Archive of ‘personal’ category

Atunci şi acum

d61ad48c0e1d35d4f3ebd4e11731c7a0

Din obişnuinţă probabil intru în fiecare zi pe acest blog. Şi mă întristez când văd că n-am mai publicat nimic nou, că n-am povestit despre diverse lucruri care mi s-au întâmplat, că găsesc mereu motive să şterg orice draft început, cu gândul că lasă, mâine o să ai mai mult chef, mai multă inspiraţie, un subiect mai bun despre care poţi scrie.

Citeste in continuare: Atunci şi acum

Câte ceva…

N-am mai scris…Adevărul e că n-am mai simţit nevoia să scriu. Am preferat să fac orice altceva decât să scriu. Culmea e că am tot avut ce scrie, dar dacă n-ai chef, dacă n-ai dispoziţia necesară, degeaba ai material.

M-am gândit să renunţ la blog. Dar deşi pare o idee bună acum, vreau totuşi să am un loc unde să pot să mai scriu din când în când. Încă mă bate gândul să transform acest blog într-unul de călătorii. O prietenă mi-a sugerat să lucrăm împreună şi să-l transformăm în blog culinar. Aşadar idei sunt multe, important e că nici una nu este de a închide de tot blogul. Fie ce-o fi, chiar de nu voi mai scrie luni întregi, acest blog va fi online.
Sper că azi sau mâine să reuşesc să scriu ceva. Vom vedea dacă mă voi ţine de treabă. 🙂

Citeste in continuare: Câte ceva…

Agonie şi extaz

De la începutul anului s-au întâmplat destul de multe lucruri importante pentru mine iar unul dintre acestea, care a avut un impact serios asupra mea, a constat în prima extracţie a unui molar de minte. Poate veţi spune, ce e aşa mare lucru în asta? Ei, pentru mine a fost important din mai multe motive.

De vreo 2 ani mă confruntam cu probleme, la început minore, la final din ce în ce mai serioase. Nici nu mai ştiu exact cum a început, când am observat. Gingiile au devenit din ce în ce mai sensibile. Sângerau la orice, chiar şi când mâncam ceva moale, ca o banană. În plus, dinţii au început să se strângă în faţă. Îmi creşteau măselele de minte. Eram bucuroasă că nu mă dor, pe alţi prieteni îi dureau la creştere. Mă consideram norocoasă. Dar se pare că nu era chiar aşa. Citeste in continuare: Agonie şi extaz

Ianuarie – luna lui “pentru prima dată”

Luna ianuarie încă nu s-a terminat dar pot spune că a fost o lună frumoasă, un început excelent de an. M-a trecut printr-un vârtej de emoţii, de la fericirea că sunt din nou mătuşă, la bucuria specifică sărbătoririi zilei de naştere, la tristeţea că s-a încheiat vacanţa de iarnă şi până la teama că se prăbuşeşte avionul şi apoi imediat recunoştinţa că totul s-a încheiat cu bine. 🙂

Sper că voi avea ocazia să discut despre toate acestea pe larg, dar până atunci vreau să scriu despre acele experienţe noi care s-au întâmplat în această lună. Aşadar…

Citeste in continuare: Ianuarie – luna lui “pentru prima dată”

Sf Nicolae ne-a găsit la munte

Se spune că aşa cum începi anul, aşa îl termini. Iar 2014 a dovedit asta, l-am început la munte iar spre sfârşitul anului m-am tot dus la munte. Nu am făcut şi Revelionul la munte, deşi mi s-a propus aceeaşi ieşire ca şi anul trecut, am considerat că este suficient munte pentru anul acesta. 🙂

Aşadar, începutul lui decembrie ne-a găsit iarăşi la munte, iarăşi la Gura Humorului. De data aceasta am plecat un grup mai mare, cam de 10 persoane, şi am închiriat pentru 2 nopţi Casa Cătălina.

Citeste in continuare: Sf Nicolae ne-a găsit la munte

Neaţa!

Bine v-am regăsit! Sper că aţi petrecut frumos Crăciunul, că aţi avut aproape de voi pe toţi cei dragi şi că aţi primit cadouri frumoase!

Am revenit şi eu pe blog, datorită acestor zile libere. Am atât de multe lucruri de care vreau să vă povestesc, am cam rămas în urmă. Vreau să vă scriu despre excursia de Sf Nicolae, despre espressorul Tassimo Vivy vs espressorul Nescafe Dolce Gusto, despre cadourile de Crăciun, despre ultimele cărţi citite. Poate şi să fac o comparaţie între BB Cream-uri şi CC Cream-uri. Vreau să menţionez şi de surpriza foarte plăcută care mi-a fost făcută şi care presupune o mică deplasare în ianuarie.

Zilele astea e şi aniversarea blogului, se fac 6 ani de când am început să scriu aici. 6 ani! Cum mai trece şi timpul ăsta… Citeste in continuare: Neaţa!

Despre trezitul de dimineaţa devreme

Sunt multe lucruri pe care am ajuns să mi le doresc de la mine. Printre altele, să fiu mai ordonată, mai perseverentă. Şi să reuşesc să găsesc timpul necesar pentru a face mai multe pentru mine.

Problema este că seara, după serviciu, nu prea mai reuşesc să fac mare lucru. Cel mult gătesc, în rest merg după acelaşi scenariu: seriale, citit, baie, vorbit la telefon, poate scris pe blog.

Ce aş vrea să fac?

Mi-ar plăcea de exemplu să am răbdarea să-mi aranjez părul, să-l fac cu foehnul pentru mai mult volum, să-mi fac bucle sau să-l îndrept. Dar seara chiar şi dacă am chef, degeaba mi-l fac, că până dimineaţă nu se mai observă nimic. Ar trebui să-l spăl dimineaţa şi să-l aranjez tot atunci. Citeste in continuare: Despre trezitul de dimineaţa devreme

Weekend la Casa Bunicilor

Mi-era dor de un weekend liniştit, în care să stau departe de telefon şi net, de aglomeraţia oraşului, de toată campania asta electorală mizerabilă. Aşa că am m-am retras pentru câteva zile la Casa Bunicilor, în Gura Humorului.

Nu e vorba de casa bunicilor mei, ci de pensiunea Casa Bunicilor, o pensiune deosebită, formată din 3 case bucovinene (1880-1920) restaurate, întinsă pe 5 ha de pădure, cu pârâuri şi iazuri de păstrăvi. Noi am stat la Căsuţa Irinucăi, o căsuţa unifamilială cu baie şi 2 locuri de cazare în pat matrimonial la mansardă. Deosebit la această căsuţă este că încălzirea se face la o sobă tradiţională cu lemne, aşa încât poţi avea plăcere să faci singur focul.

Citeste in continuare: Weekend la Casa Bunicilor

1 2 3 4 51