Nu știu dacă acest film este ideal pentru primele zile din an, este destul de trist și aproape sigur vă va aduce lacrimi în ochi. Dar cred că ne face să realizăm și cât de prețioasă e viața și ne amintește că trebuie să ne bucurăm de fiecare moment de iubire, liniște și siguranță. Pentru că nu știm ce ne rezervă ziua de mâine.
Dacă căutați un film drăguț pentru Crăciun, nu foarte lung sau plictisitor, atunci vă recomand Ice Age: A Mammoth Christmas. A fost realizat special pentru TV, de aceea are o durată de doar 26 de minute. Distribuția este formată din nume mari: Ray Romano, Queen Latifah, John Leguizamo, Seann William Scott.
Sid distruge din greșeală piatra de Crăciun a lui Manny, care era moștenire de familie, fiind transmisă de la o generație la alta. Manny inventează atunci o listă a celor obraznici și îi zice lui Sid că este pe ea. Atunci Sid, împreună cu Peaches (fiica lui Manny), pleacă la Polul Nord pentru a se întâlni cu Moș Crăciun și a-l ruga să-l șteargă de pe listă. Însă aici reușesc să facă mai mult rău și sunt pe cale să anuleze complet Crăciunul.
Mi s-a părut simpatic că în film este prezentat modul în care a început tradiția cu bradul împodobit de Crăciun, renii lui Moș Crăciun, lista cu copii obraznici, ș.a., în viziunea personajelor. (more…)
Când am ales să vizionez acest film, mă așteptam la cu totul altceva. Credeam că se va vorbi despre o femeie care reușește să jongleze admirabil cu serviciul și viața de familie, și în același timp să fie perfectă, să se și odihnească, să arate excelent, adică știți voi, povești de adormit copiii.
Însă nu, I Don’t Know How She Does It este destul de realist. Prezintă viața lui Kate, un angajat model în domeniul investițiilor și mamă a doi copii. Face tot posibilul să fie alături de soțul ei, Richard, și copii, dar muncește foarte mult și pentru a excela în carieră. Și se pare că efortul ei a dat roade, i s-a oferit un proiect nou care necesită însă foarte multe delegații și lucru peste program. Și atunci au început să apară problemele. Soțul și copii aveau nevoie de ea, însă deseori nu reușea să le fie alături, fiind plecată în alt oraș. Noaptea nu putea dormi foarte bine, mereu își făcea planuri și liste. Era mereu în criză de timp.
În final ea va lua o decizie pentru îmbunătățirea situației. Eu sincer mă așteptam să renunțe la job, dar nu s-a întâmplat asta. Cel mai bine urmăriți singuri și veți afla. (more…)
N-am mai prezentat de mult timp un film și asta din simplul motiv că n-am mai urmărit vreunul. Vreo 2 luni de zile m-am uitat exclusiv la seriale și diverse emisiuni, plictisită de filme și de subiectele abordate. Mă săturasem să-mi pierd 2 ore pentru a urmări ceva ce la un moment dat în viață, mai urmărisem, dar sub altă formă.
Însă a venit și un weekend în care mi-am dorit să fac ceva mai diferit de ce mai făcusem. Și mi-a venit ideea că ar fi relaxant să mergem la cinematograf, după care să mâncăm și poate să-i cumpărăm și lui Albert ceva bun.
Am ales filmul In Time, bucuroasă că de-acum e deja vechi, nu se mai îmbulzește lumea la el. Toate adolescentele și tinerele erau oricum fascinate de noul film Twilight, era plin mall-ul de ele. Nu am luat însă în considerare că e duminică după-amiază și că lumea se plictisește și atunci…se plimbă prin mall. Era atât de aglomerat încât de-abia puteam să trecem printre oameni – mi-au ajuns duminicile în mall, nu-mi mai trebuie.
Dar să revin la film. Mi-a plăcut. În general nu m-a plictisit și m-am bucurat că în sfârșit Justin Timberlake poate să joace într-un film fără să cânte sau să fredoneze vreo melodie. Amanda Seyfried mi s-a părut o actriță chiar bună și de ce să nu recunoaștem, frumoasă foc. În schimb e mică de statură, așa că a fost încălțată tot serialul cu platforme de 10-15 cm. Incredibil cum reușea să fugă cu ele pe scări, pe nisip; chiar și atunci când mai avea doar 10 secunde de viață și trebuia să ajungă undeva, tot pe acele tocuri fugea. 🙂 Trecând peste asta, a fost un film ok, pe care îl recomand.
Ah, și m-am bucurat să îi văd în film pe Olivia Wilde (House M.D.) și pe Johnny Galecki (The Bing Bang Theory).
[box type=”info”] Într-o societate a viitorului în care timpul a devenit un fel de monedă, iar durata vieţii ţi-e limitată numai de suma din contul din bancă, un tânăr încearcă să schimbe ordinea prestabilită a lucrurilor. Acuzat pe nedrept de crimă, Will Salas vrea să transforme în istorie prezentul, în care cei bogaţi pot trăi practic la nesfârşit, în timp ce săracii ca şi el trebuie să cerşească, împrumute şi fure minute pentru ca ziua de mâine să-i prindă în viaţă… [/box]
Trailer:
Cred că pentru a savura pe deplin un film, indiferent de film, trebuie să ai şi o anume stare de spirit, o companie plăcută şi eventual şi ceva bun de mâncat/băut lângă tine. Mai ales când e vorba de comedii uşurele, ca cel pe care vi-l prezint acum.
Elementele pe care vi le-am menţionat cred că au ajutat ca experienţa mea cu The Change-Up să fie una foarte plăcută. Eram veselă înainte să-l urmăresc, am devenit şi mai veselă pe parcurs, iar la final am fost pe deplin mulţumită de cum mi-am petrecut cele câteva zeci de minute.
The Change-Up (tradus “Dacă aş fi…tu” ) este o comedie despre 2 prieteni, Dave şi Mitch, care duc vieţi total diferite. Dave este angajat la o firmă de avocatură de renume, este căsătorit cu Jamie şi tată a 3 copii, o fetiţă şi 2 bebeluşi gemeni. Mitch este un actor aspirant, fără o slujbă stabilă şi cu zeci de relaţii eşuate.
În timpul unei întâlniri, cei doi încep să discute despre vieţile lor. Dave visează să aibă câteva clipe libere, pentru a se odihni şi a face orice îşi doreşte. Vrea să scape de stres, să nu mai aibă atât de multe obligaţii şi responsabilităţi. Mitch se întreabă cum ar fi să fie familist, cu un job stabil. Cei doi enunţă această dorinţă de a vedea cum este în pielea celuilalt în timp ce urinează într-o fântână publică. Când se trezesc realizează că au făcut schimb de trupuri.
Dave devine Mitch, are timp liber, poate citi, se poate plimba. Vede ce înseamnă cariera de actor a prietenului său – marele rol de care acesta vorbea era într-un film “lorno” – light porno. O cunoaşte şi pe misterioasa fată care venea la Mitch în fiecare săptămână, pentru o partidă sălbatică de sex – o femeie însărcinată în 9 luni.
Mitch devine Dave. Trebuie să muncească, să aibă grijă de copii, să încerce să rezolve problemele pe care le are Dave cu Jamie.
Dacă vreţi să aflaţi mai multe, vă invit să urmăriţi filmul. Distribuţia e destul de bună, cu mulţi actori cunoscuţi: Ryan Reynolds (Mitch), Jason Bateman (Dave), Olivia Wilde (Sabrina), Leslie Mann (Jamie).
Mie mi-a plăcut mult, v-am zis încă de la început, chiar am râs şi m-am distrat. Sper să vă placă şi vouă, să vă “fure” măcar un zâmbet. 🙂
În 2011 au apărut 2 filme cu exact acelaşi subiect: No Strings Attached şi Friends with Benefits. Unul a fost difuzat în cinematografe în ianuarie, altul în iulie, poate, poate, uită lumea şi subiectul va mai trezi interesul cuiva.
Şi adevărul e că uitasem de No Strings Attached, aşa că am putut urmări Friends with Benefits fără să mă plictisesc. Şi-n plus voiam mult să o văd pe Mila Kunis în rol principal, îmi este tare simpatică actriţa.
Jamie (Mila) şi Dylan (Justin Timberlake) se cunosc în New York, datorită job-urilor lor, şi devin prieteni foarte buni. Încep să-şi petreacă timpul împreună, râd, se distrează, se simt bine. Discută despre relaţiile şi despre viaţa lor, realizează că nu au timp de o nouă dragoste, s-au săturat de atâtea decepţii. Aşa încât se gândesc să înceapă o idilă bazată pe sex, fără a strica prietenia dintre ei. Bineînţeles că până la urmă ajung să se îndrăgostească unul de altul, dar cum se va termina totul veţi vedea singuri, dacă vă decideţi să urmăriţi filmul.
Din trailer mă aşteptam la o comedie spumoasă, însă nu au fost foarte multe faze amuzante (cel puţin nu atât de multe precum voiam eu). Mi-a plăcut Mila, mi-a plăcut şi Justin. Vocea Milei este puţin ciudată, un pic răguşită, şi era cam deranjant în timpul filmului…dar poate mi s-a părut mie. Justin nu s-a putut abţine să nu cânte puţin în film – dacă nu e muzical, de ce tot simt nevoia aceşti actori cântăreţi să-şi demonstreze calităţile vocale? Cântând, eu nu mai pot să-l văd ca personajul Dylan, ci mi-l imaginez pe cântăreţul Justin Timberlake.
Acestea fiind zise, vă recomand filmul pentru o seară în 2, asta dacă nu aveţi ceva mai palpitant de urmărit.
În continuare puteţi urmări trailerul:
S-a nimerit ca astăzi să am de prezentat doar filme noi, comerciale, cu succes mare la box office. Dacă vreunul vi se pare interesant, încă îl mai puteţi vedea la cinematografele din oraşele voastre.
Bad Teacher (2011) – comedie
Traducerea pe care au făcut-o titlului, “Profa rea, dar buuună”, a fost de tot râsul. Cum să pună un asemenea titlu în cinematografe?
În Bad Teacher ne întâlnim cu o Cameron Diaz şi mai îmbătrânită. Măcar rolul este interesant, ceva diferit de ce am mai văzut până acum la ea.
Elizabeth Halsey (C. Diaz) este o profesoară atipică – nu-şi ţine orele aşa cum trebuie, vorbeşte urât, bea, se droghează în timpul orelor, este agresivă cu elevii. De fapt ea nici nu-şi doreşte să predea, nu vrea decât să-şi găsească un bărbat bogat cu care să se mărite. După ce este părăsită de logodnic, se îndreaptă către un profesor suplinitor bogat, Scott Delacorte (Justin Timberlake). Problema e că şi profesoara Amy (Lucy Punch) îşi doreşte o relaţie cu Scott. În timp ce cele două profesoare se bat pentru Scott, apare în scenă şi profesorul de gimnastică (Jason Segel), care îi face curte Elizabethei.
Pentru restul acţiunii, vă stă la dispoziţie filmul. Nu m-a distrat chiar foarte tare, însă trebuie să recunosc că măcar scenariul e altfel decât ce am mai întâlnit în ultimul timp.
Horrible Bosses (2011) – comedie
Horrible Bosses nu mi-a plăcut mai deloc. Mă aşteptam la mai mult de la el, ştiind şi că a avut mare succes la box office, şi că în el joacă şi Jennifer Aniston, o actriţă care mie îmi place mult.
Nick, Kurt şi Dale sunt prieteni de mulţi ani şi au şi ceva în comun: toţi sunt terorizaţi de şefii lor. Dale se luptă cu şefa lui, Julia, care vrea neapărat să aibă o aventură cu el. Kurt (Jason Sudeikis) este deja săturat de incompetentul său şef, Bobby Pellitt (Colin Farrell), care îl pune să concedieze persoane cu dizabilităţi şi foloseşte biroul pentru sex cu prostituate. Nick (Jason Bateman) se confruntă cu cel mai rău dintre răi, şeful său, Dave Harken (Kevin Spacey), care îl penalizează dacă nu ajunge la 6 fix la birou, îl păcăleşte (mai bine zis obligă) să bea alcool la serviciu, nu-l lasă să meargă la înmormântarea bunicii, s.a.
Cei 3 se decid să-şi omoare şefii – fiecare pe alt şef. Însă toate se complică când Dave Harken ajunge să-l omoare pe Bobby Pellitt, iar cei 3 sunt martori la crimă şi ulterior principalii suspecţi.
Pentru continuarea filmului, vă invit să vizionaţi filmul. Poate vouă o să vă placă mai mult.
The Lincoln Lawyer (2011) – dramă
Din lista de filme de astăzi, acest film mi-a plăcut cel mai mult. Este imprevizibil, captivant, are o distribuţie formată din actori buni (Marisa Tomei, Matthew McConaughey, Ryan Phillippe, William H.Macy).
Mickey Haller este cunoscut ca şi “avocatul din Lincoln” pentru că este mereu pe drumuri, cu treabă, şi-şi foloseşte maşina ca şi birou. Problemele pentru el apar o dată cu ultimul său caz, cel al unui bărbat, Louis Roulet, arestat pentru vătămarea unei femei pe care a cunoscut-o într-un bar. Haller şi prietenul său, detectivul Raul Levin, descoperă că aparenţele înşală şi că Roulet nu este inocent. Însă fiind avocatul său, nu poate să-l dea pe mâna justiţiei. Lucrurile devin din ce în ce mai complicate şi mai violente, iar Haller trebuie să se lupte cu el însuşi pentru a fi în continuare un avocat bun (altfel ar fi dat afară din Barou) şi acela de a face dreptate.
Vă recomand filmul! Printre altele, m-a amuzat plăcuţa de înmatriculare a maşinii – puteţi observa şi din afişul filmului – NTGUILTY. 🙂
Mr. Poppers Penguins (2011) – aventuri, comedie, familie
La acest film m-am uitat mai mult din plictiseală, nu m-a încântat nici scenariul şi nici trailerul.
Este o adaptare cinematografică după romanul Mr. Popper’s Penguins. Tom Popper (Jim Carrey), om de afaceri de succes, divorţat, tată a doi copii, moşteneşte şase pinguini de la tatăl său, care plecase când era Tom copil în Antarctica şi-l părăsise.
Tom învaţă să se descurce cu pinguinii şi datorită lor reuşeşte să se apropie de copiii săi şi de fosta nevastă. În schimb nu mai are acelaşi zel pentru serviciu şi afaceri, devine mai preocupat de familie decât de firma unde lucra. Lucrurile încep să se aranjeze pentru el, până când apare o mică dezamăgire ce-l dă peste cap.
Pentru restul acţiunii, urmăriţi filmul.
Mi-a plăcut să o revăd pe Angela Lansbury, are un mic rol în acest film. Eu în prezent încă urmăresc seria Murder, She Wrote, sunt la sezonul 7, şi-mi place la nebunie! Alţi actori ce apar în Mr. Poppers Penguins: Carla Gugino, Jeffrey Tambor, Philip Baker Hall.
Vizionare plăcută!
Am auzit numai de bine de acest film, din câte am citit a avut mare succes la public, a întrecut “Sex and the City” la încasări, devenind una dintre cele mai profitabile comedii romantice realizate. S-a mai spus despre Bridesmaids că ar fi varianta feminină a filmului Hangover. Toate acestea mi-au trezit curiozitatea şi chiar am aşteptat cu interes să-l vizionez.
Annie (Kristen Wiig) şi Lillian (Maya Rudolph) sunt cele mai bune prietene încă din copilărie. Cu toate acestea, Annie este uimită să afle că Lillian se căsătoreşte şi nu primeşte chiar cu foarte multă încântare postul de principală domnişoară de onoare. De dragul lui Lillian încearcă să lase în urmă problemele personale (afacere falimentară, eşec în dragoste, slujbă care nu-i place, apartament împărţit cu ciudaţi) şi să se concentreze pe organizare. Le cunoaşte pe celelalte domnişoare de onoare, una mai trăznită ca alta (Rose Byrne, Melissa Mccarthy, Wendi McLendon-Covey şi Ellie Kemper), încearcă să suporte cheltuieli majore (rochie de domnişoară de onoare foarte scumpă, călătorie până la Las Vegas) şi luptă să-şi învingă gelozia pe care o simte faţă de relaţia dintre Lillian şi Helen (Rose). Pentru restul acţiunii vă invit să vizionaţi filmul. (more…)
The Adjustment Bureau (2011)
În seria de filme de astăzi, nu poate lipsi un film recomandat de Lusio, care de altfel chiar mi-a plăcut. 🙂 Scenariul este cu siguranţă original, nu am mai văzut vreun film asemănător.
David Norris (Matt Damon) este un politician de succes, care luptă din greu pentru a-şi îndeplini visul, acela de a deveni senator. Înainte de un discurs o cunoaşte pe Elise Sellas (Emily Blunt), de care se îndrăgosteşte până peste cap. După acea seară, nu o mai revede o perioadă, până când, într-o zi, dă peste ea în autobuz, din întâmplare. Problema e că ei doi nu trebuiau să se mai vadă niciodată – iar Agenţia Destinului trebuia să se ocupe de asta. Această agenţie este formată din oameni care au grijă ca lucrurile să se întâmple conform planului. Iar întâlnirea dintre Elise şi David nu trebuia să aibă loc iar ei doi nu trebuiau să se îndrăgostească din nou.
Pentru continuarea filmului, vă recomand să-l vizionaţi. Cred că o să vă placă şi vouă.
Unknown (2011)
Mi-a plăcut mult filmul acesta, chiar mi s-a părut captivant şi deloc previzibil.
Martin Harris (Liam Neeson) pleacă alături de soţia sa, Elizabeth (January Jones) la Berlin, unde este invitat la o conferinţă de specialitate. Când ajung în faţa hotelului, Martin realizează că şi-a uitat geanta cu paşapoartele la aeroport, aşa că se urcă într-un taxi pentru a se întoarce acolo. Are însă un accident iar Martin se trezeşte după vreo 2 zile în spital, confuz, fără să aibă idee ce s-a întâmplat. Se întoarce la hotel pentru a discuta cu soţia sa, însă are parte de o mare surpriză: Elizabeth nu-l recunoaşte iar la conferinţă este un alt Martin Harris, care are şi documentele doveditoare, spre deosebire de el. Acel Martin Harris pare să aibă toate amintirile sale, să ştie tot ce a făcut sau are de făcut.
În afară de confuzia generată de Elizabeth şi al doilea Martin Harris, Martin este urmărit şi de un asasin plătit.
Vă recomand filmul!
Becoming Jane (2007)
Nu ştiu cum de mi-a scăpat acest film până acum. Jane Austen (jucată de Anne Hathaway) este împinsă de părinţii ei (Julie Walters, James Cromwell) să se căsătorească cu Wisley, nepotul lui Lady Gresham, o aristocrată extrem de bogată. Pe atunci era ceva obişnuit să te căsătoreşti pentru bani, sau aşa cum spunea dna Austen: Afecţiunea este de dorit, banii sunt absolut indispensabili.”
Jane însă şi-a păstrat independenţa şi a refuzat să se lege de un om pe care nu-l iubea, chiar dacă acest lucru i-ar fi ajutat foarte mult familia. Îl cunoaşte pe tânărul irlandez Tom Lefroy (James Mcavoy) de care se îndrăgosteşte, şi amândoi speră să primească acordul unchiului său, judecătorul Langlois, de a se căsători. Acesta însă nu ia în calcul aşa ceva, căsătoria nepotului în care a investit foarte mulţi bani cu o tânără săracă de la ţară. Cei doi îşi propun să fugă împreună, însă Jane realizează că astfel distruge viaţa familiei sărace a lui Tom, care se baza pe el, pe banii pe care îi câştiga.
Jane Austen nu s-a căsătorit niciodată, însă şi-a îndeplinit visul, acela de a scrie şi de a se putea întreţine singură.
Vă recomand acest film, vă oferă posibilitatea de a cunoaşte o parte mai puţin cunoscută din viaţa unei mari scriitoare.
Dinner for Schmucks (2010)
Îmi place foarte mult actorul Steve Carrell aşa că încerc să mă uit la toate filmele în care joacă. Astfel am dat şi peste Dinner for Schmucks. Nu pot să zic că m-a dat pe spate, merge însă seara, înainte de culcare.
Tim Conrad (Paul Rudd) îşi doreşte foarte mult să primească un post mai bun la serviciu, în mare parte şi pentru iubita sa, Julie, pe care o consideră prea bună pentru el. Însă pentru a obţine o avansare, trebuie să se prezinte la o cină organizată de şeful lui, intitulată sarcastic “cină pentru idioţi”, unde trebuie să aducă cu el un oaspete cât mai prostănac. Când Julie aude de eveniment, este revoltată, aşa că Tim decide să refuze invitaţia (şi deci şi postul de muncă), până când îl cunoaşte pe Barry (Steve Carrell). Barry are o pasiune mai ciudată: construieşte diorame cu şoareci împăiaţi (îi aranjează şi costumează în miri şi mirese, în cupluri îndrăgostite, care se plimbă în bărci, în oameni de afaceri, s.a.). În afară de pasiunea sa, este şi neîndemânatic şi mai mult, reuşeşte să facă tot felul de gafe, care îi pun lui Tim relaţia în pericol.
Pentru restul acţiunii, vă invit să vizionaţi pelicula. Poate o să vă placă.
Nu înţeleg de ce unele filme trebuie să aibă două titluri…Se pare că titlul original este Love and Other Impossible Pursuits, însă cel folosit pe afişe/la cinematografe este The Other Woman.
Dar important este că şi acest film este unul deosebit, pe care vi-l recomand din suflet. M-a surprins plăcut, alături de Married Life – uite cum unele filme care nu au fost mai deloc promovate, cu actori foarte cunoscuţi şi talentaţi, poate să-ţi lase o impresie mult mai bună decât multe alte filme comerciale, cu bugete de marketing impresionante.
Filmul este bazat pe romanul lui Ayelet Waldman şi urmăreşte destinul unei tinere, Emilia Greenleaf, care se îndrăgosteşte de unul din şefii ei, Jack Woolf, şi, rămânând însărcinată cu acesta, îl determină să divorţeze de soţia sa, Carolyne (Lisa Kudrow) şi să se căsătorească cu ea. Jack avea deja un copil de 5 ani, William, din acea căsătorie, căruia Emilia îi devine mamă vitregă.
Jack şi Emilia vor avea o fetiţă, Isabel, care moare la 3 zile după naştere. Emilia trece printr-o depresie, încearcă să fie puternică, să fie o soţie bună, să petreacă timp şi cu William, însă este foarte greu. Se simte vinovată de moartea fetiţei şi este extrem de nefericită, dar nu vrea sa recunoască nimănui, nici măcar ei, că se simte aşa.
În cele din urmă îi mărturiseşte lui Jack că a adormit cu fetiţa în braţe şi crede că a sufocat-o în timpul nopţii. Nesuportând această idee, Emilia pleacă, îşi părăseşte soţul. În cele din urmă tocmai fosta nevastă a lui Jack, Carolyne (medic), la îndemnul fiului vitreg, William, îi prezintă datele medicale şi o asigură că Isabel a murit din cauza sindromului morţii subite a sugarului şi nu din vina ei.
La final, totul se termină cu bine. Jack şi Emilia se împacă, Carolyne se căsătoreşte cu altcineva iar William înţelege că părinţii lui nu mai au nici o şansă de a se împăca, aşa că o acceptă pe noua soţie a tatălui său.
În viaţa reală lucrurile nu merg întotdeauna atât de bine. De obicei soţul îşi dă seama de greşeala făcută şi rămâne cu regrete. Fosta nevastă rămâne de cele mai multe ori singură, cu copiii, iar noua nevastă trăieşte cu frica că nu cumva să vină alta şi mai tânără, să-i subjuge soţul. Dar nu zic, poate mai sunt şi cazuri fericite (pentru toate părţile implicate), cu mica menţiune că cei care vor suferi mereu vor fi copiii.
Oricum, filmul nu promovează acest stil de viaţă. Emilia va trage nişte învăţăminte din toată această întâmplare, va suferi şi ea când tatăl ei o înşală pe mama ei (tată care îşi părăsise nevasta pentru mama Emiliei – şi exact ce a văzut în familie, a făcut şi Emilia la rândul ei). Pentru a înţelege pe deplin filmul, trebuie să vă uitaţi la el, eu am anumite prejudecăţi legate de acest subiect, aşa că l-am interpretat într-un mod, voi poate veţi înţelege altceva, veţi observa alte detalii.
Vizionare plăcută!