Romantism și iubire

CerereInCasatorie2

Se apropie Ziua Îndrăgostiților așa încât gândul începe să ne poarte spre cele mai fericite momente din relație, începând de la primul ținut de mână și primul sărut și până la cererea în căsătorie. Unii (majoritatea bărbați) spun că transformarea cererii în căsătorie într-un eveniment romantic este inutilă și că nu are niciun rost. Eu însă consider că nu strică ca tu, femeie sau bărbat, să-ți dai un pic silința și să creezi o amintire frumoasă care să stea la baza căsătoriei voastre.

Mereu am admirat cererile de căsătorie originale. Asta nu înseamnă că le-am considerat pe toate potrivite mie, însă mi-a plăcut să văd o astfel de demonstrație de iubire.

Prima cerere în căsătorie pe care am văzut-o a fost la facultate, în apropierea Crăciunului. Era de fapt ultima zi de cursuri și la plecare, pe la 8 seara, la ultimul etaj, s-a strâns un grup de colindători. Studenții care se aflau în zonă s-au oprit să asculte muzică iar la finalul primei colinde, din grup a ieșit un tânăr care s-a așezat în genunchi în fața unei fete care urmărea spectacolul și a cerut-o în căsătorie. Mi s-a părut foarte simpatic și dacă cumva ei doi s-au cunoscut la facultate, e cu atât mai potrivit și special. (more…)

Înfrumusețarea spațiului de locuit

La începutul lunii vă povesteam că vreau să economisesc mai mulți bani. Am realizat că nu e chiar ok să cheltui bani pe tot felul de nimicuri când cu ei aș putea investi în lucruri mai durabile, care să-mi folosească mai mult și mai bine. Un exemplu ar fi modernizarea apartamentului meu, care din păcate nu a mai suferit vreo modificare importantă de vreo 10 ani, dacă nu chiar de mai mult timp.

Partea bună e că atunci când a fost mobilat ultima dată s-au folosit produse de calitate, de care mă bucur și acum. Cum ar fi o ușă foarte bună și rezistentă, un mobilier de bucătărie modern și util, un birou ok. Ce nu-mi mai place mie acum și consider că este depășit este mobilierul din sufragerie și culoarea de pe pereți. Vreau ceva nou, vreau ceva modern și frumos, vreau ceva care să mă facă să simt că locuința mea este frumoasă.

Am început să mă uit pe tot felul de site-uri de decorațiuni interioare și să visez la clipa când și casa mea va arăta măcar pe un sfert ca cele din imaginile admirate. Nici nu-mi vine să cred cât de multe lucruri noi au apărut, de exemplu tapet de mătase sau satinat. Dar știți cum e, de-abia când îți trebuie ceva începi să te documentezi și astfel afli că ce credeai că știi de fapt nu e nici pe departe realitatea.

Din sutele de poze găsite, am ales două care reflectă cel mai bine ce mi-aș dori pentru apartamentul meu. Aș vrea ca fiecare cameră să aibă tapet de altă culoare, dar nu vreau neapărat ceva radical, de exemplu roșu într-o parte, albastru intens în altă și verde în ultima. Vreau ceva care să se îmbine frumos, fără să surprindă prea tare la trecerea dintr-o cameră în alta. Pentru dormitor aș dori ceva simplu și elegant, pentru sufragerie aș investi într-o schimbare mai mare, pentru că e locul unde primesc invitați și nu mă bucur doar eu de aranjamente și decorațiuni. Albastrul propus în cea de a doua poză este și foarte liniștitor și relaxant, potrivit pentru o cameră unde ne petrecem timpul liber.

Voi ați făcut schimbări prin casă de curând? Ați apelat la economii sau credite? Întreb asta pentru că știu multe persoane care și-au făcut credite pentru a-și mobila diverse camere prin casă și deși înțeleg motivația lor, este totuși scumpă mobila, parchetul și celelalte modificări, eu nu aș apela la o asemenea soluție. Eu văd creditele ca fiind potrivite mai mult pentru imobiliare, mașini și societăți comerciale, și mai puțin pentru achiziția de lucruri mai mărunte. Pentru acestea mi se pare mai sănătos economisitul. Pui bani deoparte câteva luni și-ți iei obiectul dorit.

Discriminare?

Am pus și pe Facebook această poză, dar simt nevoia să spun și câteva cuvinte referitoare la ea. Nu este o poză preluată de pe net sau din alte părți, este făcută de mine unui formular pe care trebuie să-l completez. Mare mi-a fost mirarea să văd în categoria “Apartenență la un grup vulnerabil” răspunsul simplu “Femei”.

Mirare, consternare, zâmbete de la bărbații din firmă. Nu puteam să cred că cineva (nu oricine, o persoană care creează astfel de formulare) ar putea considera că femeile în general sunt la fel de vulnerabile ca ceilalți din tabel. Suntem mai independente ca oricând, ocupăm funcții de conducere în unele dintre cele mai mari firme din lume, nu avem nevoie de nimeni să ne ajute să ne facem viața așa cum ne dorim.

Dar, la final, vreau să cred că este o MARE greșeală și că de fapt voiau să scrie “femei însărcinate”. Deși și aici…ești vulnerabil când ești în ultimele luni și îți este mai greu sau dacă ai anumite complicații. Nu orice femeie însărcinată este vulnerabilă pe parcursul celor 9 luni.

Și la final rămâne întrebarea…eu ce fac? Bifez sau nu?

Între timp am primit răspunsul oficial: “Așa e, UE consideră femeile persoane vulnerabile, așa că vă rog frumos să bifați “femei”.”

photo (17)

Dor de călătorie

Să mă duc în depărtare
Peste munți și peste mare.
Să mă duc în lumea-ntreagă
Ca o pasere pribeagă.

(Dor de călătorie, Vasile Alecsandri)

Zilele astea mă tot gândesc la ce vreau eu de la viața asta, care sunt obiectivele mele principale, ce m-ar face fericită. Și un lucru de care sunt 100% sigură e că-mi doresc să călătoresc. Mult. Vreau să văd lumea. Vreau să ajung în China, vreau să văd câteva orașe din Statele Unite, vreau să-mi fac vacanța de vară în Republica Dominicană sau Maldive. Vreau să fac un city break la Roma, vreau să revăd Parisul, vreau să ajung în Anglia și Portugalia. Nu vreau să las neexplorată nici Africa, ar fi un vis îndeplinit să ajung în Africa de Sud, Maroc, Kenya, Tunisia. Dubai e un oraș unde aș vrea să mă plimb la un moment dat, în Turcia mi-aș dori să-mi petrec măcar o săptămână de vară. O destinație de vis ar fi și Islanda, unde cu puțin noroc aș putea vedea Aurora Boreală.  Indonezia, Australia, Japonia sunt destinații unde mi-e greu să cred că aș putea ajunge, dar nu costă nimic să visezi. (more…)

Ceva ce aș face

La începutul anului vă povesteam în cadrul unei lepșe că dacă ar fi să încerc vreo operație estetică, aș alege rinoplastia. Ba chiar am vorbit despre această operație cu familia mea, de mai multe ori, și a rămas ca fiind ceva care poate va fi făcut în viitor.

Dar care e problema cu nasul meu? Păi când aveam vreo 12 ani, am căzut dintr-un leagăn (scrânciob) încercând să mă dau jos din el. Nu avea viteză, însă sub leagăn erau dale de ciment și am căzut foarte, foarte rău. Mare noroc am avut atunci că nu mi s-au spart ochelarii și nu mi-au intrat cioburi în ochi. Însă m-am lovit rău de tot la nas. M-am dus la doctori, mi s-a zis că nu e rupt, în schimb era bineînțeles foarte umflat, vânăt și dacă stăteam prea mult cu capul ridicat (câteva ore) începea să-mi curgă sânge. Asta s-a întâmplat chiar și la câteva săptămâni după lovitură.

(more…)

Cum mi-am serbat ziua de naștere

Trece timpul și nu mai apuc să vă povestesc nimic. Aș vrea să dau vina doar pe muncă și prea puțin timp liber, dar adevărul e că dacă aș vrea, aș găsi timp de scris. Problema e că atunci când ajung acasă îmi găsesc alte treburi de făcut…mă uit la seriale, gătesc, ies prin oraș, citesc. Sau muncesc, dacă mai este de muncă. 🙂

După mai bine de 2 săptămâni reușesc să vă povestesc despre cum mi-am serbat ziua de naștere. Am ales să nu o mai organizez acasă pentru că era prea mult de muncă și prefer ca de ziua mea de naștere să mă relaxez și să mă simt bine, nu să fac cumpărături, să aranjez mese, să fac curat, să strâng, să o fac pe gazda. Și e și complicat de ținut 10-15 oameni într-o sufragerie.

Sora mea mi-a dat ideea de a alege Maideyi, în urmă cu câteva luni. Și chiar am ținut mult să sărbătoresc aici pentru că Maideyi este o cafenea pe gustul meu. Nu e prea de fițe, angajații sunt foarte prietenoși, meniul este divers, băuturile sunt foarte bune, oferă și mici gustări. Am vorbit cu ei pe Facebook (îi felicit că nu lasă de izbeliște conturile de rețele sociale), am rezervat masa pe care mi-o doream (într-o parte mai izolată a cafenelei, ca să avem un pic de intimitate), i-am rugat să-mi pregătească niște platouri cu bruschette (nu mai sunt în meniu, dar la cerere mi-au pregătit câteva platouri) și să-mi țină în frigiderul lor tortul și să-l servească când va fi cazul. Vreau să le mulțumesc pe această cale pentru tot ajutorul, mai ales că nu erau obligați nici să mă ajute cu tortul, nici să-mi prepare mie bruschette, care nu mai erau în meniu. Au fost niște drăguți. 🙂

Tortul l-am cumpărat de la Cake Expert. Ador această cofetărie, are prăjituri foarte, foarte bune! Nu am dat comandă de tort, m-am dus sâmbătă pe la ei, mai aveau un singur tort complet, l-am cumpărat și am avut norocul să fie delicios! Nu a fost prea dulce sau grețos, nu a avut prea multă frișcă (mie mi se face rău de la prăjituri cu multă frișcă), a avut și ciocolată și vanilie, pe un blat de pișcoturi. Tot pentru aniversare am cumpărat și un platou cu prăjituri. O să vă mai scriu de Cake Expert, am niște poze pe telefon cu tot felul de minunății de la ei.

DSC_4712 DSC_4709

M-am bucurat mult că anul ăsta mi-am putut serba ziua de naștere chiar de ziua mea, 12 ianuarie căzând într-o sâmbătă. Ne-am adunat 12, ne-am apucat de ronțăit, am comandat diverse băuturi. Mi-am permis și eu în acea seară să încerc diverse cocktail-uri și am avut-o parteneră pe prietena mea, Alexandra. Restul ori erau cu mașina, ori au ales bere sau din contra, băuturi mai tari. Nici nu mai știu exact ce-am băut, dar am ales tot felul de cocktailuri – nu prea sunt eu cu alcoolul, dar cocktail-urile îmi plac pentru că sunt dulci, au tot felul de arome fructate, uneori și un colorit deosebit. Pentru mine sunt un fel de sucuri mai “fancy”. 🙂

DSC_4694 DSC_4732DSC_4725 DSC_4731

perf

La un moment dat, la cererea invitaților, m-am uitat și prin cadouri. Am primit lucrușoare foarte drăguțe: câteva bluze, cărți, Douglas stuff, flori și altele. Îmi plac mult pozele de mai jos, făcute de o prietenă. Îmi place mai ales cum mă privește Alexandra în a doua poză. Se vede din privirea ei că ține la mine. Asta dacă cumva aveam vreun dubiu. Dar n-am. 🙂 True friendship…

DSCF8680 DSCF8681_mod (1)_

A fost o seară foarte frumoasă. Ar fi fost perfectă dacă aș fi avut toți prietenii lângă mine dar din păcate vreo 2 s-au mutat la București, iar alte prietene își serbau și ele aniversarea în aceeași zi, așa încât n-am putut nici eu să fiu prezentă la a lor, nici ele la mine. Dar ne revanșăm noi zilele astea. 🙂

DSCF8683 DSCF8684

 

DSC_4672_mod

 

După această experiență aș zice că o cafenea este locul ideal de petrecere a zilei de naștere. Este mult mai bine decât acasă și curios e că e și mai ieftin, și e mai bine decât la restaurant pentru că nu mai este acea teamă că mâncarea nu e bună, că vine târziu, că se încurcă comanda, că aștepți prea mult, că e prea scump, că ospătarul întârzie, ș.a. Și spre deosebire de restaurant sau chiar și de petrecerea făcută acasă, invitații stau mai mult, se iau cu vorba, comandă tot felul de băuturi. Noi la Maideyi am stat vreo 4-5 ore, pe când la restaurant după maxim 3 ore plecam toți, că nu mai aveam ce face. Mâncam, beam un pahar de ceva și gata petrecerea.

Voi unde preferați să vă serbați ziua de naștere?

Filme [12]

This is Forty! (2012)

wall_desktop_1920x1080_a01

Cică este continuarea filmului Knocked Up, despre viața lui Pete și Debbie, cuplu care în Knocked Up aveau roluri secundare. Eu nu mai țineam minte, am căutat după film informații și mi-am amintit.

Am fost la cinema la acest film și deși cei cu care am fost s-au plâns că filmul a durat cam mult (134 de minute), mie mi-a plăcut. M-am regăsit în anumite scene, m-am și distrat,  au fost destul de multe faze amuzante. E un film la care am și râs, mi-a venit și să lăcrimez ( 😛 ), m-a și întristat. E despre viață, despre relații, despre familie. Și spune pe bune…nu e gata, “happily ever after”, arată că în relațiile de lungă durată, când e vorba și de copii, de bani, de o casă comună, chiar dacă cei doi se iubesc foarte mult mai apar și probleme. Mi-a mai plăcut că arată și aspectul familiei moderne, mai exact acele cazuri când tatăl în vârstă se căsătorește cu o femeie tânără și apar copii care sunt mai tineri decât copiii fratelui/surorii vitrege. Când eram adolescentă astfel de cazuri mă șocau dar acum se poate întâmpla oricui și se întâmplă mai des decât am crede. (more…)

Grumpy

De vreo 2 zile nimeni și nimic nu-mi mai este pe plac. Sunt bosumflată, capricioasă, nu am chef de nimic și simt că nu mai am pic de răbdare în mine pentru relațiile cu cei din jur. Nu-s supărată, nu-s nefericită, cred că este vorba doar de o stare de moment, poate amplificată și de anumite persoane.

În aceste zile, cum răbdarea e la 0, mă enervez aproape imediat, sunt mai puțin politicoasă ca de obicei, nu mai sunt dispusă să fac compromisuri, nu mai sunt la fel de darnică cu sfaturile, ajutorul sau cuvintele de “bine”. Mă calcă pe nervi telefoanele pe care le primesc cu tot felul de promoții. Ferească Sfântul să mă fi interesat vreodată de vreun curs, de vreo mașină sau orice alt produs/serviciu – sunt condamnată să fiu sunată săptămână de săptămână sau în cel mai bun caz, lună de lună, ca să fiu întrebată dacă nu vreau să cumpăr, dacă nu m-am răzgândit, ș.a. Mă enervează și taximetriștii vorbăreți și bineînțeles că în această perioadă am dat peste cei mai cei. Și tot ce vreau este liniște, să fiu lăsată în pace, să fiu doar eu cu mine.

N-am chef de distracție, n-am chef de ieșit, n-am chef de socializat. Cel mai bine mă simt acasă, în fața calculatorului sau în pat, la un serial sau film care să-mi distragă atenția și să mă facă să uit de starea mea. (more…)

Audiobooks

N-am vrut să aud până acum de cărțile audio. Cum să asculți o carte în loc să o citești? Mi se părea un fel de furt sau mai degrabă o dovadă de lene, ca atunci când în loc să citești cartea, răsfoiești rezumatul și gata, ești convins că nu ai pierdut nimic.

Dar o dată cu noul telefon mobil, care nu are probleme cu wireless-ul, mi-am tras și aplicația Audiobooks și zilele trecute, mai mult de plictiseală, am zis să caut o carte gratuită, să-mi pun căștile și să ascult puțin, cât mă plimb cu Albert pe afară. Am ales Great Expectations (Marile Speranțe) de Charles Dickens.

M-am plimbat, am ascultat puțin. Am mai ascultat a doua zi în mașină. Mi-am pus căștile și am mai ascultat și la birou, cât timp lucram la niște site-uri. Am ascultat și cât am gătit ceva sau am spălat vase. Și a început să-mi placă. N-ar fi fost rău dacă aș fi început cu o carte mai ușurică, eventual în limba română, ca să nu fie necesar să mă concentrez prea mult, dar e bun și așa. Acum să văd dacă mă țin de ascultat și termin cartea. Dacă da, poate o să continui treaba asta și o să ascult/cumpăr și alte cărți. (more…)

Seriale noi: drame

V-am promis că voi reveni și cu serialele mai “serioase” care au apărut în această toamnă. Însă a trecut timpul și nu m-am apucat de lucru la articol, până când două prietene m-au întrebat dacă nu mai povestesc de seriale, că le-au plăcut recomandările din trecut. Datorită lor m-am mobilizat și…iată articolul. 🙂

Multe din serialele prezentate aici mi se par destul de bune, cred că vor primi și al doilea sezon.

Chicago Fire

Chicago Fire

Vă era dor de Chase din House? Dacă da, urmăriți Chicago Fire, Jesse Spencer are unul din rolurile principale. Chicago Fire este un serial despre viața unui grup de pompieri din Chicago. Fiecare episod prezintă câteva cazuri specifice acestei meserii dar în același timp ni se prezintă și aspecte din viața personală a pompierilor, așadar episoadele au legătură unele cu altele.

Nu este chiar preferatul meu, dar îl urmăresc cu plăcere.

Emily Owens M.D.

Emily-Owens-logo

Un alt serial cu medici. Un lucru interesant de știut este că Mamie Gummer, cea care joacă rolul Emily Owens, este fiica lui Meryl Streep. Și se pare că este o actriță talentată, a fost nominalizată la diferite premii și a și câștigat câteva. Un alt actor oarecum cunoscut din serial este Justin Hartley – a jucat în serialul Pasiuni difuzat acum câțiva ani pe TVR 1.

În serial Emily Owens își începe rezidențiatul și constată cu neplăcere că o are ca și colegă pe fata din cauza căreia liceul a fost o experiență groaznică. Cassandra îi dăduse o poreclă, râdea de ea, antrena și pe alții să râdă de ea. Acum Emily trebuie să învețe să lucreze împreună cu Cassandra, trebuie să treacă peste faptul că Will, bărbatul de care este îndrăgostită, o place pe Cassandra, ba mai mult, trebuie să îi vadă la lucru pe Will și pe Cassandra împreună. Bineînțeles că în afară de aceste detalii personale ni se prezintă și diverse cazuri medicale.

Un serial ok.

Bunheads

30871

Bunheads nu este doar dramă, ci și comedie. Este vorba despre Michelle, o dansatoare din Las Vegas care se căsătorește în fugă cu un admirator de-al ei. Se mută cu el într-un orășel mic, într-o casă frumoasă cu vedere la ocean, care este însă împărțită cu mama lui. După doar câteva zile soțul ei moare într-un accident așa că Michelle trebuie să învețe să conviețuiască cu soacra ei. Aceasta din urmă conduce o școală de dans iar Michelle va începe să dea lecții fetelor de acolo.

Nu e tocmai serialul meu preferat, dar în momente mai plictisitoare merge.

The Mob Doctor

31649

Un serial care a fost și anulat între timp, am văzut zilele trecute ultimul episod. Din fericire au și dat un final poveștii, nu ca alții.

Grace este un tânăr chirurg care lucrează la un mare spital din Chicago. Pentru a-l salva pe fratele ei, devine datoare mafiei din oraș, așa că acceptă să-și “împrumute” serviciile membrilor. Cu toate astea nu acceptă să-și treacă peste onoare, nu face rău, refuză să omoare sau să rănească cumva pe cineva. Norocul ei este că șeful acceptă aceste lucruri. De ce le acceptă veți afla din serial.

Beauty and the Beast

THE CW UPFRONTS 2012

Frumoasa Kristin Kreuk  joacă în acest serial rolul unei polițiste care este salvată de la moarte de un om cu chip de bestie, Vincent. Acesta este un fost militar, care a participat la niște experimente. În timp ce colegii lui au murit, el a supraviețuit însă nu-și poate controla “ieșirile”, când se transformă și capătă super puteri.

Ideea nu e rea, dar serialul nu cred că va rezista prea mult pentru că scenariul nu este prea bine realizat. Nu prea mai au cum să lungească povestea, nu este suficient de captivant.

Underemployed

underemployed

Din lista de seriale prezentată azi acesta e serialul care îmi place cel mai puțin. Pur și simplu mă plictisește. Mai ales că durează și 60 de minute.

Serialul este despre un grup de 5 prieteni care după ce au absolvit încearcă să-și găsească calea. Sophia își dorește să fie scriitoare dar lucrează ca și chelneriță pentru a se întreține; Daphne este un intern într-o agenție de publicitate și deși lucrează foarte bine, nu este plătită; Lou și Raviva s-au despărțit când ea a plecat în Los Angeles pentru a deveni cântăreață dar după 9 luni se reîntâlnesc căci Raviva este însărcinată; Miles își dorește să fie model dar momentan este ospătar într-un club.

Vegas

430521_10151056755676453_1948696040_n

Vegas îmi place. Cred că au un buget mărișor altfel nu-mi explic distribuția excelentă: Dennis Quaid, Carrie-Anne Moss, Jason O’Mara.

Vegas este în mare un serial polițist, dar unul care se desfășoară în Vegas, în anii 1960. Așa că avem parte de machiaj și îmbrăcăminte din acea perioadă, mafie, cazinouri, în schimb nu avem tehnologia cu care ne încântă cei din CSI. Ceea ce face ca lucrurile să se desfășoare mai complicat dar și mai interesant. Crimele sunt rezolvate mai altfel decât cum ne-au obișnuit criminaliștii din Criminal Minds, CSI și restul.

Recomand serialul!

Sper să reușesc să mai fac un astfel de articol zilele următoare pentru că au mai apărut câteva seriale noi acum, la început de 2013. Plus că mai sunt datoare cu câteva comedii apărute astă toamnă.