Apa pentru elefanti – Sara Gruen

Titlu: Water for Elephants

Autor: Sara Gruen

Numar pagini: 335

Anul aparitiei: 2006

Nota: 9/10

Nu cred ca as fi ajuns sa citesc aceasta carte daca nu mi-ar fi fost recomandata si imprumutata de Cristina. Probabil as fi vazut filmul (cu Reese Witherspoon si Robert Pattison) iar dupa film nu as mai fi simtit nevoia de a citi si cartea.

Ma bucur ca lucrurile nu au decurs asa si astfel am petrecut cateva ore bune in compania unei carti extraordinare. Cristinei i-a placut mai mult decat “Enzo sau arta de a pilota pe ploaie”, eu insa nu pot face comparatie intre cele doua…mi se par mult prea diferite. Mi-au placut ambele foarte mult, sunt chiar doua dintre cartile mele preferate citite in acest an, alaturi de “Ferma animalelor” de George Orwell.

Actiunea cartii se desfasoara pe doua planuri. Unul situat in prezent si unul in anii 1930, in timpul Marii Crize din America. Ni se prezinta Jacob Jankowski, un batran de 90 sau 93 de ani (nu-si mai aminteste exact), care isi traieste ultimele zile intr-un azil pentru batrani. Atunci cand toti batranii sunt invitati la circ, alaturi de familiile lor, este foarte emotionat si isi reaminteste pasaje din viata sa. (more…)

Cele mai frumoase citate despre ceai

Incep cu citatul meu preferat:

  • If you are cold, tea will warm you.  If you are too heated, it will cool you.  If you are depressed, it will cheer you.  If you are excited, it will calm you.  Gladstone, 1865

Si acum alte cateva pe care le-am gasit si care mi-au placut foarte mult:

  • There is a great deal of poetry and fine sentiment in a chest of tea.  Ralph Waldo Emerson, Letters and Social Aims
  • Strange how a teapot can represent at the same time the comforts of solitude and the pleasures of company.  Author Unknown
  • Tea is a cup of life.  Author Unknown
  • If man has no tea in him, he is incapable of understanding truth and beauty.  Japanese Proverb
  • Tea is liquid wisdom.  Anonymous
  • Drink your tea slowly and reverently, as if it is the axis on which the world earth revolves – slowly, evenly, without rushing toward the future.  Thich Nat Hahn
  • Tea…is a religion of the art of life.  Okakura
  • The first cup moistens my lips and throat.  The second cup breaks my loneliness.  The third cup searches my barren entrail but to find therein some thousand volumes of odd ideographs.  The fourth cup raises a slight perspiration – all the wrongs of life pass out through my pores.  At the fifth cup I am purified.  The sixth cup calls me to the realms of the immortals.  The seventh cup – ah, but I could take no more!  I only feel the breath of the cool wind that raises in my sleeves.  Where is Elysium?  Let me ride on this sweet breeze and waft away thither.  Lu Tung, “Tea-Drinking”

Sortimente de ceai: Rooibos Vanilla – Teekanne

Dupa ce v-am prezentat un ceai care nu m-a incantat in mod deosebit, acum va voi vorbi despre sortimentul meu preferat, descoperit in urma cu o saptamana.

Rooibos Vanilla de la Teekanne este unul dintre cele mai delicioase ceaiuri pe care le-am baut vreodata. Si cand ma gandesc ca am avut dubii cand l-am cumparat, asta din cauza ca are acea aroma de vanilie, prea intensa si prea dulce pentru gusturile mele. Insa s-a dovedit o alegere foarte buna.

Ceaiul Rooibos este originar din Africa de Sud si provine din cele mai bune recolte de arbust rosu (este deci un sortiment de ceai rosu). Este insotit de aroma de vanilie, in proportie de 7%.  Un sortiment asemanator (ceai rosu) gasiti si la Lipton, in varianta piramidelor de ceai, dar este mai scump si are cu totul alte ingrediente decat v-ati astepta, si anume ceai negru in cea mai mare proportie si un pic de ceai rosu (probabil pentru culoare si aroma).

Rooibos Vanilla se gaseste in marile supermarketuri, in pachete a cate 20 pliculete de ceai, la pretul de 5.59 lei. Fiecare pliculet are 1.75 grame de ceai.

Mod de servire: se toarna apa fierbinte intr-o cana cu un pliculet de ceai si se lasa 5-8 minute dupa care poate fi servit.

Teekanne prezinta pe site-ul lor toate sortimentele de ceai pe care le produc. Veti mai gasi la ei ceai verde, ceai alb, ceai negru, precum si ceai din fructe. Deocamdata am incercat doar acest ceai rosu, voi reveni cu detalii atunci cand voi incerca si alte ceaiuri de la aceasta firma.

Imi prepar ceaiurile in acest frumos ceainic de la Carturesti, primit cadou de ziua mea. In ceainic incap 700 ml de apa, deci cam 2 cani de ceai. In a doua poza puteti vedea ambalajul de la acest tip de ceai, pentru o mai usoara recunoastere a sa.

Am desfacut pliculetul de ceai pentru a va arata continutul sau. In ultima poza aveti rezultatul final. 🙂

Albert la 7 luni

Stiti cum este? Stai intr-o camera cu el si zambesti incontinuu. E si greu sa nu-l iubesti, este un catel foarte afectuos si iubitor. Toata ziua vrea sa stea cu tine, sa te pupe, sa te ia in brate. 🙂 Love him!

  

Mituri false despre master

De curand am terminat primul an de master la specializarea Marketing si comunicare in afaceri din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Va voi povesti mai multe despre acest an ce a trecut, despre fiecare obiect in parte, dar deocamdata as vrea sa demontez cateva mituri, mai ales ca acum am experienta pentru a face acest lucru.

Atunci cand am inceput acest master, aveam anumite idei despre cum va fi, idei care au decurs din cei 3 ani de facultate. Credeam ca nu se poate lucra, ca vom avea ore in timpul zilei, ca profesorii nu vor fi intelegatori. Ma gandeam cu groaza ca in timpul sesiunii, ce dureaza de obicei 2 saptamani, va trebui sa imi iau concediu si nu gaseam o solutie pentru ca angajatorul sa fie de acord cu asa ceva. Ba chiar am renuntat la o oportunitate de job (una chiar foarte buna) deoarece presupunea sa lucrez pana la 17.30 si am presupus (iarasi) ca ar trebui sa-mi mut masterul la ID, lucru neacceptat de parintii mei care isi doresc sa invat serios si sa iau diplomele “pe bune”. Dupa un an pot spune ca am facut multe presupuneri gresite si am pierdut din cauza lor. Voi incerca sa le enumar mai jos si sa va explic de ce sunt gresite (miturile de mai jos se refera doar la masterele de la FEAA, nu si de la alte facultati).

1. Seminariile si cursurile sunt programate si in timpul zilei, nu ai posibilitatea sa mergi la serviciu

Complet fals. Toate seminariile si cursurile se desfasoara incepand cu ora 16.00, cu mici exceptii. Au mai existat cazuri de cursuri sau seminarii care sa aiba loc la ora 14.00, dar doar pentru unele grupe. Daca nu puteai veni atunci, mergeai cu alta grupa. Fata de perioada facultatii, se accepta si chiar se recomanda mersul cu alte grupe, daca orarul nu-ti permite altfel.

In cazul unei programari care nu-ti permite recuperarea cursului sau seminarului, profesorii sunt foarte intelegatori. Trebuie doar sa discuti cu ei si se vor gasi solutii pentru ca sa poti merge la serviciu (sau la orele de la un alt master – multi colegi fac doua mastere in paralel) si sa ai si nota la acel obiect. Solutii posibile: predarea unui proiect la sfarsitul anului, sustinerea unui test la alta ora decat colegii tai.

2. In sesiune trebuie sa-mi iau concediu ca sa pot invata

Iarasi fals. Datorita ultimelor modificari privind evaluarea pe parcurs, sesiunea nu mai cuprinde 5 sau 6 examene, ca pana acum. Poti avea 2 sau 3 examene in sesiune, ba chiar poti sa n-ai nici unul (caz prezent la masterul de turism, din cate am auzit). Iar pentru acele examene nu-ti trebuie mai mult de o zi sau doua de invatat. Invatat insemnand citit. Nu se mai pune accent pe invatatul pe de rost, nu mai sunt examene grila. Acum important este modul in care ganditi, daca reusiti sa faceti legatura intre diverse lucruri. Ti se cere parerea, profesorii vor sa vada cum ai reactiona tu in anumite cazuri.

3. Dupa serviciu, sunt prea obosita sa merg la master, unde voi scrie neintrerupt si voi fi stresata de profesori

In acest an de master nu cred ca am scris la seminarii mai mult de 20 de pagini in total. In general discutam despre subiect, ne grupam pe echipe, aflam lucruri despre noi – comunicam foarte mult.

Nu mai esti scos la tabla cu forta, nu te jigneste nimeni si nu esti obligat sa faci ceva ce nu-ti doresti.

(more…)

Sortimente de ceai: Summer Strawberry – Whittard of Chelsea

In urma cererii unora dintre voi am decis sa imbogatesc blogul cu prezentarea unor sortimente de ceai.

V-am povestit in ianuarie ca am primit cadou ceaiul Summer Strawberry de la Whittard of Chelsea. L-am incercat imediat dupa, insa nu mi-a facut o parere prea buna, asa ca am renuntat sa-l mai consum si am ramas la sortimente mai obisnuite, precum menta sau musetel.

Intr-o seara am ramas fara sortimentele mele preferate asa ca, mai mult de nevoie, am incercat iarasi ceaiul Summer Strawberry si de data aceasta nu mi s-a mai parut atat de rau.

Pentru a-l prepara, se infuzeaza o lingurita de ceai timp de 5-8 minute. Gustul este unul puternic, putin acrisor. Nu am simtit nevoia sa-l indulcesc (eu de obicei nu-mi beau ceaiul sau cafeaua fara 2 lingurite de zahar). Se poate bea chiar si seara deoarece nu contine cafeina. Contine hibiscus, mar, macese si capsuni.

Producatorii ne recomanda sa-l bem atat cald, cat si rece (de ex ca si cocktail cu bucatele de fructe si gheata). Le-am urmat propunerea si am incercat ambele variante. Surprinzator, il prefer rece, cu gheata sau fara – este ca un suc.

Ceaiul se gaseste de cumparat la centrul comercial Era Shopping Park (Iasi), la magazinul Plafar. Costa 24 lei. Este posibil sa se gaseasca si la Carturesti, dar nu sunt sigura.

Voi mai cumpara acest ceai?

Nu cred. Este mult prea scump si nu consider ca isi merita banii. Ca bautura racoritoare mi-a placut, ca ceai fierbinte nu atat de mult (probabil din cauza gustului acrisor). Insa ideea producatorilor de a fi baut ca si cocktail mi se pare foarte buna. Daca dati o petrecere sau doar vreti sa va racoriti si aveti si niste fructe prin casa…cred ca ar iesi un deliciu. 🙂

In continuare aveti si cateva poze:

(more…)

Prieteni care nu ne merita

In viata noastra mereu exista cate o persoana negativista a carei atributie principala este demoralizarea prietenilor si cunostiintelor. De cele mai multe ori acea persoana este una apropiata noua, in care avem incredere si pe care ne putem baza (cel putin asa credem noi). De si mai multe ori acea persoana se bazeaza pe felul in care noi ne amintim de ea, deoarece nu mereu a fost atat de pesimista. Atunci cand ne-am imprietenit era o persoana vesela, plina de viata, care ne facea sa ne simtim bine.

Felul in care acel asa zis prieten vrea sa isi traiasca viata nu tine de noi. Puteti incerca sa-l faceti sa se schimbe, puteti discuta, dar va spun din proprie experienta ca nu o sa mearga. Atunci cand deja a inceput cu mici rautati la adresa prietenilor, este prea egocentrist pentru a lua in seama sfaturile voastre. Ba mai mult, vi se va spune ca daca sunteti prieteni adevarati, veti accepta orice fel de comportament.

M-am hotarat sa deschid acest subiect deoarece si alte prietene de-ale mele sufera din cauza unor asemenea persoane. Stau ore in sir la telefon incercand sa le explic ca nu este adevarat, ca ceea ce fac este bine si sa nu mai ia in seama parerea celor care sunt rau intentionati.

De cate ori nu mi s-a spus ca ceea ce fac eu nu e bine, ca apoi persoana care mi-a reprosat sa faca acelasi lucru. La fel patesc si prietenele mele…daca o rochie era urata acum un an pentru ca o purtai tu, acum este perfecta pentru mine. Daca tu termini mai repede proiectul nu e bine, daca eu il termin mai repede e super. Daca tu iei nota mare nu e bine, daca iau eu nota mare e extraordinar. Sincer, nu le inteleg pe aceste persoane…ii multumesc lui Dumnezeu ca eu nu sunt asa.

Daca aveti in viata voastra o relatie (de prietenie, de iubire) care va face sa fiti nefericiti, va face sa va indoiti de voi si va da un gust amar dupa fiecare intalnire, atunci cel mai bine este sa renuntati. Este de regretat ca prietenii de atatia ani se pot destrama din cauza invidiei, pesimismului si rautatii uneia din parti, dar asa este viata. Noi trebuie sa mergem mai departe.

Ceremonia ceaiului la Saptamana Japoneza – Iasi

Himawari sarbatoreste cei 3 ani de existenta organizand in perioada 5 – 11 iulie Saptamana Japoneza. Programul complet il puteti citi pe afis sau pe site.

Toate evenimentele mi se par foarte interesante insa cel mai incantata sunt de organizarea unei ceremonii a ceaiului (joi, 8 iulie, in Sala Pasilor Pierduti – UAIC). Ma pasioneaza tot ceea ce tine de ceai si de aceea nu voi rata aceasta oportunitate. Tot joi va fi prezentata si o expozitie de obiecte japoneze, va fi un workshop de Sumi – E (pictura in cerneala) si un workshop de Shodo (caligrafie japoneza). De-abia astept sa merg! 🙂

Cateva informatii despre ceremonia ceaiului, preluate de pe site-ul Himawari.

Ceremonia Ceaiului
Ritualul ceremoniei ceaiului este o trăire rafinată care necesită un deosebit simţ estetic, iar atunci când este bine stăpânit ajunge să nu mai fie o simplă petrecere a timpului ci una din căile autocunoaşterii. Arta ceaiului reprezintă cultul frumosului, este o taină a armoniei şi a purităţii, este o artă prin care se ascunde frumosul pentru a fi descoperit, prin care se lasă doar să se bănuie ceea ce nu se îndrăzneşte să se destăinuie. În esenţa sa, ceremonia ceaiului reprezintă expresia sintetică a aspectelor fundamentale ale culturii japoneze.
Demonstraţia ceremoniei ceaiului va fi realizată cu sprijinul doamnei Setsuko SASAKI, voluntară în cadrul Asociaţiei J-CAT (Japan Culture Advance Team), asociaţie susţinută de Ambasada Japoniei la Bucureşti.
În cadrul acestei activităţi veţi putea observa acest ritual rafinat, asistând la o demonstraţie realizată de o persoană iniţiată în tainele acestei ceremonii, după care veţi putea savura tradiţionalul ceai verde japonez.

Intalnire offline

Ne-am cunoscut online. Fie ca a fost vorba de blogul meu sau de altul, de Twitter sau de Facebook, ne-am cunoscut, am vorbit si zic eu, ne-am imprietenit.

Insa ar fi pacat sa lasam aceasta prietenie doar in online….asa ca propun sa ne intalnim si sa ne cunoastem mai bine. Sa vorbim, sa bem un suc sau un ceai, sa facem schimb de carti si de numere de telefon. 🙂

Ma gandesc in special la Simona, Ioana Popa (dar nu stiu daca esti din Iasi), Simona Stefanuca, Adriana de la AdraWhite, Cristina, Mihaela, dar este binevenit oricine doreste (cu cat suntem mai multi, cu atat mai bine). M-am gandit la aceasta varianta deoarece oricum trebuie sa ma intalnesc cu Simona S. sa ii dau o carte, asa ca de ce nu ne-am intalni mai multi?

Am putea face o intalnire la fiecare 2, 3 saptamani. Daca ne hotaram si facem si schimb de carti, cred ca vom fi motivate sa citim mai mult si mai des.

Daca vi se pare ok ideea, lasati un comentariu. Daca nu, vom ramane la intalnirile a cate 2 persoane. 🙂

The Office

The Office este serialul pe care eu si Felix il devoram in fiecare seara. Deocamdata au aparut 6 sezoane, fiecare avand 20 – 24 episoade, asa ca ne va tine ocupati ceva timp.

Serialul este un documentar satiric despre viata angajatilor de la o companie care vinde hartie din Scranton, Pennsylvania. Managerul din Scranton, Michael Scott (rol jucat de fantasticul Steve Carrell) este personajul principal, cel care da savoare serialului prin felul sau de a fi. Este urmat pretutindeni de Dwight, angajatul model, singurul care isi doreste sa aiba o relatie de prietenie cu Michael. Fiecare personaj din serial este deosebit prin felul in care a fost construit si deoarece sunt numerosi, va voi lasa pe voi sa-i descoperiti.

In fiecare episod suntem martori la incercarile lui Michael de a se imprieteni cu angajatii firmei. Nu isi doreste decat sa fie iubit, sa fie considerat mai mult decat un sef, insa tot ceea ce reuseste este sa se faca de ras.

Concluzia? The Office este o comedie spumoasa, insa pe alocuri iti lasa si un gust amar…