Tag: amintiri

Amintiri din copilărie

bear-792434_640Ce-ţi aminteşti din copilărie? De obicei lucrurile care ţi-au trezit nişte sentimente puternice, care te-au bucurat sau întristat, care te-au marcat, care te-au impresionat.

Mă gândeam la asta zilele trecute, după ce mi-am amintit ceva. Am mers cu sora mea în vizită la o prietenă de-ai ei, şi aceasta ne-a prezentat colecţia ei de maşinuţe, frumos aranjate pe un raft. Erau câteva zeci, de dimensiuni mici. Nu m-am putut abţine şi-am atins vreo 2, ca să aflu ulterior, ca în acea după-amiază au căzut toate de pe raft, motivul fiind atingerea mea. 🙂

Citeste in continuare: Amintiri din copilărie

O parte din trecut

Astăzi, împinsă de nevoie, am reuşit să intru din nou pe un mail mai vechi de-al meu. Este vorba de prima mea adresă de email, făcută tocmai la 12 ani şi pe care am folosit-o timp de 10 ani. Adresă care are un nume ridicol, ales de copilul de atunci, respectând sfatul unora de a încerca să-mi păstrez anonimatul.

În ultimele luni am tot încercat să intru pe acea adresa dar nu nimeream parola. După 3 ani se părea că am uitat. Însă astăzi a fost altfel, a fost uşor, după doar o încercare mi-am amintit ceva, am tastat şi…am intrat.

Citeste in continuare: O parte din trecut

O amintire din copilărie

Unele dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie sunt legate de bicicletele mele. Am avut 2. Una nou nouţă şi frumoasă, alta rămasă de la sora mea, care mergea brici şi-mi plăcea mult mai mult.

Prima bicicletă am primit-o cadou la 7 ani, de la tata. Era un BMX, bicicletă făcută în China, albastră, cu tot felul de stickere lipite pe ea. M-am urcat cu teamă, nu aveam nici roti ajutătoare, şi singură, fără ajutorul cuiva, am încercat să pedalez fără să cad într-o parte sau alta. La început a fost mai greu dar destul de repede am reuşit să merg cu ea prin curte.

Citeste in continuare: O amintire din copilărie

Matrioşka mea

Una din cele mai vii amintiri ale copilăriei mele este joaca cu păpuşa rusească a străbunicii mele. Mergeam în vizită la ea destul de rar, aproape mereu însoţită de verişoara mea. Mă încânta atunci că eu şi verişoara mea aveam aceeaşi străbunică, mă simţeam parcă şi mai apropiată de ea, ca şi cum am fi fost 2 surori, nu doar rude şi cele mai bune prietene.

Eh, şi străbunica mea avea mai multe bibelouri frumoase, şi o matrioşka deosebită, care m-a fascinat de prima dată când am văzut-o. Numai acolo am avut ocazia să mă joc cu aşa ceva, acasă aveam clasicele jucării de pluş iar prin magazinele noastre nu am văzut niciodată de cumpărat păpuşi ruseşti.

Citeste in continuare: Matrioşka mea

Pentru prima dată

Sâmbăta trecută, pentru prima dată în viaţa mea, am dormit afară, sub cerul înstelat. Am stat 8 ani la casă şi nu am făcut niciodată asta, dar mi-am luat acum revanşa. Ne-am aşezat nişte şezlonguri de plajă în curte, am pus pe ele salteluţe, am luat perne, pături, şi ne-am uitat la stele până când am adormit.

A fost foarte plăcut, deşi recunosc că nu am dormit chiar foarte mult. La 5 dimineaţa deja cântau cocoşii iar păsările ne prezentau trilurile lor. Am aţipit din nou, apoi m-am trezit acoperită de rouă, înconjurată de miresme de tei şi trandafir.

Citeste in continuare: Pentru prima dată

Mi-e dor…

Acum câţiva ani mai mulţi prieteni şi-au cumpărat aparate foto performante, aşa încât la orice ieşire în oraş făceam zeci de poze. La început nu prea mi-a plăcut, mi se părea chiar aiurea ca cineva (fie că era vorba de iubit sau de vreunul din prieteni) să stea tot timpul cu aparatul foto în faţă şi să facă zeci, chiar sute de poze, cu toate momentele posibile, însă pe parcurs m-am obişnuit şi chiar mi-am făcut o colecţie de poze cu toate acele ieşiri.

Acum am calculatorul plin cu amintiri frumoase, de care altfel aş fi uitat cu siguranţă. Îmi place să revăd excursiile noastre la munte, ieşirile la grătar, distracţia de la mare. Fotografiile sunt sortate pe ani şi pe evenimente, pentru a nu le încurca între ele.

Citeste in continuare: Mi-e dor…

Pacaleli de 1 aprilie

Nu va voi pacali astazi. De fapt nu cred ca veti vedea vreodata pe acest blog vreo pacaleala de 1 aprilie. Niciodata nu mi-au placut, mereu m-au facut sa ma simt prost, sa sufar sau sa-mi para rau.

Prima pacaleala pe care mi-o amintesc a fost facuta de o colega in clasa a IV-a. Ne-a spus ca e insarcinata si noi, colegele ei, am crezut-o si chiar o compatimeam (desi nu cred ca stiam pe atunci prea multe despre procesul de reproducere). Pe vremea aia era un lucru destul de socant si foarte putin probabil, acum auzim de astfel de cazuri destul de des. Lucru ce ma mira pe mine chiar si acum e cum de acea colega se gandea la astfel de lucruri la acea varsta.

Citeste in continuare: Pacaleli de 1 aprilie

Despre voi [1]

Cu ocazia ultimelor lepse trimise prin blogosfera, am aflat lucruri foarte interesante despre voi si asa mi-am dat seama ca mi-ar place sa va cunosc si mai bine, atat pe cei care sunt bloggeri cat si pe cei care sunt cititori si comentatori pe blog.

De aceea, o data pe saptamana, voi pune o intrebare si sper sa aveti timp si chef sa-mi raspundeti. Chiar vreau sa aflu despre gandurile si aspiratiile voastre, despre amintiri, pasiuni sau hobby-uri si despre orice altceva veti dori sa impartasiti cu mine.

Citeste in continuare: Despre voi [1]

Amintiri pastrate intr-un album foto

Pentru a nu uita ce am fost si pentru a ne aminti mereu de momentele dragi, fiecare dintre noi ar trebui sa detina un album foto cu poze din fiecare etapa a vietii.

Cel mai bine ar fi sa va alegeti un album foto mare, cu multe spatii pentru poze, unde sa aranjati pozele in ordine cronologica. Pentru a putea incape cat mai multi ani intr-un singur album foto, alegeti doar pozele mai importante, cele care spun o poveste si care vorbesc despre un moment deosebit.

Citeste in continuare: Amintiri pastrate intr-un album foto

Candva jucam si poker

Prima data am jucat poker in adolescenta. Se hotarase Felix sa ma invete si pe mine, ca sa putem juca impreuna. S-a chinuit putin, mi-a explicat regulile jocului, am jucat si bineinteles ca de fiecare data ma batea. Am inteles eu ca asa nu mai mergea, ma saturasem sa pierd tot timpul si ca sa invat mai bine am cautat un joc online de poker. Jucand impotriva calculatorului am ajuns sa inteleg acest joc si sa ma descurc. Dupa, am jucat si cu prietenii mei si deja se vedea o diferenta, iar castigand, am ajuns sa iubesc acest joc. Nu sustin ca sunt experta (nici pe departe), dar ma bucur ca macar cunosc regulile si ca in orice moment pot sa accept o invitatie la poker. 🙂

Citeste in continuare: Candva jucam si poker