M-am intors…am fost intr-un weekend racoritor la munte. A fost cald si acolo, dar nu ca aici, asa ca ma bucur ca am evadat putin din Iasi. Din pacate tot nu am timp de blog, am maine un examen pentru care n-am invatat deloc. Asa e la master, inveti cate 3, 4 ore pentru un examen.
Stiam ca s-a filmat la LECTURI URBANE, dar nu stiam ca apar si eu pe acolo. 🙂
Dragii mei, nu va suparati pe mine ca am cam chiulit de pe blog. Am fost ocupata cu ultimele detalii privind organizarea primei editii “Lecturi Urbane” + alte proiecte personale. Lecturi Urbane a iesit foarte frumos, revin maine (sper) cu un articol despre eveniment, poze si concluzii 🙂 .
Saptamana care urmeaza se anunta la fel de aglomerata, cu primul examen din sesiune si cu un weekend la munte…pe care de-abia il astept, chiar aveam nevoie de o vacanta. In plus, se pare ca impreuna cu “socrii” si cu Felix voi merge la Londra in noiembrie. De-abia astept sa fac multe articole “Jurnal de calatorie” cu toate locurile pe care le voi vizita.
De cateva zile au inceput sa aiba loc cursuri festive pentru noii absolventi de facultate. In mai putin de o luna acestia vor sustine examenul de licenta, dupa care, vor deveni licentiati.
Pentru absolventi momentul de dupa licenta este unul fericit, in sfarsit obtin rezultatul la munca de atatia ani. Pentru mine insa este si un moment de tristete deoarece cu fiecare curs festiv si licenta data, cativa prieteni parasesc Iasul si se intorc acasa sau se duc spre orase cu oportunitati mai mari, precum Bucurestiul.
Cateva din cartile pe care urmeaza sa le citesc:
Scuzati-ma va rog pentru lipsa de activitate pe blog, am fost foarte ocupata cu diverse proiecte pe care inca ma lupt sa le termin. Se pare ca va trebui sa intru iar in arhiva de articole din Drafts, care mereu ma salveaza cand nu am timp de scris sau inspiratie.
Ma gandesc sa schimb tema…stiu, am tot vrut sa o schimb, dar nu am gasit niciodata ceva care sa-mi placa. Vreau ceva luminos, cu fundal alb, cu spatiu destul de marisor pentru text (ca sa apara pozele ok).
Si acum…lucrand la un proiect pentru scoala, am gasit o tema draguta, exact cum imi doresc eu. As schimba portocaliul de pe aceasta tema cu verdele de pe tema noua…voi ce ziceti? Sa schimb, sa fie ceva nou, sau sa pastrez asa?
De cateva zile am “uitat de blog”. Mi s-a aglomerat rau de tot programul, de-abia am timp sa respir…nu mai zic de scris articole.
Am avut examene la facultate, am avut treaba cu un proiect mai vechi, cu serviciul…inca mai am de scris intre 4 – 20 articole, de preferinta pana sambata, duminica. 🙂 Nu stiu cum ma voi descurca, dar nu am ce face. De cateva luni asa e fiecare inceput de luna. Atunci vin toti clientii, colaboratori noi…de la mijlocul lunii stau degeaba, dar la inceput am de scris in draci. Nu ca m-as plange. 🙂
Iubesc florile de liliac. Imi place sa tin buchetul pe birou, langa mine, sa le simt parfumul atunci cand lucrez, cand scriu sau cand citesc.
De mult timp doream sa fac un articol ca acesta, dar m-am tot codit…pana cand am zis…why not? Acest post se vrea a fi o enumerare a celor mai “pretioase” bijuterii ale mele, valoarea fiind calculata in functie de emotii si amintiri, si nu de sumele care au fost cheltuite.
Cine doreste, poate sa preia ca o leapsa articolul. Mi-ar placea sa mai citesc si alte istorisiri si amintiri.
1. Bratara de aur din coltul stanga de mai sus mi-a fost daruita de prietenul meu, acum cativa ani. Nici nu mai tin minte ce ocazie era, cred ca 8 martie.
2. Cercelusii semiluna au fost cumparati din Andorra in anul 2000. Au fost cumparati deoarece in Andorra aurul este destul de ieftin si era pacat sa pierdem ocazia. I-am purtat cu mare drag, insa trebuie sa le schimb inchizatoarea, deoarece este putin larga si mi-e frica sa nu-i pierd.
3. Cerceii candelabru roz mi-au fost daruiti de sora mea. Sunt cumparati din Tunisia, sunt din argint, sunt destul de mari si de grei, asa ca nu pot fi purtati timp indelungat.
4. Cei 4 cercelusi rosii, in forma de mar, fluture, buburuza si capsuna, mi i-am cumparat dintr-un centru comercial din Franta, in 2008. Nu sunt deloc valorosi, dar sunt foarte simpatici si pot fi purtati in orice combinatie.
5. Inelul este un cadou de la tatal meu. Este cumparat din Israel, in 2009, este din aur, destul de greu si de marisor. Din pacate este putin cam prea mare pentru degetele mele, asa ca il port rar si cu grija, ca sa nu-l pierd.