiorizate asupra propriei valori. Surprinzător sau nu, ea seamănă cu imaginea din oglindă.
  • Persoana cu o imagine de sine pozitivă se va percepe mai frumoasă, mai puternică, mai optimistă şi mai importantă decât este în realitate. Ce-i rău în asta?

În carte ne sunt prezentate şi câteva elemente ce au puterea de a stimula iubirea de sine.

  • Afirmarea de sine – “Gândeşte-te mai curând la posibilităţi decât la limite, mai degrabă la oportunităţi decât la ameninţări.”
  • Anturajul pozitiv – “Meriti sa te inconjori de oameni generosi, veseli, puternici, constructivi si optimisti, langa care te poti simti o persoana utila si importanta. Dimpotriva, persoanele depresive, crispate sau care nu-si pot reprima tendinta de a critica abuziv, cele perfectioniste si intolerante pot fi un anturaj malefic si, deseori, trebuie evitate.”
  • Conştientizarea biologicului – “Corpul care sunt, nu corpul pe care îl am.”
  • Creşterea şanselor de succes – “Finalizarea proiectelor şi reuşita acţiunilor reconfortează. Fiecare nou succes netezeşte drumul spre următorul.”
  • Trăim în prezent, aici şi acum – “Prea multe frământări şi gânduri despre trecut sau viitor generează resentimente, anxietate şi nesiguranţă.”
  • Scapă de capcana dorinţei de a plăcea tuturor – “Renunţă la dorinţa utopică de a fi pe placul tuturor. Când 80% din auditoriu agreează discursul şi comportamentul tău, este de-a dreptul perfect.”
  • Mesaj imperativ – “Pentru tine însuţi, eşti cea mai importantă fiinţă de pe Planetă! Iubeşte-te! Stimează-te! Preţuieşte-te!”

Nu pot spune decât că mă simt extrem de norocoasă să fi avut un profesor ca domnul Prutianu, care a şi scris aceste rânduri minunate. A fost o plăcere pentru mine să merg la cursurile dumnealui, să învăţ de pe cărţile pe care le-a scris. Este un om deosebit, extrem de calm, mereu cu zâmbetul pe buze. M-a uimit mai ales respectul cu care îşi tratează studenţii, lucru destul de rar întâlnit.

În ceea ce priveşte mesajul de astăzi, pot spune că mai am mult de învăţat până să ajung să mă iubesc atât cât trebuie, să ştiu să mă evaluez corect şi să am încredere în mine. Dar sunt pe drumul cel bun. Am început să scap de timiditate, am început să cred că pot să mă descurc bine şi sunt capabilă acum să mă încurajez. Mai am încă mici probleme în ceea ce priveşte subevaluarea mea şi supraevaluarea altora, dar lucrez la asta.

Review: Gama Mineral – Bourjois

Zilele trecute am prins o reducere destul de bună la Carrefour – 2 geluri de duş/un gel de duş şi un deodorant din noua gamă Mineral de la Bourjois la doar 10.50 lei. Din câte ştiu, doar un gel de duş e 10 lei iar deodorantul 12 lei, deci reducerea este una consistentă (primeşti 2 produse la preţ de unul).

Am ales pachetele de produse astfel încât să am câte un gel de duş din fiecare tip (Hidratant, Eclat şi exfoliant cu nisip alb) iar deodorantul cu care m-am ales din cele 3 disponibile este Fresh (cel pe albastru).

DEODORANT SPRAY MINERAL FRESH

  • fără parabeni, aluminiu
  • fără alcool
  • protecţie 24 ore
  • eficienţă naturală, prospeţime răcoritoare mulţumită conţinutului de oligoelemente marine

Impresii:

Îmi place parfumul său şi într-adevăr este şi răcoritor. În ceea ce priveşte eficienţa…eu aş zice că este medie. Ah, şi în nici un caz nu oferă protecţie 24 ore…de fapt aceste texte cu “protecţie 24/48 ore” mi se par chiar hilare – totuşi nu stăm atâtea ore fără să ne spălăm. Eu aş fi mulţumită dacă ar rezista 4, 5 ore.

Mă bucur însă că este mai natural – poate de aceea nici nu oferă o protecţie foarte mare.

În gama Mineral de la Bourjois sunt disponibile 3 variante de deodorante: Fresh (cel pe care vi l-am prezentat), Beaute şi Respect. Preţul lor este de 12 lei, se găsesc în varianta Deo Spray şi Deo roll-on.

GEL DE DUŞ MINERAL HIDRATANT

  • formulă 98% naturală
  • îmbogăţit cu oligoelemente marine
  • potrivit pentru toate tipurile de piele, chiar şi cele mai sensibile
  • nu conţine parabeni, săpun
  • este hipoalergenic

Impresii: Din cele 3 încercate, este preferatul meu. Parfumul este plăcut, lasă pielea curată şi catifelată. Nu usucă pielea şi poate fi folosit după epilat, fiind foarte permisiv cu pielea – nu ustură deloc.

(more…)

Regina albă – Philippa Gregory

Regina albă mi-a reamintit cât de mult iubesc romanele istorice. Îmi place să citesc o carte ce are un sâmbure de adevăr, care să mă şi înveţe ceva, să îmi trezească curiozitatea şi să mă facă să-mi doresc să cunosc şi mai multe despre acea perioadă istorică.

Am ales acest roman, în loc de “Surorile Boleyn” sau “Moştenirea Boleyn” deoarece nu ştiam mare lucru despre Războiul celor Două Roze. Despre Henric al VIII-lea şi nevestele sale am tot citit, am vizionat şi filme sau seriale, acum voiam să învăţ ceva nou.

În Regina albă aflăm povestea de viaţă a reginei Elizabeth Woodville, o văduvă săracă din mica nobilime care ajunge pe tronul Angliei, într-o perioadă tulbure. Va trebui să lupte alături de soţul ei, Edward al IV-lea, pentru conducerea ţării şi pentru dreptul copiilor lor de a le urma pe tron, nu numai cu rivalii permanenţi, Casa de Lancaster, ci şi cu fraţii, mama şi mentorul lui Edward, care aparţin de Casa de York.

Pentru fanii casei Tudor, care va urma la conducerea Angliei după Casa de York, trebuie să ştiţi că Elizabeth Woodville este chiar bunica de pe mamă a lui Henric al VIII-lea.

Puteţi cumpăra cartea cu doar 28 lei de aici. Eu intenţionez să-mi cumpăr şi alte cărţi de aceeaşi autoare, însă în limba engleză, deoarece la noi nu au fost traduse decât cele 3 menţionate la începutul articolului. Dacă sunteţi şi voi interesaţi, puteţi comanda de pe Book Depository, la preţuri foarte bune – detalii pe blogul Simonei.

Prietenii trecute şi (ne)uitate

Am momente când mă apucă un dor nebun de prietenii mei din trecut, cei de care m-am îndepărtat, dintr-un motiv sau altul, deşi speram şi credeam că vom rămâne împreună toată viaţa.

Mi-e dor de colega mea de bancă din clasele primare. Am reîntâlnit-o la facultate, dar parcă lucrurile nu au mai fost la fel, nu mai găseam foarte multe lucruri în comun, nu mai ştiam ce am putea vorbi. Acum e căsătorită şi e mamă, e atât de departe de ceea ce sunt eu acum.

Nu o voi uita niciodată nici pe Cristina, o altă foarte bună prietenă din clasele primare. Îmi voi aminti mereu cu drag de orele întregi vorbite la telefon, de cum glumeam împreună, de figura ei năzdravană. Ne-am întâlnit din întâmplare acum vreo 6, 7 ani, la o petrecere de Revelion, dar n-am avut ocazia de a discuta prea multe.

Mi-e foarte, foarte dor de verişoara mea dragă, cea mai bună prietenă a mea din gimnaziu. Nu cred că am mai râs atât de mult cu cineva aşa cum am făcut-o cu ea, eram amândouă atât de năstruşnice, mereu cu gândul la poante şi farse. Acum ea e în Grecia iar eu aici…mai vorbim, ne mai întâlnim o dată la câţiva ani. Tare mi-ar plăcea să fie mereu alături de mine, să ştiu că o pot vedea oricând.

Îmi mai este dor şi de grupul nostru din liceu – 4 fete, mereu împreună, mereu apropiate. Timpul ne-a îndepărtat, au apărut certuri sau probleme. Voi fi mereu recunoscătoare că nu am pierdut-o pe Alexandra, că am rămas cele mai bune prietene, în ciuda activităţilor diferite. Mă bucur că o mai revăd din când în când pe Petronela, că mai apucăm să ne povestim şi să discutăm de una sau de alta şi apreciez tare mult susţinerea ei – mereu a fost alături de mine. Însă mi-e dor de Bianca şi aş vrea să apucăm să ne întâlnim mai des, nu doar o dată la câţiva ani.

Mi-e dor de cea mai bună prietenă din primii doi ani de facultate, de clipele petrecute împreună, de toate acele ieşiri în oraş – cred că au fost unii dintre cei mai frumoşi şi mai distractivi ani şi m-au ajutat să trec peste momente foarte grele din viaţa personală.

Nu uit nici de cea mai bună prietenă de la facultate, care din păcate a plecat din Iaşi şi s-a întors în oraşul natal. Mai vorbim uneori pe internet, însă mi-e dor să o văd, să vorbim şi să ne plimbăm împreună.

Îmi este dor şi de Crina. Am fost foarte apropiate pentru un timp scurt, câteva luni, însă a fost o relaţie deosebită, atunci am simţit cum este să ai iarăşi o prietenă bună cu care să te întâlneşti foarte des şi chiar m-am distrat foarte bine. Şi pe Crina ţările străine au luat-o de lângă mine.

De-a lungul vieţii avem zeci, chiar sute de prieteni. Prieteni, nu amici sau cunoştinţe. Dintr-un motiv sau altul, ei pleacă de lângă noi – poate e vina noastră, poate e vina lor, poate timpul sau distanţa ne îndepărtează. Ei vor rămâne însă mereu prietenii noştri şi eu de acum îi voi recunoaşte. Nu voi mai folosi titulatura de “cunoştinţă” sau “amic” doar deoarece nu ne mai împăcăm sau nu ne mai vedem. Suntem prieteni sau am fost prieteni.

Îmi sunteţi toţi dragi şi regret că nu mai suntem împreună. M-aş lupta pentru fiecare dintre voi, ca să vă am iarăşi aproape, să fie şi acum aşa cum a fost.

Filme [5]

Hangover 2 (2011)

Mi-am dorit mult să merg la cinema la Hangover 2, simţeam că am nevoie de câteva ore de comedie, voiam să râd şi să petrec o seară distractivă, după atâta muncă şi nervi cauzaţi de facultate. Am făcut rezervare cu câteva zile înainte, am găsit locuri mai bune tocmai duminică seară, de la ora 23.00 şi chiar şi atunci a fost sala plină.

Mi-a plăcut că parcă nu au mai fost atât de multe reclame la început, au arătat în schimb trailere şi aşa am mai găsit vreo 2 filme pe care vreau să le văd.

Bun, şi ajungem la film. Nu mi s-a părut la fel de distractiv ca prima parte, acum era şi puţin previzibil deoarece acţiunea a respectat acelaşi tipar. Faţă de Las Vegas, Bangkok mi s-a părut un oraş de groază, murdar şi violent – chiar n-aş vrea să-l vizitez vreodată.

În film, Phil, Stu, Alan şi Doug călătoresc în Thailanda pentru a participa la nunta lui Stu. Deşi nu are loc o petrecere a burlacilor (Stu se învăţase minte), Alan reuşeşte şi de data asta să-i bage în belele pe prietenii lui. Doug scapă, însă ceilalţi 3 (Phil, Stu şi Alan) se trezesc într-un apartament mizerabil din Bangkok, cu degetul tăiat al lui Terry pe masă şi fără nici o idee despre unde este acesta.

Pentru restul acţiunii, vă invit să urmăriţi filmul. Nu este chiar rău, băieţilor sigur le va face plăcere să-l urmărească. Pentru mine au fost cam multe faze vulgare, dar oricum, parcă nu la fel de multe ca în prima parte.

Trailer

Married Life (2007)

Mi-a plăcut foarte mult! După atât de multe filme mediocre văzute în ultima perioadă, Married Life a venit ca o eliberare, ca o reamintire a cum trebuie să fie un film bun.

Acţiunea are loc în anii 1940. Harry (Chris Cooper) este căsătorit cu Pat (Patricia Clarkson) şi este implicat şi într-o relaţie extraconjugală cu văduva Kay (Rachel McAdams). Decide să pună punct căsătoriei sale pentru a-şi continua viaţa cu Kay, însă nu are curajul de a o părăsi pe Pat. Nu vrea să o facă să sufere, crede că Pat nu ar putea trăi fără el.

Harry însă nu ştie că şi Pat are exact aceleaşi sentimente. Şi ea are un amant, şi ea îşi doreşte să încheie căsnicia şi la fel, şi ei îi este frică ca nu cumva soţul ei să cedeze, să se sinucidă din cauza şocului.

Singura persoană care ştie tot adevărul este prietenul lui Harry, Richard Langley (Pierce Brosnan). El o cunoaşte pe Kay, se îndrăgosteşte de ea şi astfel face tot posibilul pentru ca Harry şi Pat să nu se despartă, pentru că el să rămână cu Kay.

Lucrurile se agravează atunci când Harry se gândeşte că o soluţie bună ar fi să o omoare pe soţia sa, însă destinul face ca toate tentativele sale să nu aibă succes, lucru pe care ajunge să îl aprecieze atunci când descoperă că Richard şi Kay au început o relaţie. Tot atunci realizează că nu poate trăi fără soţia sa. Şi rămân împreună.

Vă recomand cu multă căldură acest film, chiar aş vrea să aud şi alte păreri despre el. 🙂

Trailer

Water for Elephants (2011)

Un alt film bun. Deşi nu mă aşteptam, chiar mi-a plăcut şi a reuşit şi să mă emoţioneze la final. 🙂 Nu aveam mari aşteptări deoarece am citit şi cartea (pe care o puteţi câştiga dacă participaţi la concursul de aici) şi rareori îmi place vreun film, după ce citesc cartea după care a fost realizat.

Mi-a plăcut însă cum a fost realizat. Actorii au jucat destul de bine, am avut ocazia să îl văd pe Robert Pattison şi într-un altfel de rol, nu doar în postură de vampir.

Jakob Jankovski (Robert Pattinson) ajunge orfan, lipsit de orice bani sau venit, după ce îi mor părinţii, cu doar o săptămână înainte că el să-şi dea examenul de absolvire a facultăţii. Destinul face să întâlnească un tren aparţinând unui circ şi cu puţin noroc, ajunge să primească o slujbă aici. Îi cunoaşte pe clovnul Kinko, pe bătrânul Camel, cu care se împrieteneşte. Are şi o relaţie destul de bună cu şeful circului, August Rosenbluth, petrecând mult timp cu el şi cu soţia sa, frumoasa Marlena (Reese Witherspoon).

Lucrurile încep să se schimbe în lumea circului atunci când August cumpără un elefant, pe Rosie. Orele petrecute cu dresajul şi îngrijirea lui Rosie îi va apropia foarte mult pe Marlena şi Jakob, cei doi îndrăgostindu-se unul de altul.

Pentru a afla ce se va întâmpla în continuare, urmăriţi filmul sau citiţi cartea.

Trailer

The Bourne Identity (2002)

La recomandarea lui Lusio, am urmărit şi primul film din seria Bourne, mai exact The Bourne Identity. Nu mi-a părut rău, mi-a plăcut mai mult decât alte filme de acţiune pe care le-am urmărit în ultima perioadă.

Acţiunea începe cu salvarea din mare a unui amnezic (Matt Damon) de către un echipaj de pe un vas de pescuit italian. În căutarea propriei identităţi, acesta descoperă că poate vorbi multe limbi străine, are calităţi de luptător şi ştie să manevreze arme. Găseşte într-un depozit de-al său dintr-o bancă o sumă mare de bani, paşapoarte şi arme. Printre toate paşapoartele, unul este pentru Jason Bourne, nume pe care şi-l ia.

La scurt timp o cunoaşte pe Marie Kreutz (Franka Potente), îi oferă 10.000 de dolari pentru a-l duce la Paris. Pe drum cei doi se împrietenesc şi ajung să lupte împreună pentru a scăpa de mercenarii trimişi de CIA.

Am să urmăresc şi celelalte două părţi ale filmului, sunt curioasă dacă reuşesc să se ridice cât de cât la nivelul primului.

Trailer