Category: timp liber

Excursie prin țară: ziua 7

Sibiu – Barajul Siriu – Vulcanii Noroioși – Iași

Ultima zi a excursiei nu a fost mai puțin plină decât celelalte, dovadă fiind că am ajuns în Iași seara târziu, aproape de miezul nopții.

Am plecat de dimineață din Sibiu și ne-am îndreptat spre județul Buzău pentru a vizita Vulcanii Noroioși. Am avut ceva de condus, dar mi-a plăcut drumul prin munții din județul Buzău, unde am descoperit și Barajul Siriu. Ne-am oprit puțin aici, am admirat priveliștea și am făcut câteva poze. După care am plecat mai departe.

(more…)

Antonia @ Office Aqua Lounge

Ultima zi de vară calendaristică merită a fi sărbătorită cu un concert “tare”. Mai exact Antonia va cânta în această seară în Office Aqua Lounge, reședința de vară a clubului Office din Iași, începând cu 23:30 (aproximativ).

Despre Office Aqua Lounge ați auzit cu siguranță. Locația este foarte frumoasă, aerisită, cu un design curat și minimalist. Dacă vii o singură dată, revii cu plăcere. Instalația de sunet este ireproșabilă și este posibil accesul cu mașinile. Lumea se simte în siguranță, nu sunt niciodată figuri dubioase, scandaluri / bătăi sau droguri. Tot aici au avut loc concerte ale unor artiști precum: Loredana, Horia Brenciu, Parov Stelar, Alex Velea.

Pentru mai multe detalii accesați pagina de Facebook a clubului. S-a creat și un eveniment pe Facebook (mai exact aici) unde puteți vedea care dintre prietenii voștri merg la eveniment sau care se gândesc să meargă – poate îi sunați și mergeți împreună.

 Eu vă urez de pe acum distracție plăcută! 🙂 E posibil să ajung și eu, asta dacă îmi mai trece din răceală. 😛

(more…)

Excursie prin țară: ziua 6

Transalpina – Sibiu

Ne-am trezit de dimineață, pe la 8 jumătate, și după ce ne-am îmbrăcat și ne-am dus bagajele, am început să parcurgem Transalpina. Am prins vreme mult mai frumoasă decât pe Transfăgărășan, soare, fără ceață, așa că am putut vedea priveliștile superbe.

La început drumul a fost cam prost, se lucra în multe locuri, dar pe măsură ce urcam devenea din ce în ce mai frumos. Pe mine m-au apucat iar emoțiile căci eram așa sus, nu erau balustrade, drumul era destul de îngust. Se tot urcă și coboară, urcă și coboară, până ajungem în cel mai înalt punct. Transalpina este cel mai înalt drum rutier din întregul lanț al Munților Carpați, atât din România cât și din afara ei, atingând altitudinea maximă în Pasul Urdele 2145 m. Șoseaua traversează Munții  Parâng de la N la S fiind paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului între care se află și leagă Localitatea Săliște din Județul Sibiu de Localitatea Novaci din județul Gorj.

Transalpina este mai puțin cunoscută decât Transfăgărășanul (deși este mai spectaculoasă și mai frumoasă – cel puțin așa mi s-a părut mie) pentru că a început să fie asfaltată de-abia din 2009.

  

Ne-am oprit pe drum și am luat masa la Pensiunea Valea Mariei din Rânca. Recomand acest loc, mi-a plăcut mult mâncarea de aici + servirea. Ne-au adus și pâine caldă, de-abia scoasă din cuptor. Și m-am bucurat că au un meniu divers, am avut de unde alege. Ah, și sala de mese pentru fumători (deși noi am stat la nefumători) este superbă, cu ferestre mari care dau spre munți – o priveliște de neuitat.

După ce am terminat cu Transalpina ne-am îndreptat spre Sibiu. Aici ne-am cazat la Pensiunea Lazy, unde am stat și în ianuarie. S-a schimbat proprietarul, însă pensiunea arată la fel de bine. Am stat iarăși în camera 12, pentru un preț de 98 lei/camera dublă/noapte. Micul dejun se poate servi doar la cerere. Au wi-fi.

Ne-am dus apoi să ne plimbăm prin Sibiu. Am vizitat iar obiectivele turistice pe care le văzusem și iarna trecută – Piața Mică, Piața Mare, Podul Minciunilor, magazinul cu inscripția “mă gândesc la ea”. Am urcat și în Turnul cu Ceas. Mai târziu ne-am întâlnit și cu Raluca, care ne-a mai plimbat puțin prin Sibiu, prin alte locuri, ne-a arătat niște parcuri, ne-a mai povestit despre obiectivele turistice. Am cumpărat suveniruri, Raluca mi-a făcut apoi cadou macarons. Ne-am plimbat până seara târziu, de-abia pe la 11 am ajuns la pensiune, unde am mai stat puțin pe net și apoi ne-am culcat.

   

În poza a doua se poate vedea priveliștea de pe balconul pensiunii Lazy – frumos, nu? 🙂 

Cu Raluca

Vă aștept zilele următoare cu ultimul episod al excursiei. 🙂

Excursie prin țară: ziua 5

Reșița – Hațeg (Geoparcul Dinozaurilor, Rezervația de Zimbri) – Transalpina

După o noapte la cort, ne-am trezit dis-de-dimineață și am început să ne strângem lucrurile, după care ne-am pregătit de drum, mai aveam de mers vreo oră până la mașină.

Când am ajuns la mașină am refăcut bagajele (adică am pus și hainele lăsate în mașină în rucsac) și am pornit la drum. Cred că pe la 10 am reușit să plecăm din Parcul Național Cheile Nerei.

(more…)

Excursie prin țară: ziua 4

Cheile Nerei – Ochiul Beiului

Am luat micul dejun la Băile Herculane, după care ne-am îndreptat spre mașină și am plecat spre Cheile Nerei. Cu tot efortul de ieri, tot mai aveam de condus vreo 100 km, dar speram să ajungem cât mai devreme. Și-am mers și am tot mers, ne-am mai oprit printr-un sat să luăm mâncare pentru acea zi (pâine, pateuri, biscuiți, mere, apă). Am descoperit apoi că drumul pe care intenționam să mergem este foarte prost și că n-aveam cum să mergem pe el, așa că am mers pe alt drum și bine am făcut, căci am văzut așa că puteam merge destul de mult cu mașina. Astfel o bună parte din drum, pe care credeam că o vom parcurge pe jos, am făcut-o cu mașina.

(more…)

Excursie prin țară: ziua 3

Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea – Peștera Muierii – Tg Jiu (Poarta Sărutului, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii) – Băile Herculane

Am plecat dis-de-dimineață din Vidraru spre Râmnicu Vâlcea, unde voiam să ne oprim puțin, pentru ca prietena care mergea cu noi să-și revadă orașul copilăriei. Am trecut și prin Curtea de Argeș dar n-am oprit, ne-am uitat din mașină cât s-a putut, pentru că oricum am mai trecut pe aici și acum 3 ani.

La Râmnicu Vâlcea am mers prin centrul orașului și apoi ne-am dus către Parcul Zăvoi, unul dintre cele mai vechi parcuri din țară și cel mai mare parc din oraș. Ne-am plimbat prin tot parcul, după care ne-am urcat în mașină și am plecat spre Peștera Muierii.

(more…)

Excursie prin țară: ziua 2

Transfăgărășan – Barajul Vidraru

După ce-am luat micul dejun la Pensiunea Denis din Daneș, am plecat către Transfăgărășan. Planul era să ne cazăm undeva înainte de Transfăgărășan pentru că aveam impresia (care s-a dovedit a fi greșită) că dacă nu ajungem dis-de-dimineață pe el, va fi foarte aglomerat. Dar nu avea rost să pierdem o zi întreagă, mai ales că am ajuns pe la 12 la baza Transfăgărășanului, așa că am început să-l urcăm.

Din păcate am prins ceață, așa încât am reușit să admirăm priveliștile doar pe anumite porțiuni. Eu m-am cam bucurat pentru că aveam emoții când priveam în jos, mi-era teamă să nu se întâmple ceva și să cădem în vreo prăpastie. 🙂 Cu ceață nu vedeam ce distanță e până jos, așa că stăteam puțin mai liniștită (bine, puteam să-mi imaginez că nu era chiar drum scurt până jos 😛 ).

Drumul a fost destul de liber, nu s-a mers în coloană, s-a putut urca lejer. Sus, la Bâlea Lac, am cumpărat niște dulciuri (cozonac, ciocolată de casă, plăcinte – foarte bune toate) și ne-am dus să admirăm lacul. Din cauza ceții n-am reușit să vedem mai mult de 1 metru. Ne-am promis că vom reveni și altă dată, ca să nu rămână acest obiectiv turistic doar parțial văzut.

 

Prima poză: la Bâlea Lac 🙂

(more…)

Excursie prin țară: ziua 1

Iași – Lacu Roșu – Praid – Sighișoara – Daneș

Am plecat de dimineață din Iași, nu înainte de a merge să luăm micul dejun, de a ne reîntoarce acasă după cortul uitat și de a pune benzină. Bineînțeles că pe drum băieții și-au amintit că au uitat și altele, cum ar fi încărcătoare (foto, telefon) sau telecomanda foto, dar apoi le-a trecut supărarea și s-a văzut în final că s-au descurcat și fără ele.

Prima oprire a fost la Lacu Roșu, deși nu a fost programată. Dar dacă tot era în drum și dacă prietenii noștri tot voiau să-l vadă, am oprit puțin. M-a încântat să văd toate acele bărcuțe pe apă, ne-am fi dat și noi dacă nu eram pe fugă. Și prețul e decent, 15 lei pentru jumătate de oră, dacă nu mă înșel. După cum se vede și din poză, locul era foarte aglomerat, dar cu toate acestea, mult mai frumos decât mi-l aminteam. Și drumul până la lac este superb, cu acele treceri înguste printre munți. Lacu Roșu este un loc care trebuie neapărat vizitat.

După o mică plimbare prin zonă, ne-am oprit la restaurantul de lângă lac (de pe terasa căruia am făcut și poza de mai sus) pentru a mânca. Mâncarea a fost adusă foarte rapid, cam în 5 minute, dar în tacâmuri de plastic. Asta nu pot spune că m-a încântat peste măsură. Prețurile au fost ok. Am observat deja că mulți dintre cei care lucrează în zonă vorbesc maghiara, dar știau bine și româna. Veți vedea mai târziu de ce am ținut să menționez acest lucru.

De la Lacu Roșu am mers direct către Praid. M-am bucurat că am găsit o parcare mare (cu plată), am lăsat mașina și ne-am dus liniștiți către stația de autobuz. Biletele au costat 20 lei/adult. Prețurile sunt diferite pentru tratament, parcă 15 lei/adult. Ce nu mi-a plăcut e că autobuzele se umplu până la refuz. Nu e vorba doar că stai în picioare, stai în picioare lipit de cei de lângă tine, aproape fără să mai poți respira. Bine măcar că drumul e scurt.

Și am ajuns în salină. Praid este prima salină pe care am văzut-o vreodată și m-a impresionat plăcut. Am înțeles de la prietenii noștri că nu este cea mai mare sau cea mai frumoasă din țară, dar oricum, este bine întreținută și aici nu-ți lipsește nimic. Ai internet, tv, magazine, restaurant, capelă, foarte multe locuri de joacă pentru copii. Nu cred că cei mici s-ar plictisi aici.

 

(more…)

Degustare de matcha la Livada cu Ceai

Când s-a deschis Palas am intrat și în magazinul Livada cu Ceai, fără să am prea mari așteptări. Am văzut aici o mulțime de sortimente de ceai, seturi de ceai foarte frumoase, dar cea mai mare surpriză am avut-o când mi s-a spus că putem servi la ei ceai matcha. Acest matcha îi diferențiază de alte magazine de ceai din Iași. Nu doar faptul că au matcha aflat la vânzare, ci servirea lui.

Nu am avut timp atunci să degustăm acest ceai, am promis însă că voi reveni când intru în vacanță. M-am ținut de cuvânt, duminică dimineață am ajuns la Livada cu Ceai pregătită pentru degustare.

Ne-am așezat la una din mesele din fața magazinului – mese relativ mici, dar înfrumusețate cu câte un ghiveci de orhidee. Am comandat ceai matcha, care ne-a fost adus după 5-10 minute în boluri mari (cam 200-300 ml). Este un ceai concentrat, intens, ușor amărui, cu o aromă proaspătă și vegetală și un gust specific de ceai verde. Nu pot spune că mi-a plăcut mai mult decât ceaiul oolong sau galben, este însă o delicatesă, un ceai cu adevărat deosebit. Până la urmă, cam trebuie să ne cultivăm și gustul, să învățam să apreciem calitatea și să nu punem pe piedestal ceaiuri pline de arome și zahăr, în locul unor ceaiuri care au făcut istorie, precum acest matcha.

(more…)

Recreare la Mănăstirea Hadâmbu

Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă din România, întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659 în satul Schitu Hadâmbului din comuna Mogosesti (județul Iași). Mănăstirea se află la o distanță de 30 de kilometri față de municipiul Iași.

Ansamblul Mănăstirii Hadâmbu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004.

Mai multe informatii aici.

Nu o să vă povestesc despre Mânăstire astăzi, ci despre activitățile de recreare pe care le oferă. Știam de această Mânăstire de mult timp, dar nu am reușit să ajungem până la ea. Acum câțiva ani ne gândeam să venim aici în seara de Paște, dar în ultimul moment s-au schimbat planurile și am mers la altă biserică. Astă iarnă am ajuns cu mașina până la ea, dar pe drum începuse să ningă și s-a făcut frig, și am renunțat să o mai vedem. De-abia ieri ne-am gândit să facem o mică excursie, să îndurăm temperaturile caniculare de 35 grade, și să o vizităm.

După un drum lung și prost pe alocuri, am ajuns la Mânăstire. M-au impresionat grădinile, pline de flori, curățenia de peste tot, liniștea, și mica grădină zoologică. Nu știu dacă e foarte corect spus grădină zoologică, dar sunt tot felul de păsări (păuni, găini, porumbei, struți), ponei, un pui de căprioară și un iaz cu rațe și lebede.

În afară de animale, locul de relaxare conține alei, leagăne, un mic pod peste iaz cu băncuțe. Este cu adevărat un loc unde te liniștești.

Nu există taxă de intrare, taxă foto, nu se uită nimeni urât la tine, trebuie bineînțeles să fii îmbrăcat decent și…să te bucuri de împrejurimi. Singurul lucru care nu-mi place și care mă va opri să vin mai des aici este drumul prost. Chiar foarte prost. Aveți grijă cu ce mașină mergeți pe acest drum, să nu fie foarte joasă, că sunt o mulțime de gropi, denivelări (chiar mari).