Archive of ‘personal’ category

Câte ceva…

N-am mai scris…Adevărul e că n-am mai simţit nevoia să scriu. Am preferat să fac orice altceva decât să scriu. Culmea e că am tot avut ce scrie, dar dacă n-ai chef, dacă n-ai dispoziţia necesară, degeaba ai material.

M-am gândit să renunţ la blog. Dar deşi pare o idee bună acum, vreau totuşi să am un loc unde să pot să mai scriu din când în când. Încă mă bate gândul să transform acest blog într-unul de călătorii. O prietenă mi-a sugerat să lucrăm împreună şi să-l transformăm în blog culinar. Aşadar idei sunt multe, important e că nici una nu este de a închide de tot blogul. Fie ce-o fi, chiar de nu voi mai scrie luni întregi, acest blog va fi online.
Sper că azi sau mâine să reuşesc să scriu ceva. Vom vedea dacă mă voi ţine de treabă. 🙂

Citeste in continuare: Câte ceva…

Agonie şi extaz

De la începutul anului s-au întâmplat destul de multe lucruri importante pentru mine iar unul dintre acestea, care a avut un impact serios asupra mea, a constat în prima extracţie a unui molar de minte. Poate veţi spune, ce e aşa mare lucru în asta? Ei, pentru mine a fost important din mai multe motive.

De vreo 2 ani mă confruntam cu probleme, la început minore, la final din ce în ce mai serioase. Nici nu mai ştiu exact cum a început, când am observat. Gingiile au devenit din ce în ce mai sensibile. Sângerau la orice, chiar şi când mâncam ceva moale, ca o banană. În plus, dinţii au început să se strângă în faţă. Îmi creşteau măselele de minte. Eram bucuroasă că nu mă dor, pe alţi prieteni îi dureau la creştere. Mă consideram norocoasă. Dar se pare că nu era chiar aşa. Citeste in continuare: Agonie şi extaz

Ianuarie – luna lui “pentru prima dată”

Luna ianuarie încă nu s-a terminat dar pot spune că a fost o lună frumoasă, un început excelent de an. M-a trecut printr-un vârtej de emoţii, de la fericirea că sunt din nou mătuşă, la bucuria specifică sărbătoririi zilei de naştere, la tristeţea că s-a încheiat vacanţa de iarnă şi până la teama că se prăbuşeşte avionul şi apoi imediat recunoştinţa că totul s-a încheiat cu bine. 🙂

Sper că voi avea ocazia să discut despre toate acestea pe larg, dar până atunci vreau să scriu despre acele experienţe noi care s-au întâmplat în această lună. Aşadar…

Citeste in continuare: Ianuarie – luna lui “pentru prima dată”

Sf Nicolae ne-a găsit la munte

Se spune că aşa cum începi anul, aşa îl termini. Iar 2014 a dovedit asta, l-am început la munte iar spre sfârşitul anului m-am tot dus la munte. Nu am făcut şi Revelionul la munte, deşi mi s-a propus aceeaşi ieşire ca şi anul trecut, am considerat că este suficient munte pentru anul acesta. 🙂

Aşadar, începutul lui decembrie ne-a găsit iarăşi la munte, iarăşi la Gura Humorului. De data aceasta am plecat un grup mai mare, cam de 10 persoane, şi am închiriat pentru 2 nopţi Casa Cătălina.

Citeste in continuare: Sf Nicolae ne-a găsit la munte

Neaţa!

Bine v-am regăsit! Sper că aţi petrecut frumos Crăciunul, că aţi avut aproape de voi pe toţi cei dragi şi că aţi primit cadouri frumoase!

Am revenit şi eu pe blog, datorită acestor zile libere. Am atât de multe lucruri de care vreau să vă povestesc, am cam rămas în urmă. Vreau să vă scriu despre excursia de Sf Nicolae, despre espressorul Tassimo Vivy vs espressorul Nescafe Dolce Gusto, despre cadourile de Crăciun, despre ultimele cărţi citite. Poate şi să fac o comparaţie între BB Cream-uri şi CC Cream-uri. Vreau să menţionez şi de surpriza foarte plăcută care mi-a fost făcută şi care presupune o mică deplasare în ianuarie.

Zilele astea e şi aniversarea blogului, se fac 6 ani de când am început să scriu aici. 6 ani! Cum mai trece şi timpul ăsta… Citeste in continuare: Neaţa!

Despre trezitul de dimineaţa devreme

Sunt multe lucruri pe care am ajuns să mi le doresc de la mine. Printre altele, să fiu mai ordonată, mai perseverentă. Şi să reuşesc să găsesc timpul necesar pentru a face mai multe pentru mine.

Problema este că seara, după serviciu, nu prea mai reuşesc să fac mare lucru. Cel mult gătesc, în rest merg după acelaşi scenariu: seriale, citit, baie, vorbit la telefon, poate scris pe blog.

Ce aş vrea să fac?

Mi-ar plăcea de exemplu să am răbdarea să-mi aranjez părul, să-l fac cu foehnul pentru mai mult volum, să-mi fac bucle sau să-l îndrept. Dar seara chiar şi dacă am chef, degeaba mi-l fac, că până dimineaţă nu se mai observă nimic. Ar trebui să-l spăl dimineaţa şi să-l aranjez tot atunci. Citeste in continuare: Despre trezitul de dimineaţa devreme

Weekend la Casa Bunicilor

Mi-era dor de un weekend liniştit, în care să stau departe de telefon şi net, de aglomeraţia oraşului, de toată campania asta electorală mizerabilă. Aşa că am m-am retras pentru câteva zile la Casa Bunicilor, în Gura Humorului.

Nu e vorba de casa bunicilor mei, ci de pensiunea Casa Bunicilor, o pensiune deosebită, formată din 3 case bucovinene (1880-1920) restaurate, întinsă pe 5 ha de pădure, cu pârâuri şi iazuri de păstrăvi. Noi am stat la Căsuţa Irinucăi, o căsuţa unifamilială cu baie şi 2 locuri de cazare în pat matrimonial la mansardă. Deosebit la această căsuţă este că încălzirea se face la o sobă tradiţională cu lemne, aşa încât poţi avea plăcere să faci singur focul.

Citeste in continuare: Weekend la Casa Bunicilor

Secrete din ultimul an

Probabil mulţi au impresia că citindu-mi blogul află totul despre viaţa mea. Şi aici eu sunt de vină, au fost vremuri când scriam atât de mult pe blog încât puteai avea impresia că acesta ţine loc de jurnal personal. Dar acele timpuri au apus de mult, acum am mai puţin timp liber, acum sunt intimidată de persoanele care ştiu că intră pe acest blog, acum înţeleg şi apreciez mai mult intimitatea pe care ţi-o oferă anonimatul.

Cu toate acestea m-am hotărât să menţionez aici câteva din lucrurile pe care nu le-am scris pe blog, deşi poate ar fi fost caracteristic pentru mine să o fac. Secrete e mult spus pentru că cei apropiaţi mie, de la familie la colegi de lucru, ştiu despre toate acestea.

De ce o fac? Hmm…pentru că n-am inspiraţie să scriu despre altceva şi pentru că pur şi simplu aşa am chef. 🙂 Citeste in continuare: Secrete din ultimul an

Ce-am făcut la Bucureşti – a treia zi

La fel ca şi în ziua precedentă, mi-am început ziua cu o cafea bună, un sandviş şi Google Maps-ul deschis. Am selectat cam ce aş vrea să văd, m-am orientat să văd unde sunt localizate şi-am pornit la drum. Din păcate vremea nu mai era aşa frumoasă, era mohorât şi mai picura, dar nu m-am descurajat pentru că mai aveam o mulţime de văzut.

Din zona Tineretului unde eram cazată m-am dus cu metroul (am cumpărat bilet pentru întreaga zi – 6 lei) în zona Aviatorilor. Aici am început programul de vizite cu Muzeul Satului, bilet 10 lei. Am început să mă plimb printre gospodării, mori de vânt, mori de apă, fântâni, biserici şi troiţe, am citit istoricul caselor care îmi plăceau (le-aş fi citit eu pe toate, dar picura şi mi-era teamă să nu mă prindă ploaia fără umbrelă şi departe de metrou), m-am jucat cu pisicile muzeului. Multe pisici mai erau, foarte prietenoase, obişnuite cu lumea şi doritoare de afecţiune. Ofereau o imagine chiar autentică satului, să le vezi cum dorm pe prispa caselor, cum se plimbă prin camerele gospodăriilor sau prin curţi.

Citeste in continuare: Ce-am făcut la Bucureşti – a treia zi

1 2 3 4 50