Începând cu o anumită vârstă locuinţa nu înseamnă doar casa în care trăieşti tu, partenerul de viaţă şi/sau părinţii, ci şi locul în care creşte şi învaţă un copil. Chiar dacă copilul nu a venit încă pe lume, nu poţi să nu te gândeşti la viitor, la cum vei transforma biroul sau camera de oaspeţi în camera lui sau, dacă ai posibilitatea, să rezervi încă de la început o cameră pentru bebe. Îţi imaginezi cum vei alege mobilă pentru copii, cum o vei aranja astfel încât să creezi un loc cât mai plăcut în care cel mic să crească fericit.

Cum as amenaja eu camera copilului?

Culori şi modele

Pentru culori aş alege ceva pastelat dar neutru. Aşadar nu roz sau albastru, ci un verde frumos. Mi-ar plăcea şi varianta cu var alb şi stickere decorative pe pereţi, cu modele din cărţi de poveşti, scene din natură, eventual care să acopere un perete întreg.

Nu aş alege să amenajez camera în stil clasic, modern, aş vrea să fie cu adevărat o cameră de copil, una ca desprinsă de poveşti, în care imaginaţia lui să se simtă liberă să zburde.

Mobilier ajustabil

Dacă nu vrei să schimbi mobila la fiecare 2 ani, trebuie de la început să alegi mobilier ajustabil. De exemplu patul, care este şi cel mai important, poate fi achiziţionat de la început astfel încât să fie bun nu doar 2-3 ani, ci peste 5 ani. Cu somieră şi grilaj reglabil pentru a permite montarea saltelei şi fixarea grilajului în funcţie de vârsta copilului. Şi grilajul la un moment dat poate fi şi îndepărtat.

Şifonierul la fel, poate fi folosit mai mulţi ani, chiar şi până la adolescenţă. Se alege unul suficient de încăpător, atât cu rafturi cât şi cu bară de umeraş.

Camera va mai cuprinde şi masă de înfăşat şi fotoliu pentru alăptat, care pe parcurs vor fi înlocuite de o masă de lucru sau de joacă.

Jucării

Eu aş cumpăra jucăriile după naştere. Nu văd ce rost are să prindă praf prin cameră în aşteptarea unui copil. Pe parcurs, în funcţie de posibilităţi, de noutăţile din magazinele de profil gen Noriel şi de preferinţele copilului se va umple camera şi de aşa ceva.

Decoraţiuni

Pereţii camerei mi-ar plăcea să fie decoraţi cu fotografii de familie, montate în rame vesele. Aş vrea să crească privind (şi crescând alături bineînţeles) o familie fericită. Să aibă la dispoziţie albume întregi de poze, în care să poată vedea cum a crescut, cum a început povestea familiei lui, cum erau părinţii, bunicii. Mi se pare important să cunoşti istoria familiei tale, pe mine chiar mă fascinează şi ajung să stau cu orele să mă uit la fotografii vechi.

Frumos ar fi să-şi facă loc prin cameră şi proiecte de tip DIY, precum literele numelui copilului atârnate de o crenguţă sau lipite pe perete, deasupra pătuţului.

Ar mai fi multe de spus despre amenajarea unui dormitor de copil, dar mă opresc aici. Spor la cumpărături şi fler pentru a alege cele mai bune variante, atât din punct de vedere estetic cât şi financiar!

Am o lene în ultimul timp, ceva de speriat. Ajung acasă, mă trântesc în scaun sau în pat, deschid televizorul sau laptopul şi mă uit toată seara la filme şi seriale. Şi citesc despre tenis. Noua mea obsesie.

Dacă tot e chef de leneveală aş prefera să joc ceva. Mai ales că prietenii mei au descoperit o mulţime de jocuri noi şi faine şi joacă seri întregi în reţea. Dezvoltă oraşe, luptă pentru supravieţuire, cresc dinozauri. Având în vedere că pot şi vorbi între ei, este mult mai aproape de socializare decât statul meu la TV. Poate ziceţi că e o activitate puerilă, eu însă nu sunt de aceeaşi părere. Jocurile îţi trezesc spiritul de competitivitate, te ajută să ai iniţiativă, îţi dezvoltă spiritul de observaţie şi capacitatea de concentrare. Şi voi prefera mereu ca partenerul să-şi petreacă timpul liber jucând ceva pe calculator, decât să iasă la beri sau să se uite la fotbal. *

M-as băga şi eu în jocul băieţilor. Din fericire pentru ei (pentru că să fim realişti, n-au ei niciun chef să se bage o fată în jocul lor) laptopul meu nu face faţă jocurilor, nu reuşesc nici măcar să deschid jocul. Aşa că stau deoparte, mă uit cu jind la distracţia lor şi eventual butonez telefonul, jucând acele puţine jocuri interesante disponibile pe telefon (alegerile mele: Hay Day, Hill Climb şi clasicul Solitaire). Dar va veni timpul când îmi voi cumpăra un desktop şi când îl voi alege, voi avea grijă să fie pretabil şi pentru jocuri cu grafică de calitate.

Aveţi chef de jucat ceva şi la fel ca mine, nu aveţi un calculator potrivit? Click pe xjocuri.com, un site cu jocuri pentru copii şi adulţi. Spor la lenevit! 🙂

*Da, nu mă încântă ca băieţii să se uite la fotbal. Am eu o problemă cu fotbalul, un anumit dezgust. Mi-a plăcut şi mie dar rezultatele m-au dezamăgit crunt şi de atunci nu-l mai suport.