Ceai Pu Erh Brick Chocolate – CTS Corner

ceai-pu-erhCeaiul Pu Erh este o noutate şi pentru mine, până acum cred că am testat doar vreo 2-3 sortimente. Dar nu de asta am cumpărat Pu Erh Brick Chocolate de la CTS Corner, ci pentru că mi-a plăcut că frunzele sunt sub aspectul unor pătrăţele de ciocolată. Mi s-a părut mai deosebit şi eu am o slăbiciune pentru ceaiurile speciale.

Pentru preparare se foloseşte o bucată de ceai pentru 200 ml de apă clocotită. Lăsaţi 3-5 minute la infuzat. Poate fi folosit de 3 ori.

Bucata de Pu Erh nu are vreun parfum deosebit. După 5 minute de infuzie se topeşte şi se transformă în frunzuliţe mici.

Culoarea ceaiului este maroniu închis. La miros şi gust mi-a amintit de diverse ceaiuri medicinale pe care le-am mai băut în ultimul timp. Nu este un ceai elegant, dar este consistent, puternic, cu personalitate. Nu este dulceag, dar nici amărui. Gustul este uşor prăfuit, vegetal. Seamănă la gust cu ceaiul negru, poate doar că nu este la fel de tare ca acesta. Eu servesc orice ceai neîndulcit şi recomand din tot sufletul ca măcar aceste ceaiuri mai deosebite să fie servite în acest mod, altfel nu vă veţi putea bucura pe deplin de gustul lor autentic. Dar ca idee Pu Erh-ul se poate bea cu lapte, numai să ştiţi că enzimele din lapte neutralizează efectul antioxidanţilor din ceai. (more…)

Ceaiuri Kusmi, un cadou exact pe gustul meu

set-ceaiuri-kusmiAcum ceva timp am primit un frumos cadou de la o doamnă tare dragă mie, care cunoscându-mi pasiunea pentru ceai, mi-a adus din Franţa un set de ceaiuri Kusmi.

După cum se poate observa şi din imagini, cadoul a fost frumos ambalat într-o pungă drăguţă de la Kusmi, cu fundiţă. Setul conţine 5 cutii metalice cu ceai:

  • Four Red Fruits: ceai negru chinezesc cu aromă de cireşe, căpşuni, zmeură şi coacăze
  • Prince Wladimir: ceai rusesc cu aromă de bergamotă, lămâie, grapefruit, vanilie şi condimente
  • Spicy Chocolate: ceai negru cu aromă de ciocolată şi condimente
  • Almond Green Tea: ceai verde cu aromă de migdale
  • Green St Petersburg: ceai verde cu aromă de fructe citrice, fructe roşii, vanilie şi caramel

(more…)

Lapte pentru corp Flori de Cireş – Yves Rocher

lapte-pentru-corp-yves-rocherN-am fost niciodată un mare fan Yves Rocher. Nu ştiu de ce dar îi comparam cu Oriflame sau Avon. De aceea nici nu mi-am bătut capul cu produsele lor. Am avut şi eu perioadă când comandam produse de pe cataloage (am fost şi reprezentant Avon), dar când am ajuns la facultate m-am oprit, am preferat să cumpăr din magazine.

În urmă cu câţiva ani s-a deschis un magazin Yves Rocher în Carrefour Felicia, centru comercial unde ajung destul de des. Dar iarăşi, n-am intrat niciodată în acel magazin pentru că…nu eram nici măcar interesată să văd ce se oferă.

Dar uite că într-o zi am intrat şi am plecat de acolo cu un lapte parfumat pentru corp Flori de Cireş. Ador florile de cireş, aşa încât n-am putut rezista să nu miros toate produsele din această gamă. Am testat şi câteva parfumuri, unul din ele cu zmeură, şi am fost uimită de cât de mult mi-a plăcut aroma sa. Dar am zis să cumpăr întâi un produs, să văd ce impresie îmi face şi dacă voi fi mulţumită, voi reveni.

Laptele pentru corp a costat 25 de lei. Mi-am făcut şi card de fidelitate, am primit şi câteva mostre cadou. Am fost plăcut impresionată de consilierul de vânzări, a fost drăguţă şi răbdătoare cu mine. (more…)

Chasing Life

chasing-life

Nu v-am mai vorbit de mult timp despre seriale, deşi au apărut destul de multe noi pe care le urmăresc cu plăcere, aşa că astăzi mi-am propus să vă scriu un pic despre Chasing Life.

Cred că dintre toate serialele noi, Chasing Life este cel mai pe gustul meu. O dramă de o oră, emoţionantă şi interesantă.

Serialul este despre viaţa unei tinere de 24 de ani, April, după ce aceasta află că este bolnavă de leucemie. Cum îşi anunţă familia? Cum primesc aceştia vestea? Ce decizie ia în legătură cu serviciul, unde tocmai primise mai multe responsabilităţi? Cum procedează în cazul iubitului ei, cu care tocmai începuse o relaţie? Şi nu în ultimul rând, ce decizii ia în legătură cu sănătatea ei?

Mie una mi se pare foarte interesant. Emoţionant, fără să fie greţos, totul este prezentat într-o notă realistă. Vi-l recomand, mie îmi place tare mult.

Pentru mai multe informaţii legate de acest serial (listă actori, episoade, s.a.) intraţi pe pagina de imdb.

Concurs! Câştigă un Tea Book de la Basilur!

tea-book-basilur

Dăm startul la un nou concurs şi de această dată voi oferi ca premiu Tea Book volumul III de la Basilur.

Pentru cei care nu ştiu despre ce este vorba, Tea Book este o cutie de ceai metalică, într-o formă deosebită, de carte, cu o pungă de ceai (frunze) premium de 100 grame în interior. Tea Book volumul III conţine ceai verde pur de Ceylon cu fructe naturale (căpşuni, merişoare) şi aromă de pepene galben. O astfel de cutie se găseşte în magazine la un preţ de aproximativ 40 lei.

Ce trebuie să faci?

  • Dă Like paginii de Facebook a blogului. Link aici.
  • Lasă un comentariu la acest articol în care să-mi povesteşti despre cea mai frumoasă vacanţă a ta, unde ai petrecut-o, în compania cui, ce a făcut să fie specială. Astfel sper ca voi să vă amintiţi de momente frumoase iar eu să găsesc poate destinaţii noi de vacanţă interesante. 🙂

(more…)

NOTD: Gel termic cu nuanţe de roz

Iarna trecută mi-am făcut de mai multe ori manichiură de tip Cameleon, cu gel termic. Îmi plăcea la nebunie să mi se schimbe culoarea pe unghii, aşa chiar că nu apucam să mă plictisesc. Ba era şi ocazie de joacă, când aveam mâinile reci presam o unghie de o cană fierbinte ca să se schimbe culoarea.

Aşa de mult mi-au plăcut încât imediat ce-am auzit că la Bellessere au geluri termice şi pentru vară, am şi cerut să mi se facă o manichiură de acest tip. Puteam alege între mai multe nuanţe (roşu pal – roşu puternic, turcoaz – mov), eu am ales roz pal – roz intens, pentru că luna trecută am avut culori închise şi simţeam nevoie de o schimbare.

La gelurile termice pentru vară nu se schimbă culoarea în funcţie de temperatură, ci de lumină. În prima poză de mai jos puteţi observa prima nuanţă de roz, un roz pal delicat. Este culoarea care se arată cel mai des pe unghiile mele, cât stau în casă, în maşină, la birou sau când mă plimb afară şi nu bate foarte tare soarele. Îmi place foarte mult, aveam nevoie şi de o culoare mai cuminte. În a doua poză se observă trecerea de la rozul pal la cel intens. În ultimele 2 poze se poate observa nuanţă finală, de roz puternic.

Ca de obicei am ales ceva diferit pe inelar. Nu un model ca până acum, ci o unghie pictată în întregime cu sclipici argintiu.

Mie îmi place mult ce-a ieşit, sper că şi vouă!

gel-termic-nuanta-1 photo 4 (4) photo 3 (5) gel-termic-nuanta-2

Detalii: manichiură realizată la salonul Bellessere din Iaşi, de tehniciana Amalia, preţ 80 lei.

Sandale cu şireturi, acum la 50% reducere

sandale-cu-sireturiAchiziţia de pantofi noi se dovedeşte a fi o activitate extrem de dificilă pentru mine. De fiecare dată plec de acasă cu gândul la un tip de pantofi, cutreier magazine, nu găsesc ceea ce vreau şi cumpăr sau nu altceva. De obicei toată această aventură se termină cu dezamăgirea mea, dar în acest caz a fost bine că n-am găsit ce voiam.

Eu mă gândisem iniţial să cumpăr o pereche de pantofi nude, astfel încât să-i pot purta şi la o ocazie, dar şi la serviciu. De mult timp vreau să cumpăr o astfel de pereche de pantofi, sunt necesari la casa omului, i-aş putea asemăna cu clasica rochie neagră. Dar s-a întâmplat să nu găsesc acei pantofi nude care să-mi placă, care să fie comozi, de calitate, pe care să pot merge cu uşurinţă.

Am căutat şi tot căutat, am intrat cred la majoritatea magazinelor de pantofi din Iaşi, de la Benvenuti, Musette, Bata, la Leonardo, Stradivarius, Zara. Şi până la urmă, mai mult împinsă din spate de mama, am intrat şi în magazinul Why Denis din Palas Mall, de care nici nu mai auzisem până atunci.

Am văzut în vitrină pantofi viu coloraţi, cu tocuri ameţitor de mari. Am zis, clar nu e de mine. Dar m-am uitat pe rafturi şi mi-au sărit în ochi sandalele turcoaz cu şireturi. Nuanţa corespundea cu cea a rochiei mele pentru eveniment (cu toate că nu ţineam să mă asortez atât de tare), păreau finuţi, eleganţi şi sexy.

sandale-cu-sireturi-why-denis

Le-am probat, m-am plimbat prin magazin ca să fiu sigură că tocul nu este prea mare pentru mine. În ciuda tocului de 9.5 cm, sunt foarte comozi. Toate acele şireturi din satin şi piele de căprioară, plus căptuşeala din piele, fac că aceste sandale să fie uşor de purtat.

Preţul lor era de 390 lei, însă când le-am luat eu (la sfârşitul lui iunie) erau reduse până la 320 lei. O sumă mare, dar având în vedere că nu mai găsisem nimic drăguţ şi că îmi propun să le port la toate evenimentele din următoarea perioadă, am lăsat de la mine şi le-am cumpărat.

Şi acum surpriză, am văzut pe pagina de Facebook a magazinului Why Denis că în această perioadă sunt reduceri de 50% iar aceste sandale (pe turcoaz, negru sau galben) sunt la doar 195 lei. În mod normal cred că mi-ar fi părut un pic rău că le-am luat la preţ aproape întreg, dar n-aveam ce face, aveam nevoie de ele la începutul lui iulie, nu la mijlocul lui august. 🙂

Tot la Why Denis am văzut multe alte sandale superbe, în culori superbe. Mi-ar plăcea tare mult să am o colecţie de pantofi de tot felul de culori şi de exemplu să asortez pantofi roz neon la o ţinută all black sau all white. Ce frumos ar fi! Dar nu m-a lăsat buzunarul până acum să investesc în pantofi mai extravaganţi. Sau mi-ar plăcea să fiu în stare să port pantofi/sandale cu tocuri de 12 cm. Am probat la Why Denis şi am fost impresionată de cât de frumos se vede piciorul cu astfel de tocuri – pare mult mai subţire, finuţ, elegant. Dar hai să vă arăt ce mi-a mai plăcut de la ei:

sandale-elegante-why-denis pantofi-nude-why-denis

sandale-why-denis

Castelul Reginei Maria – Balchik

Pentru mine vacanţa fără vizitarea unui loc nou e o oportunitate pierdută. Nu există loc unde să mergi şi să nu ai ceva să vizitezi, să vezi, să te plimbi, să admiri. Să luăm de exemplu vacanţa pe litoralul românesc, unde merg din copilărie şi te-ai gândi că nu mai am ce descoperi…dar nu-i chiar aşa. Am vizitat Monumentul şi Cetatea Tropaeum Traiani din Adamclisi, Peştera Sfântului Andrei, Muzeul Marinei Române din Mangalia.

Şi în Bulgaria am dorit să văd ceva în afara staţiunilor. Şi acel ceva nu putea fi decât Balchik cu Castelul Reginei Maria şi Grădina Botanică. Am ajuns aici anul trecut, când ne întorceam de la Nisipurile de Aur. Am oprit pentru o oră, n-am putut sta mai mult, era teribil de cald.

Am fost plăcut impresionată de poziţia castelului, faţă în faţă cu plaja. Mi-ar plăcea şi mie o astfel de reşedinţă. 🙂

Ne-am îndreptat spre intrare, am achitat acolo biletul. Se plăteşte separat pentru vizitarea castelului, respectiv vizitarea grădinii, 5 leva fiecare. Pentru copii se achita 1 leva. 10 leva înseamnă aproximativ 22 de lei.

castelul-reginei-maria-balcic castelul-reginei-maria

Ghid nu avem, în schimb peste tot în castel sunt panouri cu informaţii despre castel (inclusiv în limba română). La intrare aflăm de istoria acestui castel în Bulgaria.

După tratatul din Craiova din anul 1940 sudul Dobrogei, Balcic şi Castelul revin în graniţele Bulgariei. Până în 1948, are propriul majordom român şi statul român plăteşte impozit către municipalitatea Balcic pentru proprietatea aflată pe teritoriul său.

Printr-un acord bilateral în 1948, Bulgaria şi România au convenit cu privire la înfiinţarea unei societăţi culturale bulgaro-române, care are ca activ castelul. Deci, de fapt, acesta este cedat Bulgariei, Ministerului Educaţiei şi Culturii de atunci.

Şi intrăm în castel. Nu mi s-a părut atât de mare, am intrat doar în câteva camerute, unele erau şi închise, dacă-mi amintesc bine. Câteva poze din interior:

DSC07444 DSC07445 DSC07446 DSC07447 DSC07448 DSC07453  DSC07457 DSC07458 DSC07460 DSC07461 DSC07462 DSC07464DSC07501 DSC07499

Frumos, dar nu mi-a placut în mod deosebit. În schimb m-a impresionat priveliştea.

DSC07475 DSC07465

Şi când am ieşit mi-a plăcut nespus grădina. M-aş fi plimbat ore întregi.

DSC07496 DSC07492 DSC07488 DSC07487 DSC07506 DSC07508 DSC07526 DSC07525

Şi încă o dată, ce privelişte!

DSC07528

Din această mică grădină de lângă castel, ne-am îndreptat spre grădina mare. Pe drum am aflat informaţii şi despre clădirile auxiliare castelului:

  • Vila Săgeata Albastră/ Vila Prinţul Nicolae

În această vilă locuiau în timpul vacanţelor şi în diferite anotimpuri Prinţul Nicolae, al doilea fiu al Reginei Maria, şi principesa Ileana, fata cea mică a ei. Clădirea a fost construită în 1931 pe o pantă destul de mare. De aceea partea vestică are trei etaje iar partea estică unul singur. Primul şi cel de-al doilea etaj sunt împărţite în camere mici, care, cândva, erau folosite drept dormitoare pentru copiii Reginei, pentru damele de curte şi cameriste. La etajul al treilea se află apartamentul principesei. O draperie grea despărţea salonul mare însorit de dormitor. La fiecare etaj se află câte o baie cu o somptuoasă vană. Camerele erau amenajate cu mobilă sculptată, iar podeaua era acoperită cu dale de piatră frumos decorate.

Acum în vilă sunt amenajate o cameră cu două paturi şi un apartament VIP pentru patru persoane, cu bucătărie separată. În aceeaşi clădire se află crama “Queen’s winery house”. Colecţia casei de vinuri exotice, de rachiuri şi brandy este unică. Unele exponate au o vechime de 100 de ani. Vinurile expuse în imaginea de mai jos erau de vânzare:

DSC07557

  • Vila Moara

Astăzi vila Moara are un apartament cu dormitor, sufragerie şi o încăpere de serviciu şi patru camere cu câte două paturi, pentru care a fost amenajată şi o bucătărie comună. De la ferestrele etajului doi se deschid privelişti către cascadă, spre mare şi spre vila Cuibul Liniştit.

  • Vila Cuibul Liniştit

De pe veranda etajului al treilea se deschide o privelişte extraordinară spre mare şi spre mori. Sala cea mare era folosită ca salon de dormit pentru Regina Maria. Ca şi în celelalte încăperi, şi aici se află o mulţime de vase din cupru şi obiecte de anticariat.

Astazi in aceste camere se afla Muzeul expozitiei. Au fost pastrate o parte din obiectele si amenajarile autentice care au apartinut Reginei si icoanele originale din capela Stella Maris.

  • Camera de oaspeţi Regal

Regina Maria îşi petrecea deseori serile în sala de oaspeţi, înconjurată de prietenii săi apropiaţi. Ca şi acum, în trecut pereţii camerei de oaspeţi erau acoperiţi de tablouri, înfăţişări fantastice reliefate, articole din alamă, din bronz şi din argint, sfeşnice, icoane antice splendide şi vase din ceramică pline cu flori.

  • Administraţia

În această clădire locuia administratorul complexului. În micuţa grădină, se intersectează câteva drumuri. Într-una din direcţii sunt terasele în trepte din faţa vilei Săgeata Albastră, în celelalte direcţii se văd drumurile către Ghereta santinelei, intrarea în complex, vilele Izbânda şi Suita. Se văd cele trei mori, Vila Moara, Vila de oaspeţi şi restaurantul Coroana.

  • Fântâna de Argint

Construcţia fântânei a fost transformată într-un stil biblic. Cele din Balcic sunt orientate spre Marea Neagră, precum cele biblice spre Marea Mediterană. Este construită din blocuri de piatră, pe care au fost încrustate cruci, iar gura fântânii este acoperită cu un capac greu din fier forjat.

DSC07543

 

  • Terasele suspendate (labirintul)

Terasele suspendate dispuse ca un amfiteatru deasupra vilei Cuibul Liniştit sunt înverzite cu smochini, trandafiri şi multe alte plante deosebite. Treptele din piatră coboară pe panta abruptă, îşi croiesc drum pe sub arcursi strâmte, ca apoi să-şi schimbe dintr-o dată direcţia, începând să urce abrupt. Pe alocuri băncile din piatră oferă odihnă şi o privelişte frumoasă spre mare.

  • Puntea suspinelor

Podul din piatră este construit ca parte a bazei aleii de pe malul marii din complex. Pe sub arcul puntei apa de la cascadă se grăbeşte spre mare. În vestul podului se află toate construcţiile de locuit din complex, bucătăria şi sala de mese, morile transformate în vile, casă modistei regale, vila Cuibul Liniştit, Aleea Secolelor şi salonul de fumători. În est se află grădinile, Curtea englezească, magnolia aromată, Nimfeumul, capela Stella Maris.

puntea-suspinelor DSC07556

Şi în sfârşit am ajuns la Grădina Botanică. Vă prezint câteva imagini de acolo, ţin minte cactuşii, copăceii, şi cam atât. Ştiu că deja eram obosiţi, toropiţi de la căldură, aşa că băieţii s-au oprit iar noi fetele într-o fugă am traversat grădina, în 5 minute eram înapoi.

 DSC07545 DSC07535 DSC07538 DSC07546

În concluzie mi-a plăcut foarte mult Castelul Reginei Maria. Dacă n-ar fi fost peste 30 de grade cred că ne-am fi bucurat mai mult de ea. Dar oricum este un obiectiv turistic ce merită a fi vizitat!

Ce mănânc la birou

Nu sunpranz-la-birout unul din acei oameni care au răbdare dimineaţa să-şi facă pacheţel. Să facă un sandviş, să-şi pună într-o caserolă orez, carne sau alt fel de mâncare principal sau să-şi facă o salată. Asta deoarece până de curând nu avem la serviciu un frigider, un cuptor cu microunde. Nu avea rost să iau ceva cu mine de acasă pentru că nu puteam să-l ţin la rece şi astfel sandvişurile de exemplu puteau căpăta un miros urât, iar cât despre carne cu garnitură, nu suport să le mănânc reci, nu-mi plac.

Aşa încât am găsit alte soluţii, din păcate nu tocmai din cele mai sănătoase. Ani la rând am mâncat produse de patiserie, covrigi, prăjituri, sandvişuri cu mezeluri sau preparate fastfood, pâine. Cred că cele mai sănătoase mâncăruri erau cele cumpărate din Carrefour, când îmi luăm mâncare de mazăre/varză sau salată de vinete. Produse de patiserie şi covrigi mâncam pentru că se aduc proaspete la un magazin de lângă serviciu şi e greu să rezişti la astfel de arome tentante şi calde. Prăjituri mai cumpăram de la Cake Expert, care pe lângă că e cofetăria mea preferată, e şi poziţionată foarte aproape de birou.

Ei, dar lucrurile au început să se schimbe din această vară. Nu pentru că acum avem o mică bucătărie ci pentru că am reuşit să-mi schimb aceste obiceiuri culinare proaste. S-a terminat cu 2-3 cafele cu zahăr pe zi. Am pus stop dulciurilor şi carbohidraţilor. Nici nu mă uit la mezeluri sau prăjeli. Şi după doar câteva zile am observat o schimbare la mine. Nu mă mai simt obosită la serviciu. Nu mi se mai face teribil de somn după prânz. Am mai multă energie.

Şi cred că această schimbare este datorată alimentaţiei schimbate, în special la birou, unde ne petrecem chiar şi 10 ore pe zi. Aşadar, ce aleg să mănânc la serviciu (luaţi în considerare că aceste alegeri nu necesită un spaţiu de refrigerare, cuptor cu microunde, aragaz):

  • Salata de la Salad Box

Veşnica salată. 🙂 Eu prefer să o cumpăr de la Salad Box, mai ales că fac doar 5 minute până acolo cu maşina. Îmi aleg 5 ingrediente (salată verde, roşii, castravete, ardei gras, ou fiert tare), eventual piept de pui şi crutoane.

  • Brânzică de casă de la Covalact

Ştiţi că nu-s mare fan lactate, dar îmi place la nebunie această brânzică de la Covalact. Eu îmi iau varianta cu 5.5% grăsime, de preferinţă cea care are un pic mai multă sare. Dar aia cu sare se găseşte cam greu, aşa că ambele variante sunt ok. Am cumpărat şi brânzică cu 2.2% grăsime, dar nu m-a impresionat.

  • Fructe

Câte fructe am mâncat anul acesta, cred că n-am mâncat toată viaţa mea. Profit de faptul că multe sunt în sezon, se găsesc oriunde, la preţuri foarte mici. Iau câte o pungă de 10 prune sau caise şi dau 1 leu pe ele…cum să nu mă bucur? Aleg fructe care se pot mânca uşor la serviciu: prune, caise, piersici, nectarine, pere, căpşuni, zmeură, mure, afine.

  • Salata de vinete cu ardei gras/roşii

Îmi place la nebunie salata de vinete (mai ales cea cu maioneză – my guily pleasure 😛 ) şi îmi luam destul de des la serviciu, numai că împreună cu ea, înghiţeam şi o grămadă de pâine, ceea ce nu era chiar bun pentru silueta mea. Acum când mi-e poftă de salată de vinete o servesc cu ardei gras. Folosesc pur şi simplu ardeiul gras pe post de pâine, întind vinetele pe el. Sau mănânc vinetele cu linguriţa, alături de roşii sau ardei. Fără un însoţitor mi se pare grea, uleioasă. Bineînţeles că tot varianta cu pâine e cea mai delicioasă…dar trebuie să mai facem şi sacrificii din când în când.

  • Tartă cu fructe/chec

Homemade. Împachetam în folie şi se păstra chiar bine până la prânz.

Cam astea sunt alegerile mele. Eu zic că-s mai sănătoase şi mai bune pentru serviciu decât o masă clasică de prânz formată din ciorbă şi felul 2. Din experienţa mea o masă bogată la prânz duce la somnolenţă. Aveam zile când mai aveam un pic şi adormeam cu capul pe masă, după un prânz copios.

Voi ce mâncaţi la serviciu?

P.S. Uite de ce e bine să mănânci fructe şi legume la birou – infografic complet aici.

Despre gene false şi purtarea lor cu ochelari de vedere

De câţiva ani tot îmi doream să port măcar o dată gene false. Dar bineînţeles că atunci când se ivea ocazia nu aveam bani iar atunci când aveam bani chiar şi cosmeticiana îmi spunea că nu e bun pentru genele naturale, că acestea pot cădea, s.a. Şi-n plus, ştiind că am ochii sensibili, de la purtarea de ochelari, şi că lăcrimez chiar şi când mă pensează cineva, nu mai zic de machiaj, am renunţat.

Dar acum o lună am avut un eveniment frumos în familie şi m-am dus şi eu pentru prima dată să mi se facă un machiaj profesionist. Şi am fost întrebată dacă vreau gene false, mi s-a zis cât mă costă (+25 lei la machiaj) şi am acceptat.

Săraca fată a avut ceva de tras cu mine să-mi aplice genele false. Acestea erau de unică folosinţă şi tip bandă, deci în mod normal n-ar fi trebuit să fie prea greu. Numai că eu lăcrimam la greu, lipiciul nu-şi mai făcea efectul şi genele se tot desprindeau. Într-un final a reuşit să le pună.

 gene_false_2 machiaj

Problema a apărut când mi-am pus ochelarii. Genele false nu erau foarte lungi, dar oricum, erau lungi ca să aibă efectul promis. Ca să nu mă incomodeze şi mai ales ca să nu risc să se desprindă tot “lovindu-le” de lentilele ochelarilor, a trebuit să port ochelarii un pic mai jos pe nas, ceea ce nu ştiu cum e pentru voi, dar pentru mine a fost uşor incomod şi dureros (am şi deviaţie de sept şi zona nasului este foarte sensibilă, dureroasă la atingeri mai puternice).

gene_false_cu_ochelari

Una peste alta, genele false într-adevăr fac ochii mult mai frumoşi. Par mai mari, mai luminoşi, mai pătrunzători.

   gene_false ochi_

Dar mi-aş mai pune gene false?

Sincer nu ştiu. Mi s-a părut destul de incomodă purtarea lor. În afară de chestia cu ochelarii, mă şi gâdilau parcă la un moment dat, nu puteam să-mi ating ochii, de teamă să nu-mi cadă. Mi-au mai şi lăcrimat ochii, voiam să îi şterg şi nu puteam. Şi nu ştiu, pur şi simplu simţeam acele gene pe ochi şi mă deranjau. Aşadar chiar dacă n-aş fi purtat ochelari şi n-ar fi fost problema cu lungimea lor, oricum m-ar fi deranjat.

Prin urmare imediat ce-am ajuns acasă am scos genele. Cu greu, că erau lipite bine şi mi-era teamă să nu-mi rup şi genele naturale. Ideea mi-a dat-o altcineva, să mă duc să mă spăl cu apă pe ochi şi într-adevăr de la apă s-au mai dezlipit. Presupun că oricum trebuiau scoase, chiar dacă deranjau sau nu, nu ştiu dacă ar fi fost o idee bună să dorm cu ele, ele fiind şi de unică folosinţă.

Cam asta a fost experienţa mea cu genele false. Voi aţi purtat vreodată?