Despre accesoriile de pe SammyDress.com

Nu ştiu cum se face dar parcă atunci când sunt mai supărată sau preocupată, se întâmplă ceva frumos care ori mă bucură ori măcar îmi distrage atenţia. Aşa s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când nu aveam o zi chiar grozavă, până când a sunat poştaşul la uşă şi mi-a înmânat coletul cu accesorii de la SammyDress.

Nu mă aşteptam deloc să primesc produsele, mai ales că au trecut doar 2 săptămâni de când am făcut comanda. Am ales ca tip de transport Flat Rate Shipping, care presupune un timp de aşteptare între 10-25 zile lucrătoare . Practic în cazul comenzii mele a durat fix 10 zile lucrătoare până să ajungă coletul la mine. Şi-n plus, mă aşteptam să fiu chemată la Poşta Vamă. Aşadar încă de la început am fost extrem de încântată că am fost scutită să-mi fac nervi şi să pierd timpul degeaba.

Bugetul meu pentru comandă a fost de 60 de dolari. M-am gândit să testez site-ul alegând doar accesorii. Mi-am ales cercei, coliere şi ceasuri, încercând să mă opresc asupra unor modele mai diferite. De exemplu coliere statement, pentru că nu prea aveam de acest tip şi mai ales pentru că în magazinele noastre un astfel de colier costă între 50-100 de lei. Eh, pe SammyDress am dat între 5-8 dolari pe un astfel de colier.

Un alt motiv pentru care m-am axat pe accesorii este că am observat că transportul de tip flat rate pentru accesorii este gratuit. Probabil este gratuit până la o anumită greutate, oricum toată comanda mea a avut cam 1-2 kg (dacă mai ţin minte bine). M-am bucurat să investesc tot bugetul alocat doar pe accesorii şi nu şi pe transport. Pentru comandă m-am folosit şi de S points, pe care le câştigi pe site pentru înregistrare, review-uri, s.a. Eu aveam 110 puncte pentru înregistrare şi verificare cont şi am folosit 65 de puncte pentru 1.3 dolari în plus.

Hai acum să vă prezint produsele primite. Menţionez că au venit ambalate individual, unele în punguţe cu protecţie, altele (cerceii de exemplu) în punguţe normale. Am fost mulţumită de ambalare şi de starea produselor la livrare.

  • Colier statement – 5.51 dolari. Disponibil pe mai multe culori: negru, roşu, bej, verde, multicolor. Este elegant, dar poate fi purtat şi la ţinute de zi. Nu este greu (are doar 0.13 kg), aşadar nu este incomod la purtare. Îmi place foarte mult, este de bună calitate.

photo 201401201447188720

  • Colier cu aspect vintage – 7.51 dolari. Este foarte frumos, este uşor şi comod (0.12 kg). Îmi place foarte mult şi culoarea şi combinaţia între piersică şi roz.

201311011420214394IMG_1732

  • Colier cu model geometric – 5.26 dolari. Şi acesta îmi place foarte mult, ador combinaţia de culori. Mi se pare deosebit şi uşor de purtat, se potriveşte la multe ţinute.

201306101100115670IMG_1734 IMG_1743 IMG_1744

  • Colier pe albastru – 7.33 dolari. Arată exact ca în pozele de pe site, îmi place mult modelul, culoarea. Are puterea de a scoate din anonimat orice ţinută.

201311011448128923IMG_1723 IMG_1769 IMG_1768

  • Colier  – 5.80 dolari. Faţă de colierele prezentate mai sus, acesta este mai puţin extravagant, este mai simplu, uşor de asortat. Eu mi-am luat pe negru dar este disponibil şi pe alte culori (galben, verde). Îmi cam pare rău că nu mi-am luat pe verde, că pe negru mai am coliere. Dar nu-i nimic, se mai pot face comenzi. 🙂

201312271450037659 IMG_1725

  • Colier cu aspect retro – 3.39 dolari. Foarte frumos, incredibil la ce preţ bun este disponibil. Merge foarte bine la cămăşi sau la alte ţinute pentru serviciu.

201302161458584532201302161459039508

IMG_1747 IMG_1754

  • Cercel tip punk style – 3.09 dolari. Mi-am dorit mult un astfel de cercel. Se poartă doar unul, se prinde în ureche şi pe pavilionul urechii. Mie nu mi se par deloc “punk”, chiar sunt foarte eleganţi. Dacă vreţi, puteţi să purtaţi acest cercel şi normal, adică să atârne de ureche. Nu este greu sau incomod. Eu îl port cu părul prins sau pus pe-o parte, ca să iasă în evidenţă. Din păcate nu interacţionează chiar grozav cu ochelarii, şi de aceea mă cam tem să nu cadă de pe pavilionul urechii. Dar nu mă las bătută, mai încerc, că prea mult îmi place.

1394480692402-P-1539811 1394574097978-P-1539268

IMG_1790 IMG_1791

  • Cercei – 5.40 dolari. Am văzut această pereche de cercei pe mai multe bloguri de modă şi m-am îndrăgostit de ei. Nu sunt cu clips, însă se pun uşor şi nu cad din ureche. Nu sunt grei. Arată foarte bine, la fel de bine ca pe site. Sunt foarte feminini, merg de minune la o rochie vaporoasă.

IMG_1786 IMG_1787

  • Cercei floare – 1.62 dolari. Aceşti cercei i-am ales pentru că mai aveam doar vreo 2 dolari până la suma maximă. Am căutat nişte cercei finuţi, care să meargă la mai multe ţinute. Sunt mulţumită de calitatea lor, arată foarte bine, însă nu sunt chiar aşa de mici, sunt potriviţi ca mărime. Oricum, ies în evidenţă.

IMG_1796 IMG_1797201110191638051509201110191637534710

  • Cercei frunză – 4.70 dolari. Mi se par superbi. Culoarea este mai vie decât pare în poză, sunt eleganţi, finuţi. N-am apucat să-i port până acum, de-abia aştept!

IMG_1793 IMG_1795 201306211141428494201306211141424260

  • Ceas alb – 3.89 dolari. Am comandat şi ceasuri, am încercat să aleg ceva ce nu aveam pe acasă. M-a atras cadranul la ceasul prezentat aici, cu acele inimioare. Produsul arată ca pe site, singura chestie care mă nemulţumeşte este cureaua, nu prea îmi place materialul lucios.

IMG_1802  IMG_1806

  • Ceas maro – 3.69 dolari. Din cele comandate acesta este ceasul meu preferat. Îmi place cureaua, este de calitate, cadranul este de asemenea interesant. Mai altfel decât ce-am văzut prin oraş.

IMG_1807 IMG_1805

Sper că nu v-am plictisit cu acest articol luuuung, dar am vrut să vă povestesc pe îndelete cum a decurs prima achiziţie de pe SammyDress. Toate produsele au fost conforme cu ce am văzut pe site, nu am avut parte de surprize neplăcute. Îmi plac foarte mult accesoriile comandate, arată bine, costă puţin şi nici n-am dat vreun leu pe transport. Prin urmare cu siguranţă o să mai comand de pe SammyDress. 🙂

Fac tot posibilul să nu fiu una dintre ele

Prima mea vizită la ginecolog a fost la vârsta de 17-18 ani, unde am ajuns însoţită de sora mea. Ei trebuie să-i mulţumesc că m-a învăţat să am grijă de mine, să merg regulat la controale, chiar dacă mă simt bine şi nu suspectez vreo problemă medicală.

De la acea vârstă am făcut tot posibilul să merg măcar o dată pe an la control şi să solicit să mi se facă Testul Papanicolau. De ce? Pentru că mi-e frică. Sincer vă spun, mi-e frică să nu mă îmbolnăvesc şi prefer ca o dată pe an să cheltui 50 de lei şi să pierd 30 de minute ca să fiu sigură că totul e ok.

Cancerul de col uterin apare mai frecvent în rândul femeilor care au folosit anticoncepţionale pe termen lung, care au o dietă săracă în legume şi fructe, care fumează sau care au cazuri de o asemenea boală în familie. Dar asta nu înseamnă că restul sunt scutite de un asemenea risc.

O statistică îngrijorătoare susţine că rata mortalității prin cancerul de col uterin în România este de 2 – 2,7 ori mai mare decât în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est, fiind de 6,3 ori mai mare decât media țărilor U.E. Explicația ar fi ca multe dintre femei nu au informații referitoare la modalitățile de prevenire a cancerului și nu se prezintă la medic pentru un control de rutină și un test Papanicolau. Eu cred că printre motive sunt şi lipsa banilor pentru astfel de controale, ruşinea de a merge la ginecolog şi nepăsarea. Dacă e vorba de bani, trebuie neapărat să vorbiţi cu medicul de familie, sunt sigură că se poate efectua acest test şi gratuit, din câte ştiu fusese şi o campanie la nivel naţional în această privinţă. De ruşine trebuie să scăpaţi, nu mai sunteţi copii, nu mai e (şi nici n-a fost vreodată) ceva rău dacă mergeţi la ginecolog. Nu se merge la ginecolog doar când suferi de boli transmise pe cale sexuală (da, am auzit şi astfel de prostii), nu eşti depravată dacă mergi la ginecolog, n-are absolut nicio legătură. Iar de nepăsare credeţi-mă că o să scăpaţi dacă începe să vă fie rău. Ideea asta că mai bine nu ştiu, că stau mai liniştită, e o prostie. Mai bine ştii din timp şi poţi să faci ceva pentru a te face bine, decât să afli târziu şi să nu mai ai nici o şansă. Aici e vorba de viaţă, ceva nepreţuit, care nu poate fi recuperat şi cu care nu te poţi juca.

Fara prietene

Ştiaţi că 6 femei mor zilnic în România din cauza cancerului de col uterin? Ei, eu fac tot posibilul să nu fiu una dintre ele şi-mi doresc ca şi voi toate să fiţi sănătoase şi fericite. De aceea am ales să susțin Campania împotriva cancerului de col uterin inițiată de Centrul Medical Medis Iași.

Câteva lucruri pe care trebuie să le ştiţi despre Testul Papanicolau:

  • este o investigație foarte ușoară, rapidă și nedureroasă, menită să depisteze și să trateze din timp afecțiuni ale cancerului de col uterin
  • constă în prelevarea de celule de la nivelul colului, care urmează să fie analizate la microscop
  • trebuie făcut o dată pe an
  • trebuie făcut de toate femeile de peste 21 de ani sau care și-au început viața sexuală de 3 ani

Nu mai aştepta, nu mai evita, începe să ai grijă de sănătatea ta!

Am fost medic la Auschwitz – Miklós Nyiszli

Am_fost_medic_laAuschwitz-Nyiszli_Miklos-Eminescu_29507-1024x768Despre Auschwitz şi atrocităţile care aveau loc aici s-au scris nenumărate cărţi. Cea mai cutremurătoare mi s-a părut cea scrisă de Eva Mozes Kor (povestită aici), care la 10 ani a fost deportată la Auschwitz, îndepărtată de părinţi şi supusă alături de sora ei geamănă la diferite experimente medicale de către doctorul Mengele. Însă şi biografia dr Miklós Nyiszli este la fel de şocantă.

Miklós Nyiszli a fost un medic evreu din Oradea, care în luna mai 1944 a fost deportat împreună cu soţia şi fiica sa de 15 ani la Auschwitz. De la sosire a fost îndepărtat de familia sa, a avut un fel de interviu cu Mengele (nu vreau să-i mai zic doctor, un doctor n-ar face ce a făcut el) şi i s-a atribuit poziţia de medic legist. Avea de făcut autopsii şi rapoarte, după care să discute cu Mengele şi eventual să pregătească cadavrele pentru ai fi arse la crematoriu sau pentru a fi expuse la muzeu.

Ca medic legist era încadrat în categoria Sonderkommando, compusă din prizonieri evrei care lucrau la crematoriu şi care în general se ocupau cu debarasarea de cadavre. Aceşti oameni erau bineînţeles obligaţi la o astfel de muncă, singura lor recompensă fiind un stil de viaţă mai bun ca în lagăre, cu îmbrăcăminte şi hrană corespunzătoare, dar cu promisiunea nespusă că nu mai au de trăit decât 4 luni. Da, membrii Sonderkommando erau periculoşi pentru că ştiau prea multe, de aceea după 4 luni erau ucişi şi înlocuiţi cu alţi prizonieri. Ei ştiau care le este destinul şi se împăcaseră cu el. (more…)

Despre jocul meu preferat

catan3Prima dată am auzit de Catan de la un coleg de serviciu. El a fost şi cel care ne-a arătat cum se joacă, ne-a explicat ce e cu extensiile şi ne-a şi bătut de câteva ori. Şi chiar dacă n-am câştigat din prima, am iubit acest joc. Nu jucam ca să câştig, jucam ca să petrec timpul cu prietenii mei într-un mod cât mai plăcut.

Pe parcurs am descoperit că mulţi dintre prietenii mei sunt pasionaţi de Catan şi alte jocuri asemănătoare. De Revelion Catanul ne-a fost un prieten tare bun şi ne-a stat alături până după miezul nopţii. Mai un pahar de vin roşu, mai o piesă mutată pe tabla de joc, şi aşa s-a asigurat distracţia. 🙂

Şi uite aşa atunci când am fost întrebată ce-mi doresc cadou de ziua mea am zis că un joc Catan. Şi l-am primit de la sora mea, după care am învăţat-o şi pe ea şi pe iubitul ei să joace. Şi de atunci săptămânal jucăm. Dacă înainte mă întâlneam cu sora mea cam o dată pe lună sau mai rar, acum o vizitez o dată la câteva zile şi petrecem câteva ore foarte plăcute jucând, râzând şi vorbind. Deţin două jocuri Catan, cel de bază şi Navigatorii. Încă îl învăţăm pe cel din urmă, sper să ajungă şi el să ne placă la fel de mult. (more…)

Cu Hitler până la sfârşit – Heinz Linge

cu-hitler-pana-la-sfarsitMereu am fost pasionată de istorie dar acum, parcă mai mult ca niciodată, sunt atrasă de biografii, memorii. Poate semăn cu bunicul meu aici, el este singurul din familie care mai citeşte astfel de cărţi, restul îmi zic că n-am ce face să citesc cărţi cu subiect atât de trist, de deprimant. Dar asta este istoria noastră, trebuie să aflăm ce s-a întâmplat.

Citind Cu Hitler până la sfârşit n-am putut să nu remarc anumite similitudini cu situaţia politică actuală. Mă refer la toată povestea cu Rusia şi Ucraina. Nu vreau acum să vorbesc prea mult despre acest subiect, însă vă invit să citiţi următoarele pasaje din carte, care mie mi-au amintit de ce se întâmplă acum.

Hai să aflăm câteva informaţii despre oraşul Danzig:

Orașul Liber Danzig a fost un oraș-stat semi-independent baltic a cărui existență politico-administrativă a început pe 10 ianuarie 1920, în conformitate cu Tratatul de la Versailles din 1919, care îl desprindea politic de teritoriul Germaniei (alături de alte teritorii). Orașul și teritoriul imediat înconjurător au fost plasate sub protecția Ligii Națiunilor. Poloniei i se rezervau drepturi speciale economice în legătură cu Danzigul, sub rezerva respectării autonomiei populației germane majoritare. (sursa)

(more…)

Cum e cu pasiunile

Ştiţi cum e când ai o anumită pasiune sau interes şi pierzi ore în şir căutând informaţii despre acel subiect, documentându-te, citind, absorbind orice informaţie nouă? Cu siguranţă ştiţi. Şi mai ştiţi cum e ca acest interes să nu aibă legătură cu domeniul vostru de activitate şi să aveţi mustrări de conştiinţă că vă pierdeţi timpul degeaba?

Eu deseori am simţit asta. Şi mereu mi s-a dovedit că nu am pierdut timpul, acea pasiune transformându-se într-o sursă de venit. Dar parcă n-am înţeles lecţia asta decât acum, când încă o dată mi s-a demonstrat că informaţiile învăţate cu pasiune valorează mai mult decât ani de facultate.

Prima dată mi s-a întâmplat cu blogul. Am început să scriu aici pentru că mă plictiseam foarte tare. Blogul a crescut, au apărut cereri de colaborare pentru content marketing, advertoriale. Înainte să am acest blog nici nu mă gândeam să mă orientez către marketing, atunci eram convinsă că voi lucra în contabilitate sau turism. (more…)

Colecţia mea de coliere

Dacă acum un an eram îndrăgostită de inele şi-mi cumpărasem o mulţime şi le tot purtam, acum a venit timpul să mă îndrăgostesc de coliere. Aşa sunt eu când vine vorba de accesorii. Brusc începe să-mi placă un tip de accesoriu, caut şi cumpăr o mulţime de modele, le port cu mândrie…până mă plictisesc.

Să vă arăt mica mea colecţie, pe care nu ştiu cum s-o mai aranjez ca să nu se încurce colierele între ele şi să le pot lua cu uşurinţă. Îmi plac toate aşa de mult însă din păcate nu toate se potrivesc la orice fel de îmbrăcăminte, aşa încât nu apuc să le port atât de des precum mi-aş dori.

Colier Stradivarius, 35 lei. L-am cumpărat la începutul iernii, dar încă se mai găseşte în magazin. Este disponibil şi pe alb, vernil, roz. Mi-a plăcut atât de mult încât l-am cumpărat practic de 3 ori, de fiecare dată pe negru, pentru mine şi două dintre prietenele mele. Mai mult, şi-a luat şi sora mea la fel, tot pe negru. 🙂 Mi se pare că pe negru este mai uşor de asortat, poate fi purtat la cămăşi (vine foarte bine), bluze/rochii de culoare deschisă.

photo 3colier

Colier Bershka, 20 lei. L-am cumpărat pentru că ador simbolul infinitului şi acum este colierul pe care îl port mereu.

photo (1)4173023808_2_1_3

Şi alte coliere pe care le-am cumpărat, dar pe care nu mai ştiu exact câţi bani am dat. Primul este cumpărat de la Orsay, al doilea de la Takko din Era Shopping Park.

photo 1 photo 1 (2)

Colier Stradivarius, 29 lei. Se pot purta împreună sau separat. Îmi place foarte mult culoarea pietrei, acel turcoaz intens.

photo 4 (1)2coliere

Şi pentru că nu aveam astfel de coliere în colecţie, am făcut o “mică” comandă, pe care sper să o primesc cât mai curând. Voi reveni atunci cu detalii, dar până atunci, un preview:

1390171657424-P-1467258 1370804677469-P-856994 1383259772619-P-1244627 1360969306899-P-647087 1383258117755-P-1244349 1388098350044-P-1406257

Dungi + flori = noua mea rochie preferată

Vă povesteam săptămâna trecută că am făcut prima comandă pe Kurtmann.ro. După doar o zi mi-au ajuns ambele rochiţe iar când am ajuns acasă şi le-am probat, am avut o surpriză tare plăcută. Mai exact, rochiţa din imaginile de mai jos mi-a întrecut orice aşteptare, este absolut minunată!

Materialul este plăcut, uşor elastic, rochia se mulează perfect acolo unde trebuie, scoate în evidenţă talia şi bustul. Lungimea este perfectă, în partea de jos fusta are volum, cu pliuri care rămân intacte. Decolteul este tip barcă, scoate în evidenţă gâtul şi umerii.

Imprimeul este deosebit, ador modelul floral care răzbate printre dungile conservatoare alb negru.

Cred că în acest moment, această rochiţă de la Stradivarius este preferata mea. Este elegantă, deosebită şi atrage toate privirile. Am primit o mulţime de complimente pentru ea şi sincer mă felicit că am găsit-o şi am comandat-o rapid. Oferă o formă tare frumoasă corpului, este feminină şi perfectă pentru toate ocaziile. Am purtat-o de Paşte, dar cred că ar merge şi la serviciu sau la o plimbare seara. Vreau să mă grăbesc să o port cât mai pot pentru că materialul şi mânecile 3/4 nu permit purtarea ei vara, la temperaturi mari.

photo 1 photo 2

Dacă vă place imprimeul căutaţi în magazinele Stradivarius fusta din neopren cu acest model.

* Şi cealaltă rochiţă mi-a plăcut, o să vă povestesc altă dată de ea.

Pentru că trebuie să arăţi bine şi când mergi la sală

Se fac 2 luni de când merg regulat la sport. Nu credeam că o să mă ţin, de obicei renunţam după doar 2 săptămâni, dar se pare că sunt mai motivată acum, de când ştiu că trebuie să-mi întăresc musculatura spatelui pentru a nu avea probleme cu spatele.

Primele 2 luni la sala de sport le-am făcut cu o pereche de adidaşi uzaţi, cu talpă subţire, şi haine lălăi de prin casă. Am purtat pantaloni de trening largi, tricouri şi maiouri pe care înainte le foloseam la dormit sau când mergeam la iarbă verde. Nu mi-am permis să-mi cumpăr ceva mai bun până când n-am fost convinsă că nu dau banii degeaba, că voi continua să merg la sport. În plus, credeam că toată lumea vine îmbrăcată aşa la sala de sport, dar când am văzut ce echipamente aveau fetele de acolo m-am convins că trebuie să fac şi eu o schimbare.

De Paşte am considerat că a venit momentul să mă înnoiesc. Şi mai bine, am primit de la iepuraş echipamentul sportiv.

În primul rând mi-am cumpărat încălţăminte potrivită. Adidaşii vechi îmi provocau dureri la articulaţii, mai ales când mergeam pe banda de alergat. Şi nu e deloc bine pentru spatele meu să port adidaşi cu talpă subţire, care nu sunt capabili să absoarbă şocul paşilor. Mi-am căutat aşadar încălţăminte pentru alergat, deşi nu alerg, şi am găsit perechea potrivită la Intersport, de la Adidas, la reducere. M-au costat doar 150 de lei.

Cât despre hainele pentru sport, mi-am luat un prim echipament potrivit de la Oysho. Tot admiram hainele lor pentru sport dar mi se păreau cam scumpe. Şi sunt scumpe, practic pentru nişte colanţi şi un maiou dai peste 200 de lei. Dar sunt frumoase şi se aşază tare frumos pe corp.

În pozele de mai jos puteţi vedea compleul pe care mi l-am ales. Materialul este special pentru sport, se usucă repede. Este foarte comod şi ţi-e mai mare dragul să mergi la sport îmbrăcată aşa. 🙂

0202366881_1_1_1 1737393881_1_1_1 0202366881_2_1_1 1737393881_2_1_1