Destinatii de vara – Pamukale

Feb 3, 2009 by

La vară vreau foarte mult să merg în Turcia, cred că în Kusadasi…şi vreau neapărat să mă duc la Pamukale.

Pamukkale (înseamnă “castel de bumbac” în turcă) este o atracţie naturală în sud-vestul Turciei, în Provincia Denizli. Situat pe valea râului Menderes, Pamukkale se bucură de un climat temperat în cea mai mare parte a anului. Oraşul Hierapolis a fost construit în partea de sus a “castelului” alb, care măsoară aproximativ 2700 de metri lungime şi este la o înălţime de 160m. Se poate observa de pe dealurile din partea opusă a văii în oraşul Denizli, 20 de kilometri. Pamukkale este recunoscut ca un sit de valoare mondială, împreună cu Hierapolis. Câteva alte locuri din lume seamănă cu acesta, inclusiv Mammoth Hot Springs din SUA şi Huanglong din provincia Sichuan din China (un alt sit al Patrimoniului Mondial UNESCO). Hierapolis-Pamukkale a fost făcut un sit al Patrimoniului Mondial în 1988. Înainte de denumirea de patrimoniu mondial, Pamukkale a fost un loc neprotejat timp de decenii. La sfârşitul secolului al 20-lea hoteluri au fost construite în partea de sus a sit-ului, aducând pagube. Apa caldă de la izvoare a fost luată pentru a umple piscinele hotelurilor şi deşeuri de apă au fost vărsate peste monumentul propriu-zis, colorând-o în maroniu. Până ce UNESCO şi-a atras atenţia asupra lui Pamukkale, sit-ul îşi pierduse din atracţie. Funcţionarii au făcut încercări de a readuce locul la sclipirea de altă data. Hotelurile au fost demolate, iar drumul de la sol a fost acoperit cu bazine artificiale, care în prezent sunt accesibile pentru turişti, aceştia fiind obligaţi să meargă desculţi, spre deosebire de cele mai multe alte părţi ale sit-ului. Un mic şanţ a fost sculptat pentru a colecta apa şi a nu o lăsa să curgă. Părţile maronii au fost lăsate să fie albite de soare, fără a fi acoperite de apă, pentru a diminua problema. De aceea, multe piscine sunt goale. Alte părţi sunt acoperite cu apa timp de o oră sau două, pe o schemă de rotaţie.

read more

2 Comments

Travis

Jan 22, 2009 by

In 2000 si 2001 am fost impreuna cu familia mea in 2 excursii cu Net Turism : una in Spania si una in tarile nordice. Prin 2002 (daca nu ma insel), mai multi angajati au plecat de la Net Turism si au fondat Travis Tourism.
Dupa aceste explicatii, ajung si la partea importantahappy Travis. Imi place ca in fiecare an, de atunci, desi n-am mai mers in excursii cu ei, doar am mai cumparat un bilet de avion prin 2004, ne trimit felicitari de aniversari. Sunt niste felicitari personalizate, cu un mesaj diferit in fiecare an. Imi place ca au alocat o suma de bani, nu chiar asa de mica (va dati seama cati clienti au, costurile realizarii felicitarilor, plicurile, timbrele) pentru acest lucru.
Ar trebui si alte agentii de turism sa preia acest obicei, sa le arate clientilor ca le pasa si sa-i determine astfel sa revina.

read more

1 Comment

Jurnal de calatorie: Tiergarten Schonbrunn – Zoo Vienna, Austria

Jan 16, 2009 by

Asta vara am vizitat gradina zoologica din Viena. Doream de cativa ani sa o vizitez…am fost placut suprinsa de diversitatea de animale, de plante, de bunul simt si politetea vizitatorilor si de felul in care arata, in general.
Un filmulet de pe youtube ca sa va faceti o idee:

read more

3 Comments

Jurnal de calatorie: Mont St Michel, Franta

Jan 4, 2009 by

Azi mi-am amintit de Mont St Michel…Cand eram la Paris, la recomandarea tatalui meu, am ales sa facem o excursie la Mont St Michel – vazusem cateva imagini in brosuri si am ramas impresionati. Ne-am trezit pe la 6 dimineata, am luat metroul si ne-am dus la sediul agentiei de unde am luat autocarul. Dupa un drum de vreo 4 ore, am ajuns. Era un loc incredibil de frumos.

Mont Saint-Michel este o stanca granitica (78 m inaltime) in Golful Saint-Malo (NV Frantei) din Marea Manecii, unde se manifesta cel mai reprezentativ fenomen de flux si reflux: in timpul fluxului este insula, comunicatia cu teritoriul continental fiind intrerupta, iar in timpul refluxului devine peninsula, o limba de nisip iesind de sub ape. Stanca este ocupata de un sat (cca. 46 locuitori) si o manastire fortificata (ridicata incepand cu secolul al VIII-lea pana prin secolele al XII-lea – al XIV -lea).
Cititi mai mult aici.

Noi am nimerit timpul refluxului…ar fi fost mult mai frumos daca era inconjurat de apa, dar asta e. Am petrecut cateva ore acolo, ne-am plimbat, ghidul ne-a prezentat istoria fiecarei camere din manastire, am facut poze, ne-am plimbat pe plaja (unde in timpul fluxului este acoperit de apa). Am luat masa la celebrul restaurant “La Mere Poulard”, unde se serveste omleta mamei Poulard.

Omleta mamei Poulard (de la numele restaurantului situat in sat, celebru prin aceasta specialitate culinara) este facuta din oua si smantana, batute indelung in castroane mari de cupru cu un tel lung si intr-un ritm special, care poate fi auzit de trecatori, inainte de a fi prajita intr-o tigaie, tot de cupru, pe un foc de lemne. Reteta exacta este pastrata si nu este divulgata, sub niciun chip.

Mama Poulard a dezvoltat aceasta reteta cand a remarcat ca pelerinii soseau flamanzi la Mont Saint-Michel. Ii trebuia, prin urmare, un fel de mancare usor si repede de pregatit, la orice ora. Si astazi chiar, pot fi vazute ouale batandu-se, in ritm, cu un tel lung, intr-un vas mare de cupru. Cand restauratorul parizian, Robert Viel, i-a scris mamei Poulard, pentru a o intreba reteta, aceasta i-a trimis urmatorul raspuns:

“Domnule Viel,

Iata reteta omletei: sparg niste oua mari intr-un castron, le bat bine, pun o bucata buna de unt intr-o tigaie, arunc in tigaie oualele si amestec in mod constant. Sunt fericita, Domnule, daca aceasta reteta va face placere.

Annette Poulard”.
Cititi mai mult aici

Adevarul e ca nu mi-a placut deloc omleta lor icon smile Jurnal de calatorie: Mont St Michel, Franta Nu te saturai deloc, avea un gust ciudat. Apoi ne-au servit o friptura de pui, mult mai buna.
Ne-am mai ocupat timpul cautand un pachet de tigari prin satul respectiv – nu am gasit. Trebuia sa asteptam sa plecam si sa opreasca autocarul la o benzinarie ca sa putem cumpara. Erau in schimb numeroase magazine cu suveniruri si restaurante.
Dupa alte 4 ore de drum, am ajuns inapoi in Paris, unde ne-am continuat excursia in extraordinarul oras al luminilor.

In continuare aveti un set de fotografii, enjoy!

read more

3 Comments

« 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10